4,312 matches
-
comtehul. Doamne, ce semnal! Zece metri! Ripley se uită la ușă. ― Dau năvală. Vasquez, mai ai mult? Femeia nu-i răspunse. Picuri de metal topit îi ardeau pielea și plouau pe haine. Strângea din dinți și-și încuraja aparatul de sudură cu înjurături bizare. ― Nouă metri, opt metri! Hudson anunțase această ultimă cifră cu o voce ascuțită. Se uita în jur, vizibil înspăimântat. ― Nu se poate, insistă Ripley, deși propriul detector îi furniza aceeași informație. Ar trebui să fie aici, înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
și praf. Erau cu toții murdari de funingine și uzi leoarcă. Ripley făcu un pas în lături și arătă spre ușă. ― Încuiată. Nu era nevoie să intre în detalii. Hicks dădu din cap, atât. ― La o parte! Caporalul scose aparatul de sudură de la centură: o versiune miniaturală a celui pe care Vasquez l-a folosit pentru a fixa ușa izolatoare, apoi pe cea din centrul de exploatare. Îndreptă flacăra spre sistemul de închidere. Din celălalt capăt al coridorului își făcură apariția niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
capul. Suflul deflagrației o zgâlțâi pe Ripley, iar Vasquez era să fie aruncată la pământ. Ripley avu certitudinea că o văzuse pe operatoarea arzătorului zâmbind atunci când explozia îi lumină fața. Hicks se clătină și flacăra albăstruie a aparatului său de sudură dansă pentru scurt timp. Apoi bărbatul se redresă și-și continuă treaba. Încuietoarea se detașă în sfârșit din panou și căzu cu zgomot în interiorul secției nedicale. Hicks își puse la loc aparatul, se ridică și dădu cu piciorul în ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
intră alergând. Vacarmul îi asurzi, iar ușa grea de metal se bombă. Ripley, ajunsă deja la cea de a doua ușă, nu se miră să o găsească zăvorâtă. Se apucă să manevreze încuietoarea în timp ce Hicks își folosea iarăși aparatul de sudură pentru a fixa ușa de pragul peste care trecuseră. În laboratorul principal, Burke dădea înapoi. Știa că de astă dată nu vor mai avea loc discuții: nu i se va mai oferi prilejul de a-și expune punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
le acordase decât un scurt răgaz și că erau prinși în capcană. Vasquez dădu capul pe spate și privi în sus. ― Suntem sub un puț vertical. Dar e neted, fără nici o asperitate, imposibil de escaladat. ― Căcat! Hicks luă aparatul de sudură, îl aprinse și începu să taie o gaură în conductă. Metalul topit picura pe el, iar pasajul strâmt se umplu de scântei care aruncau o lumină albicioasă. Aruncătorul de flăcări al lui Vasquez mugi iar și scuipă foc. ― O să rămânem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Degețelele ei se strecurară printre bare și femeia o mângâie împăciuitor. ― Dă-te jos, draga mea. Vom tăia grilajul ăsta și te vom scoate de aici repejor. Ascultătoare, Newt se reîntoarse în adâncul temniței sale. Hicks aprindea deja aparatul de sudură. Ripley văzu aparatul și-și coborî vocea pentru a întreba: ― Și gazul? Ea-și amintea că aruncătorul de flăcări al lui Vasquez se stinsese într-un moment critic. ― Merge, făcu omul, întorcându-și privirea. Apoi se aplecă și începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
hidraulică pe o latură, încărcătoarea se prăbuși. Regina se plasă deasupra, ferindu-se de brațele de metal. Căuta să deschidă cușca de securitate. Ripley lovi unul dintre întrerupătoarele tabloului de bord ale mașinăriei și flama albăstruie a unui aparat de sudură izbucni în fața monstrului care urlă și se dădu înapoi, luând cu el în cădere și încărcătoarea. Când cei doi titani se prăbușiră, întregul buncăr se învârti în ochii disperați ai lui Ripley, dar rămase lipită de scaun datorită chingilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
în ultimul moment, mai fuseseră depistate patru depouri de tramvaie, printre care și cel de lângă mine: primul din București, deschis prin 1920, preluat de comuniști în ’49 și rebotezat „Ilie Pintilie“, înainte de-a fi ticsit cu muncitori, rampe de sudură și câini vagabonzi. Terenurile prețioase, centrale, se-aflau chiar sub rețeaua de vagoane și hale; dacă decopertai metalul și cărămida, dădeai de pământ. Trebuia doar să-ți treacă prin cap. Depourile urma să fie distruse, liniile și rampele acoperite, halele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
un măturat de frunze, o siguranță reparată în pivniță. Mințeam copios, abundent, inventând bătălii în folosul locatarilor, la ore imposibile și contra unor sume care nu puteau fi nici înțelese, nici verificate: desfundări de conducte, lupte cu monștrii din canal, suduri ale coloanelor din pivnițe. Culmea e că pe unele le și purtasem, plătind tribut de urină și sânge, după cinci ore de stat cu picioarele în apă rece, lângă echipa lui Moiceanu. Cu timpul, isprăvile administrative deveneau povești duioase, topite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
belșug cu muștar. Maria îl disprețuia, zicea că suntem, pe lângă el, ca diamantul ăla pe care îl scoate rivalul lui Tom din desenele animate și iradiază atât de tare, încât nu te poți uita la el decât cu masca de sudură. Suna măgulitor, dar eu aveam altă părere. Nebunia lui Cezar, ca și treningul lui zdrențuit, erau necesare, completau și viața, și perspectiva. Puteam să scriem un roman colectiv, un triplu creier la lucru, ascuțit și nesănătos, difuzând realitatea prin trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cânepă?!“). Spărturile se astupau cu ziare și cârpe, peste care se turna prenadez sau, dacă aveai noroc să fi cumpărat din timp materialele, un amestec de ipsos cu ciment. „Cânepa“ se mai folosea și la gaze, nu-ți făcea nimeni sudură sau lipituri, țevile se închideau cu pastă și smocuri de paie. Toate improvizațiile astea răsuflau pe undeva: prin termocentrale. Numărai vreo patru în București, numite CET-uri, ca într-o operațiune conspirativă: unul la Grozăvești, altul în Militari, al treilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
al feței cu formarea masivului lateral. În continuare, burjonii maxilari se dezvoltă și se unesc cu masivul median dedesuptul gutierelor olfactive, ce sunt transformate în două canale, fosele nazale primitive deschise spre exterior prin cele două narine. Se produce o sudură prin afrontarea învelișurilor epigastrice, defectele acestor suturi stând la originea fantelor labiale (buza despicată). Unirea burjonilor la nivelul regiunii paraaxiale a buzei superioare explică caracterul cvasistereotipic al malformațiilor ce contrastează cu variabilitatea externa a fisurilor faciale prin defect de confluență
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
continuă din față în spate până la luetă. Din bolta stomadaeumului, formată din burjonul frontal, în spatele masivului median, se formează o creastă verticală (septul nazal), ce coboară să întâlnească procesele palatine, sudându-se între ele și separând fosele nazale. Defectul de sudură a proceselor palatine determină o fantă palatină ce poate fi izolată sau să acompanieze buza despicată. (5,15) Dezvoltarea embrionară a feței se realizează prin fuzionarea celor două procese maxilare, mandibulare, și a procesului fronto-nazal. Despicatura labio-velo-palatină rezultă, în cazul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
malpozitii și/sau deformări ale cartilajului nazal bazal spre despicatură, ducând la rotația lui în două planuri. Unghiul ascuțit dintre ramura medială și laterală devine obtuz. (4,5,12,15) Fantele labio palatine Fantele labio-palatine rezultă dintr-un defect de sudură a burjonilor faciali secundari (nazali, interni și externi) și a burjonilor maxilari (superiori) de sub gutierele olfactive. Fantele labiale interesează din față în spate buza superioară, pragul narinar, gingia și palatul primar. Buza superioară se formează din sudarea directă a burjonului
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
în spate buza superioară, pragul narinar, gingia și palatul primar. Buza superioară se formează din sudarea directă a burjonului maxilar (superior) cu masivul median intermaxilar. Fantele labiale divid buza în partea centrală și în partea laterală. Pragul narinar rezultă din sudura burjonului nazal extern cu masivul median (provenite din burjonul frontal) dedesubtul crestei filtrate. Fantele labiale adevărate nu interesează această creastă, respectând pragul narinar. Invers, există fisuri izolate ale pragului narinar fără fante labiale, în cadrul formelor narinare pure ale buzei despicate
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
există fisuri izolate ale pragului narinar fără fante labiale, în cadrul formelor narinare pure ale buzei despicate. Gingia și palatul primar rezultă din sudarea masivului median intermaxilar cu masivul lateral (unirea burjon nazal lateral cu cel maxilar superior), limita posterioară a sudurii corespunzând canalului incisiv. În cazul buzei despicate, incisivul lateral este dirijat, aceasta diviziune putând constitui singură o fantă minimă de malformație. Fantele palatine sunt datorate unui deficit de sudură a proceselor palatine provenite din față profundă a burjonilor maxilari superiori
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
unirea burjon nazal lateral cu cel maxilar superior), limita posterioară a sudurii corespunzând canalului incisiv. În cazul buzei despicate, incisivul lateral este dirijat, aceasta diviziune putând constitui singură o fantă minimă de malformație. Fantele palatine sunt datorate unui deficit de sudură a proceselor palatine provenite din față profundă a burjonilor maxilari superiori. Cauza defectului de sudură este o hipoplazie a burjonului maxilar superior. Când aceasta hipoplazie este unilaterală, procesul palatin se va uni cu septul nazal, fanta palatină nedeschizând decât o
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
În cazul buzei despicate, incisivul lateral este dirijat, aceasta diviziune putând constitui singură o fantă minimă de malformație. Fantele palatine sunt datorate unui deficit de sudură a proceselor palatine provenite din față profundă a burjonilor maxilari superiori. Cauza defectului de sudură este o hipoplazie a burjonului maxilar superior. Când aceasta hipoplazie este unilaterală, procesul palatin se va uni cu septul nazal, fanta palatină nedeschizând decât o fosă nazală. Dacă hipoplazia este bilaterală, cele două fose nazale vor fi deschise, septul nazal
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
superior. Când aceasta hipoplazie este unilaterală, procesul palatin se va uni cu septul nazal, fanta palatină nedeschizând decât o fosă nazală. Dacă hipoplazia este bilaterală, cele două fose nazale vor fi deschise, septul nazal rămânând liber, vizibil între marginile fantei. Sudura palatului primar și a buzei se produce din spate în față, iar a palatului secundar (bolta, val și lueta) se face din față în spate. Invers acestui proces normal de sudură, fantele labiale și palatine din malformație se formează din
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
deschise, septul nazal rămânând liber, vizibil între marginile fantei. Sudura palatului primar și a buzei se produce din spate în față, iar a palatului secundar (bolta, val și lueta) se face din față în spate. Invers acestui proces normal de sudură, fantele labiale și palatine din malformație se formează din față în spate, pentru buza și palatul primar, și din spate în față pentru palat și valul palatin. Fantele buzei și ale palatului primar sunt limitate la buza, fantele labiale din
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Fantele palatului secundar pot fi limitate la palatul moale (lueta și valul palatin), reprezentând stafilodisrafiile. Vomerul se poate atașa la una din lamele palatine (fanta palatină unilaterală) sau să rămână liber (fanta palatină bilaterală). Fantele totale interesează în același timp sudura anterioară și sudura posterioară (cheilo-gnatoplatodisrafile sau despicăturile totale), ce pot fi unilaterale sau bilaterale (gura de lup). Fantele labio-maxilo palatine Au o frecvență de 1/500. Momentul critic embrionar de apariție a fantei o reprezintă perioada săptămânilor 5-7. Este incriminată
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
pot fi limitate la palatul moale (lueta și valul palatin), reprezentând stafilodisrafiile. Vomerul se poate atașa la una din lamele palatine (fanta palatină unilaterală) sau să rămână liber (fanta palatină bilaterală). Fantele totale interesează în același timp sudura anterioară și sudura posterioară (cheilo-gnatoplatodisrafile sau despicăturile totale), ce pot fi unilaterale sau bilaterale (gura de lup). Fantele labio-maxilo palatine Au o frecvență de 1/500. Momentul critic embrionar de apariție a fantei o reprezintă perioada săptămânilor 5-7. Este incriminată ereditatea alături de alți
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
fi o activitate prea plicticoasă, rescrierea este însoțită de diferite incidente horror, ce duc la mutilarea autorului. Astfel, psihopata îi cruță mâinile lui Sheldon, e scriitor, tăindu-i doar un picior și cauterizându-i locul operat cu o lampă de sudură, tot horror. Personajul polițist venit în căutarea autorului e mai puțin norocos, fiind înjunghiat în mod repetat și ciopârțit cu o mașină de tuns gazonul. În confruntarea fizică finală între autor și fană, folosirea prețiosului manuscris, căruia Sheldon îi dă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
naturale). b. Există surse care produc (ca deșeu) și emit în aerul atmosferic oxid și bioxid de carbon. Acestea sunt: b.1. Industria metalurgică. b.2. Sobe din fontă încălzite până la incandescență. b.3. Industria chimică. b.4. Industria mecanică (sudura). b.5. Întrebuințarea explozibililor. Un cartuș de pușcă (după Rieux și Bouillot, citați de Mihai Moronescu, eliberează aproape 1 litru de oxid de carbon. b.6. Zborurile spațiale. În cazul misiunilor cu durata mai mare de 90 de zile, oxidul
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
nivelul rețelelor de JT, utilizând unul din procedeele enumerate mai sus. Sarcinile se calculează la nivelul tablourilor de distribuție de JT In cazul în care există. Dacă există receptoare cu funcționare ocazională sau de scurtă durată (electroventile, unele aparate de sudură), acestea nu se iau în considerare numai pentru sarcina de vârf. - Se totalizează sarcinile la nivelul barelor de JT ale posturilor de transformare. - Se calculează sarcinile la barele de MT ale posturilor prin adăugarea pierderilor de putere pe transformatoare - Se
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]