1,063 matches
-
regulile jocului contează. Studiem adesea care sunt efectele cerințelor constituționale. De exemplu, România dezbate de câtva timp reforma regulilor prin care voturile sunt transformate în victorii electorale. Regula majorității prevede că va câștiga acel candidat care deține 50% + 1 din sufragii. Regula pluralismului prevede că va câștiga acel candidat care deține numărul cel mai mare de voturi. Reprezentarea proporțională prevede ca stabilirea aleșilor să fie făcută pe baza proporției de voturi pe care le-au acumulat partidele lor. Specialiștii din științele
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care și-a extins, treptat, atribuțiile, odată cu extinderea construcției europene. Atribuțiile sale au sporit continuu, mărind importanța Adunării în procesul de trecere de la Europa economică la cea politică. Această instituție reprezintă un pilon al democrației europene, eligibilitatea membrilor săi prin sufragiu universal sporindu-i reprezentativitatea și consolidând legitimitatea Uniunii Europene. Parlamentarii europeni au ajuns, treptat, în funcție de coloratura politică a partidelor naționale să constituie mari familii politice europene și, datorită creșterii importanței votului politic în detrimentul celui național, să se apropie mai mult
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
politic continental, fiind o sinteză a eșichierelor politice la nivelul statelor membre. Această configurație reflectă schimbările politice și social-economice produse în timp, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivel comunitar. Prin activitatea sa, prin eligibilitatea membrilor săi prin sufragiu universal, Parlamentul European se constituie într-un apărător și garant al respectării drepturilor și libertăților democratice și al prosperității economice a cetățenilor Uniunii Europene. Aderarea României la Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007, face necesară, pe de altă parte, prezența unei
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
la 198 în 1973, odată cu aderarea Danemarcei, Irlandei și Marii Britanii, iar competențele sale au fost ușor sporite, conform Tratatelor semnate la Luxemburg în aprilie 1970 și Bruxelles în 197522. Desemnarea și repartizarea europarlamentarilor Desemnarea membrilor Parlamentului European se face prin sufragiu universal direct, pentru un mandat de 5 ani (nu există clauze de dizolvare înainte de termen). Sistemul electoral nu a fost până acum unitar în toate statele membre, Marea Britanie păstrând un sistem bazat pe reprezentarea majoritară, în timp ce restul statelor au
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
Luxemburg (1975), îi revine dreptul de a respinge global bugetul. Această respingere trebuie să obțină o majoritate calificată de două treimi dintre membri, ceea ce constituie o pavăză solidă în favoarea Consiliului. Și totuși, la 15 decembrie 1979, noul Parlament, ales prin sufragiu universal, a utilizat pentru prima dată acest drept, respingând bugetul cu o majoritate zdrobitoare de patru cincimi. În 1986, prin Actul Unic European, i-au fost conferite și atribuții sporite în procesul de adoptare a actelor comunitare. Astfel, de exemplu
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
grupul tehnic al independenților - ecologiștii de mai târziu (2,53%). Se adăuga și un procent de 2,07 de membri neafiliați (figura 14). La 14 iunie 1984 s-au desfășurat alegerile pentru a doua legislatură a Parlamentului European rezultat în urma sufragiului universal. Numărul europarlamentarilor a crescut la 518 în 1986, ca urmare a aderării Spaniei și Portugaliei (figura 15). Configurația politică era dominată de socialiști (31,85%) și de populari (creștin democrați) - care totalizau, împreună cu democrații europeni 36,29% din mandate
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
extremă dreaptă a avut aderenți peste medie, în efemera-i existență, în principal din Belgia, Austria și România (figura 30). II.3. Alegerile europene (1979-2007) Sisteme electorale După reuniunea constitutivă de la Strasbourg (19 martie 1958) și până la prima consultare cu sufragiu universal direct dintre 7 și 10 iunie 1979, parlamentarii europeni erau desemnați de către parlamentele naționale și trebuiau să fie membri ai acestora.118 La 20 septembrie 1976 s-a hotărât alegerea directă a Parlamentului European 119. Începând din 1979
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
Parlamentul European, în urma extinderii competențelor sale, a devenit mai flexibil, mai eficient. Unul din momentele de cotitură în istoria Parlamentului European este constituit de introducerea sistemului alegerilor directe ale europarlamentarilor, începând cu luna iunie 1979, astfel încât, prin alegerea sa prin sufragiu universal, acesta se situează mai aproape de eurocetățeni, chiar dacă o parte, din ce în ce mai însemnată, a electoratului european se manifestă în mod pasiv, prin neprezentarea la urne. Legătura strânsă cu electoratul este atestată și de faptul că Parlamentul European este singura instituție
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
bază două criterii: criteriul politic național și criteriul politic european. În ultima vreme se structurează două tendințe: prima se referă la translarea votului național spre un vot politic, iar a doua este legată de afirmarea unor noi grupări politice. Introducerea sufragiului universal pentru alegerea europarlamentarilor a permis ca unele curente politice să-și facă mai bine auzită vocea la nivel continental. Așa este cazul ecologiștilor, care, astfel, cunoscând experiența politică a colegilor din alte state membre, și-au armonizat pozițiile către
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
este semi-prezidențial atenuat 26. Autoarea prezintă caracteristicile regimului semi-prezidențial despre care consideră că a împrumutat de la regimul parlamentar "existența unui Guvern colegial și solidar, responsabil în fața camerei alese prin vot universal direct", iar de la regimul prezidențial "instituția Președintelui ales... prin sufragiu universal direct și care dispune nu doar de autoritatea conferită de acest mod de alegere, dar și de puteri adesea foarte importante". Aceste împrumuturi duc la existența în cadrul unui regim semi-prezidențial a unor "anumite incoerențe din punct de vedere funcțional
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
perfect, care să asigure stabilitate în orice condiții, nu există. Aceeași autoare prezintă într-o altă lucrare pe larg regimul semi-prezidențial și criticile aduse acestui concept, printre care cea ce se referă la faptul că președintele nu este ales prin sufragiu universal în unele state (Finlanda, Irlanda) care intră în această categorie. Camelia Tomescu prezintă rolul Președintelui în cadrul regimului semi-prezidențial, punând accent pe relațiile cu primul-ministru, în special desemnarea acestuia. În categoria țărilor care sunt prezentate intră și cele care nu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
consolideze și să se perpetueze. Alegerile, atât legislative, cât și prezidențiale, s-au desfășurat În mai 1990; au fost și ceva nereguli, dar nu de natură să modifice substanțial rezultatul efectiv al votului. Iliescu a fost plebiscitat, obținând 85% din sufragii și lăsându-i cu mult În urmă pe liberalul Radu Câmpeanu, cu zece procente, și pe țărănistul Ion Rațiu, cu numai patru. Iar pentru Parlament, Frontul Salvării Naționale a câștigat două treimi din sufragii, față de șase-șapte procente ale liberalilor și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a fost plebiscitat, obținând 85% din sufragii și lăsându-i cu mult În urmă pe liberalul Radu Câmpeanu, cu zece procente, și pe țărănistul Ion Rațiu, cu numai patru. Iar pentru Parlament, Frontul Salvării Naționale a câștigat două treimi din sufragii, față de șase-șapte procente ale liberalilor și două și jumătate ale țărăniștilor. Pentru regimul Iliescu a fost un triumf. Dar nu — se vede bine astăzi — și pentru România. România se Îngloda pe calea unei reforme lente și incomplete, privită În plus
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
se spunea pe canalul oficial. Venise vremea schimbării. Anii Constantinescu În noiembrie 1996 au avut loc alegeri parlamentare și prezidențiale. Cu câteva luni Înainte, alegerile locale dăduseră deja semnalul Înfrângerii pentru P.D.S.R. La primul tur, Iliescu a obținut 32% din sufragii, devansându-l cu puțin pe Emil Constantinescu, cu 28%. Petre Roman, și el candidat, atrăsese 20% din electorat; el a recomandat alegătorilor săi să-l voteze la al doilea tur pe Constantinescu. Candidatul Convenției a obținut În final 54% din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
4,5 procente În legislatura precedentă la circa 20! Liberalii au obținut mai puțin decât speraseră. Însă drama a fost a Convenției (și a țărăniștilor, partidul său principal), care pur și simplu s-a prăbușit, beneficiind doar de 5% din sufragii și ratând astfel intrarea În Parlament (pentru care ar fi avut nevoie de 10%; noul „prag electoral“ este de 5% pentru partide, iar În cazul coalițiilor poate crește până la 10%, În funcție de numărul componentelor). Dreapta a fost spulberată! În confruntarea prezidențială
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
absolvent al acestei facultăți din 1983, a reușit « în premieră » să finalizeze, în acest an, 2010, anul în care Facultatea ieșeană își sărbătorește Centenarul, lucrările de reabilitare majoră, de mare anvergură și tehnicitate, ale Stației de 220 kV FAI, întrunind sufragiile beneficiarului Transelectrica, fapt notabil ce deschide acestei firme calea spre alte lucrări energetice de asemenea calibru. De asemenea, acest fapt îmi creează o satisfacție deosebită, deoarece firma are ca profil de activitate lucrări energetice, lucrări legate de formația mea profesională
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Constantin COMANESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1011]
-
un Comisar-general - în persoana austriacului Seyss-Inquart -, iar în Belgia, după câte știu eu s-au mulțumit cu o simplă [307] administrație civilă sub ordinele directe ale celei militare de ocupație. Pe Léon Degrelle , șeful Rexiștilor, care acum câțiva ani întrunea sufragiile câtorva milioane de Belgieni și, desigur, le-ar fi putut recâștiga, l-au acceptat voluntar SS și l-au trimis pe frontul rusesc, pentru a fi astăzi maior și decorat cu crucea de cavaler a crucii de fier! În sfârșit
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
1949, desemnează organul parlamentar al Consiliului Europei sub denumirea de „Adunare consultativă”. În 1973, aceasta a decis să adopte denumirea actuală de Adunare Parlamentară. Prin crearea în cadrul C.E. a unui organ parlamentar compus din deputați și senatori rezultați indirect din sufragiul universal, statele membre i-au permis să devină cea mai înaltă tribună politică din Europa. Adunarea Parlamentară a reușit să se impună treptat ca autoritate morală și reală ce a permis exprimarea opiniilor. La 6 iulie 1989, în fața Adunării Parlamentare
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
cultura oficială, din ce În ce mai urbanizată. Imaginea țăranului pios era o abstracție, obiectul unei intense contemplări a condiției moderne, dar țăranii Înșiși nu participau la acest discurs ca o voce activă, autonomă. După 1918, o dată cu afirmarea ca prezență publică masivă, rezultat al sufragiului universal masculin, țăranii au impus o reorientare a mentalităților publice către o cultură mai apropiată de religie. Unele mișcări literare și politice, precum gândirismul lui Nichifor Crainic sau Liga Arhanghelului Mihail, considerau populația rurală ca fiind sursa noii vitalități a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
oferirii unor soluții eugeniste. Interesul manifestat de autor pentru problemele femeilor contrasta puternic cu analizele contemporanilor săi. În 1926, Moldovan era foarte Încrezător În capacitatea femeilor române de a participa la viața politică. El și-a declarat sprijinul pentru extinderea sufragiului și către femei, o măsură necesară, În opinia sa, pentru avansul modernizării. În același timp, Moldovan sublinia necesitatea ca femeile să controleze ele Însele mișcarea de revendicare a dreptului la vot, printr-o mai bună organizare, care să le permită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
de pionierat despre configurarea rolurilor de gen. Moldovan este primul autor care structurează clar separația dintre sfera publică și cea privată pe baza diferențelor de gen, generate de trăsături ereditare, dar care, În același timp, a susținut În mod constant sufragiul femeilor. Cu toate că Moldovan era În favoarea dreptului de vot pentru femei, această atitudine reflecta doar convingerea sa că femeile trebuiau să Își folosească mai bine calitățile de Îngrijire În beneficiul binelui comun. Atitudinea sa nu Însemna sprijin pentru accesul femeilor la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
subiect avea implicații profunde: deși doreau să mențină separația dintre sfera publică și cea privată În ceea ce privește acțiunea socială, eugeniștii Încercau, În același timp să politizeze ambele domenii și să transfere aceste procese sub controlul statului. Abordarea lui Moldovan față de extinderea sufragiului către femei, În paralel cu Încercarea de a controla mijloacele lor de acțiune publică, ilustrează foarte bine efortul său de a redefini drepturile cetățenești și puterile statului În conformitate cu o viziune corporatistă. Deja la sfârșitul anilor ’30, Moldovan și alți eugeniști
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
al națiunii Își modificaseră argumentele și retorica. Discuțiile despre emancipare se estompaseră, pentru a face loc argumentului că femeile au câștigat, practic, egalitatea În drepturi civice cu bărbații, mai puțin dreptul la vot33. Din acest motiv, eugeniștii considerau că obținerea sufragiului este un obiectiv frivol, pentru care nu merită să se aloce energie, atâta timp cât alte probleme, precum cantitatea și calitatea nașterilor, trebuiau avute În vedere mult mai urgent. În paralel, susținerile formulate În legătură cu drepturile femeilor și rolul lor În stat se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
român și În special ale populației de etnie română. Caracterul predominant rural al populației, procentul relativ mic de români care aveau o afacere, expansiunea recentă a păturii de români specialiști, precum și apariția politicii de masă, o dată cu intrarea În vigoare a sufragiului universal, masculin, după primul război mondial, au constituit factori importanți ce au influențat modul În care eugeniștii percepeau provocările modernizării și gândeau soluțiile necesare rezolvării acestora. Vârful structurii sociale eugenice era ocupat de o elită „naturală”, compusă din bărbați de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Rolul politic al elitelor în înțelegerea configurării scenei politice a fost, de altfel, subliniat de către Mattei Dogan încă din primele sale analize sociologice cu privire la cazul românesc. Analiza parlamentarilor români din perioada 1922-19347 arată că în pofida adoptării reformelor agrare și a sufragiului universal, lumea rurală din România interbelică a continuat să trăiască în izolare, fără a produce probleme de ordin social. Spre deosebire de alte țări industrializate, sporirea numărului de muncitori nu a condus la reconfigurarea profilului politic al parlamentarilor români. Marile corpuri, nepotismul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]