2,468 matches
-
al unui filosof... în vreme ce Platon îi amenință pe oameni cu astfel de povești fantasmagorice, Lucrețiu îi liniștește și-i calmează. Pentru că sufletul se dezintegrează odată cu moartea, iată ce definește sfârșitul unei existențe: desfacerea agregării constitutive a unei subiectivități. El nu subzistă momentului separării: și atunci, cum ar putea să mai cunoască chinuri sau să îndure încercări umilitoare? Dacă-l considerăm imaterial, totul devine posibil, evident: dar, în viziunea lucrețiană asupra lumii, nimic nu e în afara materiei; dacă-l considerăm material, nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
țările occidentale prin mișcări sociale adeseori violente - revoltele rasiale din marile orașe americane, ca și revoltele din suburbiile unor mari orașe franceze în 2006 - sau mai puțin violente, precum cele ale squatterilor. În țările în curs de dezvoltare ale planetei subzistă diverse mișcări de eliberare socială, combinate adeseori cu ideologii naționale sau cu un discurs fundamentalist religios, care au obiective și tactici revoluționare (cum sunt mișcările comuniste din Peru sau Columbia, dar și anumite mișcări islamiste fundamentaliste) sau reformatoare (Mișcarea Muncitorilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
îngreunat opera, împuținându-i valoarea și limitându-i caracterul plurivoc de care vorbeam rândul trecut: ar fi devenit inofensivă și deci anodină. Ajungem acum la „substanța operei”, în care Al. Ivasiuc declară că nu crede. Nu are substanță decât ceea ce subzistă; or, după el, opera nu subzistă: ea nu există decât în măsura în care e receptată. Audiența, ecoul, în ultimă instanță succesul - acestea fac opera. O carte scrisă într-o limbă uitată și pe care nimeni nu o citește, o statuie pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
limitându-i caracterul plurivoc de care vorbeam rândul trecut: ar fi devenit inofensivă și deci anodină. Ajungem acum la „substanța operei”, în care Al. Ivasiuc declară că nu crede. Nu are substanță decât ceea ce subzistă; or, după el, opera nu subzistă: ea nu există decât în măsura în care e receptată. Audiența, ecoul, în ultimă instanță succesul - acestea fac opera. O carte scrisă într-o limbă uitată și pe care nimeni nu o citește, o statuie pe care nu o vede nimeni nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
știută, dar vine un Champollion, o descifrează, reconstituie limba și revelează lumii o operă extraordinară. O statuie stă sub pământ două milenii și mai bine, dar vine Dumont d’Urville și restituie lumii pe Venus din Milo. Aceste opere au subzistat, dar nu se poate afirma, decât în măsura în care orice se poate spune, că ele nu au existat tot timpul ca opere, adică lucrări ale unui autor. Opera, într-adevăr, semnifică, are ca finalitate comunicarea. Cazul imaginat de Mateiu Caragiale, al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
zâmbetele lor, vidul. Puterea reală merge înainte fără ei, și nu mai au în mână decât acele aparate inutile care arată că din ei reale mai sunt numai costumele de ciocli. În orice caz, în istorie vidul nu poate să subziste, el poate fi predicat doar la modul abstract și prin absurd. Este probabil ca, de fapt, „vidul” despre care vorbesc să fie deja în curs de umplere, printr-o criză și o reașezare care nu pot să nu răscolească întreaga
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o asemenea manieră a funcțiilor managerului, încât să-i permită acestuia obținerea maximului de randament (o structurare convenabilă a funcțiilor managerului); organizarea oamenilor în clase și grupuri care să prezinte un caracter distinct, o stare de spirit specifică ce va subzista chiar și după ce oamenii au dispărut, ea transmițându-se însă nou-veniților (crearea unei stări de spirit convenabile organizației) (vezi pp. 126-127). Următoarele trei capitole prezintă informații detaliate despre fiecare dintre aceste condiții. În ultimele două capitole ale acestei părți sunt
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
egalitarist și utopic, amintind de modul În care vedea Marx comunismul, ceea ce surprinde din punctul nostru de vedere este măsura În care convingerile extrem-moderniste ale lui Lenin se fac Încă simțite În text. În primul rând, Lenin nu lasă să subziste nici o Îndoială În privința faptului că singurul mod de a construi socialismul este aplicarea puterii coercitive a statului. El afirmă deschis că, după preluarea puterii, este necesară violența: „Proletariatul are nevoie de puterea de stat, de organizarea centralizată a forței, de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sus și a căror populație era, prin lege, imobilă. Sistemul astfel conceput a servit vreme de aproape șaizeci de ani drept mecanism de apropriere și control, cu prețul enorm al stagnării, risipei, demoralizării și daunelor ecologice. Agricultura colectivizată, care a subzistat șase decenii, a fost un tribut adus nu atât planului statului, cât improvizațiilor, piețelor gri, trocurilor și creativității care, În parte, au compensat eșecurile suferite. Așa cum „Brasília neoficială”, care nu avea un loc legitim În planurile regimului, a ajuns să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
exploatate dealurile și Înălțimile, complexele instalate În spatele zidurilor sau a barajelor și ierarhia structurală fin gradată ce reflectă funcția și statutul fac ca aceste orașe să lase, de asemenea, o impresie de hegemonie și dominație care este puțin probabil să subziste dincolo de porțile lor. Nyerere a proiectat o nouă capitală, Dodoma, care avea să fie Întrucâtva diferită. Angajamentele ideologice ale regimului aveau să fie exprimate printr-o arhitectură voit nemonumentală. Câteva așezări Învecinate aveau să alterneze cu peisajul natural, iar Înălțimea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Abandonându-se, cu sau fără remușcare, unei relații vinovate, eroinele lui I. (mai rar, personajul masculin) se precipită într-o criză ce poate avea grave consecințe. Dezmeticirea din final duce fie la suicid, fie la regăsirea de sine, atunci când mai subzistă o șansă pentru cei căzuți în rătăcire. SCRIERI: Poteci în lăuntrul meu, Craiova, 1932; Dezmeticire, București, [1935]; Meandre, Craiova, 1938. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, II, 53-56; Perpessicius, Opere, V, 315; Metzulescu, Literile, I, 169-173; Ivașcu, Confruntări, III, 37-39; Tiberiu Iliescu
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
dac) în esenț) ele sunt diferite, împrumutul între discipline este legitim, doar dac) cele dou) câmpuri sunt omoloage. Asem)narea în privința formei este cea care ing)duie împrumutul reciproc - între discipline - de teorii și concepte. În acea modalitate de împrumut subzist) o posibil) contribuție important) adus) de teoria sistemelor. Împrumutul de variabile - chiar dac) este posibil - nu contribuie în nici un chip la progresul unei întreprinderi teoretice, pentru c) întrebarea dac) variabilele pot fi ,,împrumutate” r)mane, în principal, una empiric). Întrucât
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
c)ror interacțiuni alc)tuiesc structura sistemelor internațional-politice. Ele vor r)mane pentru mult timp așa. Rata de mortalitate printre state este remarcabil de sc)zut). Puține state dispar; nu este și cazul multor firme. Cine este mai probabil s) subziste peste aproximativ 100 de ani începând de acum - Statele Unite, Uniunea Sovietic), Franța, Egiptul, Tailanda, sau Uganda? Sau Ford, IBM, Shell, Unilever, sau Massey-Ferguson? Eu aș paria pe state, poate chiar pe Uganda. Ce înseamn) ins) a ne referi la cele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
piețe. Dac) este posibil, trebuie opus) rezistent) cererii de a accepta piețe mai mici, în schimbul unor profituri mai mari (pp. 132, 217-218). ,,Nu este”, ,,recomandabil s) se dezarmeze în relația cu rivalii” , insist) Fellner (p. 199). De ce nu? Deoarece ,,întotdeauna subzist) potențialitatea unei noi confrunt)ri” (p. 177). Raționamentul lui Fellner e în mare parte similar raționamentului care l-a determinat pe Lenin s) cread) c) ț)rile capitaliste nu vor fi niciodat) capabile s) coopereze pentru bun)stareda lor reciproc
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
puternic stimulat de contactul direct dintre cele două confesiuni și civilizațiile pe care le exprimau, factor agravant al neînțelegerii dintre cuceriți și cuceritori și care a făcut imposibilă simbioza lor. Caracterul limitat al restaurației bizantine din 1261 a lăsat să subziste însemnate vestigii ale cuceririi latine din 1204, îndeosebi cele venețiene, cărora nu avea să le pună capăt decât cucerirea otomană în secolele XV și XVI. Una dintre cele mai însemnate și de lungă durată ramificații ale evenimentului din 1204 a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vânză să hie istovită și să aducă banii la vistieria domniei mele“22. Impunerea acestei dări a însemnat o implicare indirectă a domniei în negoțul cu vite în care se specializaseră de timpuriu armenii, un comerț ce a continuat să subziste în ciuda monopolului otoman. Turcii erau interesați să obțină în cantități cât mai mari cereale, vite (în special oi), miere și ceară, dar vitele mari puteau fi vândute și pe alte piețe, în special în Polonia, de unde, prin Danzig, ajungeau în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care „libertatea este fructul necesității, nu este mai puțin paradoxală decât ideea reconcilierii cerului cu pământul la 1789“7. După acest an a devenit regulă ca orice mișcare violentă să fie considerată continuatoare a revoluției. În perioadele de calm, revoluția subzistă în subteran, pentru a irumpe ciclic la suprafață în momentele critice. Revoluția bolșevică a preluat regulile, scenariul și filosofia celei franceze de la 1789. Beneficiind de un asemenea „pedigree filosofic“, superior oricărei alte utopii și asistat încă de la naștere de o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
propus de Corin Braga, mie cel mai mult Îmi place referința nu la arhetip, ci la anarhie, care trimite Înspre imprevizibilul freatic, plăsmuitor al vieții. Spre ceva ce se desface, se destramă luxuriant, orgiastic, ca și cum n-ar mai dori să subziste În perimetrul controlat și cuminte al limitei sau al formei - care, În ultimă instanță, tot limită se cheamă că este, o limită a plasticizării, cum o definea Nietzsche. Noi trăim azi Într-o realitate transstructurală, transsistemică, și lucrul acesta se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
învățătură și de scriere în amândouă Principatele. Ia parte la înființarea societății „Frăția”, contribuind alături de V. Alecsandri, M. Kogălniceanu și Panait Balș, și la înființarea, în 1844, a revistei „Propășirea”. Articolul său, Unirea vămilor între Moldova și Valahia, în care subzistă ideea Unirii, e interzis de cenzură. Se implică, de asemenea, în activitatea Asociației Literare a României. La Paris, în 1845, este ales președinte al Societății Studenților Români. În 1847 apare din inițiativa lui, în cadrul programului Asociației Literare, publicația „Album științific
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
sociologia americană și antropologie este că prima „ne studiază pe noi, iar cealaltă pe alții” -, în ultimele decenii studiile antropologice cuprind și societățile complexe, industrial-urbane. Analiza unor manuale sau alte texte de sinteză, tratate de sociologie și antropologie relevă că subzistă totuși onuanță marcantă între cele două discipline și în explorarea familiei: sociologia integrează parcă mai substanțial date ale altor ramuri de știință (în particular, ale psihologiei sociale), antropologia fiind saturată, în schimb, în mai mare măsură de date cultural-comparative. Interesante
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mult un deziderat decât o realitate. Dificultatea ce apare aici este că, cu cât imaginea e mai globală (holistică), cu atât este mai „impresionistă”, mai vagă. Mergând la precizie și exactitate, ajungem la parțial și fragmentar. Între global și exact subzistă o tensiune fundamentală (Iluț, 1986). Demersurile actuale din sociologia și antropologia familiei, bazate pe date riguroase și reprezentative, atât pe dimensiunea istorică, dar și pe cea comparativ-culturală, tind spre teorii ale familiei care să fie în același timp globale, dar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
face comparații sunt de natură evaluativă. Matricea valorico-atitudinală se proiectează în grila constructelor. Oamenii sunt înclinați îndeobște să-i caracterizeze pe alții prin prisma frământărilor, a aspirațiilor, valorilor, intereselor prioritare stringente. În autodescrierea, cât și în portretul făcut altor persoane subzistă astfel, ca un laitmotiv, expresii ca: „cinstit-necinstit”, „ambițios-delăsător”, „cult-incult”, „ascultător-neascultător”, „familist-nefamilist”. Rezerva pe care o avem față de metoda lui Kelly este că nu ține seama de ceea ce am numi „realismul perceptiv” al subiectului. Se naște întrebarea în ce măsură persoanele evaluate de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atitudinile din manifestările de conduită ale subiectului, neprovocate special pentru cercetare. Contează, desigur, dacă subiectul știe sau nu că este în atenția observatorului, informațiile obținute atunci când el nu știe acest lucru fiind mai valide. Dificultatea pentru studierea familiei prin observație subzistă în aceea că ea este prin excelență un grup închis și deci comportamentele familiale sunt greu accesibile observatorului. O dificultate de principiu a utilizării observației ca metodă de investigare a orientărilor axiologice este stabilirea unității comportamentale cu sens și a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prinsă în variate cuvinte și expresii, și invers, aceleași formulări lingvistice pot însemna realități socioumane diferite. Desigur, programele de calcul sunt tot mai mult perfecționate pentru a echivala cât mai corect datele din limbajele celor două registre (social și lingvistic). Subzistă însă întotdeauna un risc datorită formidabilei plasticități a limbajului natural. Cercetarea calitativă de tip comprehensiv lucrează tocmai în sensul flexibilizării interpretării în funcție de contextul semantic de suprafață și de adâncime, bazându-se pe subtilitatea spiritului de finețe al minții umane. Nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în același timp construit de subiecți nu înseamnă negarea existenței structurilor stabile. Garfinkel (1967) vorbește de invarianța și independența structurilor (față de cohortele specifice de subiecți), dar el arată, totodată, că structurile nu au o existență a priori, ci ființează și subzistă în măsura în care sunt create și recunoscute de oameni în derularea activităților practice. Există așadar o gramatică generativă a cotidianului careeste întotdeauna locală. Etnometodologia deplasează structurile în microsocial și în primul rând pe planul subiectivității. Ea năzuiește la descrierea și explicarea unor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]