806 matches
-
126; Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. Constantin Scarlat Grădină „Constantin Scarlat nu practică un joc al culorilor dintr-un sentiment ludic, din plăcerea de a trăi frumusețea culorii ce se ordonează spontan, abia stimulată de un desen sugerat.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 101) Scărlătescu Mihai 1944 Pictor, scriitor „Naivi își trag seva inspirației din tradițiile satului românesc, iar culoarea din curcubeu.” Născut la 7 decembrie 1944, în localitatea Timișoara. Studii: Școala
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
descoperită în partea dreaptă a cutiei toracice), realizată dintr-o singură bucată de metal, având resortul bilateral format din 12 spire și o coardă exterioară, arcul ornamentat cu două noduri, din care unul se află spre capul arcului fiind doar sugerat, iar celălalt desparte arcul de piciorul ornamentat cu un buton, portagrafa trapezoidală și plină, fibula având lungimea de 2,1 cm, înălțimea arcului de 1 cm; două mărgele din sticlă de culoare verde și albă de formă pătrată cu 12
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
descoperit în tumulul nr.1 de la Zîrnești cuprinde obiecte de inventar sarmatic: o fibulă din bronz având lungimea de 2,7 cm, resortul bilateral format din 12 spire, coardă exterioară susținută de un cârlig, arcul ornamentat cu două moduri, unul sugerat amplasat lângă resort, iar celălalt despărțind arcul de piciorul ornamentat cu un buton, portagrafa trapezoidală și arcul rupt; două mărgele din sticlă incoloră de formă rotundă; mai multe mărgele din sticlă; un pandativ căldărușă din fier; un fragment dintr-o
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
1980, pag. 101, 126; Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. „Constantin Scarlat nu practică un joc al culorilor dintr-un sentiment ludic, din plăcerea de a trăi frumusețea culorii ce se ordonează spontan, abia stimulată de un desen sugerat.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 101) Scărlătescu Mihai 1944 Pictor, scriitor „Naivi își trag seva inspirației din tradițiile satului românesc, iar culoarea din curcubeu.” Născut la 7 decembrie 1944, în localitatea Timișoara. Studii: Școala
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
au argumentat sau argumentează că proiectul a eșuat sau/și nu are nicio șansă de succes 41 sau dacă, precum stau lucrurile în cazul meu, suntem de părere că cel puțin una dintre ideile aflate în fundalul său - i.e., ideea, sugerată și de Waldron, că filosofii politici sunt obligați să renunțe la orice fel de principii morale în justificarea democrației - este una greșită 42. Pe de altă parte însă, proiectul poate fi descris ca fiind, cel puțin parțial, și unul metaetic
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Ibidem, p. 321. 82 Ibidem, p. 322. 83 Sleat, "Legitimacy in Realist Thought", p. 322. Nu am nicio obiecție împotriva acestui mod de trasare a distincției moralism-realism cu privire la înțelegerea problemei legitimității. 84 Aceasta pare să fie, de altfel, și ideea sugerată, în ultimă instanță, de definițiile moralismului și realismului oferite de Williams sau Newey sau de modul în care cei doi termeni sunt înțeleși în cadrul dezbaterii dintre Robert Jubb și Enzo Rossi, din partea realismului, și Eva Erman și Niklas Möller, din partea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
unor realiști să se exprime, hubris, pot fi identificate cu ușurință în lucrările anumitor politologi (i.e., John Dunn, Rethinking Modern Political Theory (Cambridge University Press, Cambridge, 1985)), eu nu cunosc nicio lucrare de filosofie politică în care să fie măcar sugerată ideea că filosofia politică ar deveni o disciplină "mai puțin respectabilă" prin "contaminarea" cu științele politice. 37 Limite care, din păcate, sunt uneori uitate sau/și camuflate, deși aproape întotdeauna fără succes, de unii cercetători ce pretind că efectuează cercetări
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistica este realizată după machetă sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic, de tip fotografic, specific gravorilor de la Monetăria Statului, cu grijă pentru notă de expresivitate care le individualizează trăsăturile puternice de personalitate: inteligență sugerată de înălțimea frunții, tenacitate și perseverența sugerate de maxilare puternice, de proeminenta pomeților și a bărbiei, accentuată de gropita, mai accentuate la Haralamb Vasiliu, bunătate și înțelegere sugerate de privire, linia gurii și a nasului, toate acestea realizate cu planuri
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
-ți simți deplin viața, revolta, libertatea, înseamnă a trăi cât mai mult cu putință. Acolo unde domnește luciditatea, scara valorilor devine inutilă. Să fim și mai simpliști încă. Să spunem că singurul obstacol, singurul eșec constă în moartea prematură. Universul sugerat aici nu trăiește decât prin opoziție cu această constantă excepție pe care o reprezintă moartea. De aceea nici o profunzime, nici o emoție, nici o pasiune și nici un sacrificiu n-ar putea face ca în ochii omului absurd (chiar dacă el ar dori asta
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
relevă cu cine dorește fiecare să colaboreze pentru atingerea obiectivului. Practica a arătat că fiecare echipă are o istorie, o perioadă de început, de formare, apoi de desăvârșire, urmată uneori de declin, eventual, de revenire. Sperăm că, această perspectivă interdisciplinară sugerată ca posibilă variantă complementară de pregătire și antrenament, să fie agreată de tehnicienii și specialiștii din domeniu deoarece contribuie mult mai eficient la gestionarea resurselor umane ale sportivilor poloiști . GRUP PSIHOSOCIAL - GRUP SPORTIV 1.1 Definirea și clasificarea grupurilor Gruparea
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
predilecție către unghiuri mai drepte și monotone (Fig. 8), pe când în xilogravură - lemn în capul fibrei evantaiul de posibilități este mult mai amplu (Fig. 9, 10). În concluzie, putem spune că în tehnica tiparului înalt, xilogravura, materialitatea este mai mult sugerată decât redată, datorită modalităților de a nuanța semnele plastice numai prin cantitatea de negru, susținută de lungimea și lățimea liniei. În această tehnică, proiectul lucrării nu poate fi făcut decât în pensulă, cu tuș negru compact, dat fiind că alte
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
mult mai fluide decât în masa lemnoasă. Din punct de vedere al redării materialităților formelor figurate, ca și în cazul xilogravurii, semnele plastice sunt rezolvate prin cantitatea de culoare, susținută de lungimea și lățimea liniei, fiind, așa cum menționam, mai mult sugerate (Fig. 29, 30). Etapele imprimării în tehnica linogravurii. Fig. 25. Gravarea. Fig. 26. Încerneluirea plăcii cu cerneală de gravură. Fig. 27. Presarea hârtiei cu lingura. Fig. 28. Desprinderea stampei imprimate de pe suportul gravat. METALOGRAVURA - MANIERA PUNCTATĂ (fr. manière criblée, engl.
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
peniță, fără laviuri. Important de specificat este faptul că atuul cel mai proeminent al acestei tehnici îl conferă adâncimea inciziei (rezultată în urma unei corodări cu un mordant), atribut care nu poate fi notat în desenul pregătitor, ci doar mimat sau sugerat. Acesta este, desigur, motivul pentru care, invariabil, sub aspectul frumuseții liniei, al prețiozității, exemplarul imprimat al gravurii este întodeauna mai plăcut, chiar seducător față de proiect. Din punct de vedere al redării materialității, este tehnica cu cel mai mare potențial. Poate
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
mai înalte, „bărbile” rezultate adună cerneala în jurul lor formând o linie „cețoasă” (Fig. 30). Acest efect îl regăsim în semnele gravate care delimitează forma trunchiului copacilor și în desișul coroanelor copacilor care se suprapun. Detaliile materiale sunt de data aceasta sugerate, și nu redate (frunzele, scoarța, iarba) (Fig. 31). Dacă în aquaforte gradațiile valorice sunt redate prin șanțurile gravate-atacate (corodate) diferit, aici această gradare se realizează printr-o incizie manuală, mai puternică, mai slabă sau cu o înclinație diferită a acului
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
marelui public consumator de artă. Cele două tehnici se caracterizează prin faptul că artistul, eliberat de preocupările derivate din specificitatea anumitor tehnici, gravură în înălțime, adâncă sau plană, se poate concentra mai mult pe zona creativă a formelor și materialităților sugerate. Energia, improvizația, gestul, spontaneitatea și schimbările petrecute în timpul execuției formei figurate sunt elementele caracteristice procesului de imprimare. Este tehnica prin care sugestia tușelor picturale este cel mai convingător rezolvată pe un suport de hârtie. În mod obișnuit, oricare dintre cele
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
câteva dintre acestea: # • „Conducerea este o interacțiune între persoane în care cineva prezintă o informație de un anume fel și într‑o astfel de manieră încât celălalt se convinge că rezultatele sale vor fi îmbunătățite dacă se comportă în maniera sugerată sau dorită” (Jacobs, 1970, p. 232). • „Conducerea este procesul de influențare a activităților unui grup organizat în vederea atingerii scopului” (Rauch, Behling, 1984). • „Conducerea oamenilor este un proces dinamic de grup prin care o persoană reușește să‑i determine, prin influență
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
decizia, deși sugerată de o conferință sau de o discuție în grup, rămâne individuală; la Bavelas ea este colectivă - este o decizie luată de grup, sugerată direcției și acceptată de ea; la Coch și French, decizia este luată de direcție, sugerată muncitorilor și acceptată de aceștia numai în urma participării. Cercetările sugerează că eficiența deciziei nu este independentă de caracterul ei, cea colectivă dovedindu-se a fi net superioară deciziei individuale. Aceasta din urmă își dovedește superioritatea doar atunci când este facilitată, sprijinită
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
apartenenței cetățenești. Viața concretă ne arată că există și alți poli de identificare pentru indivizi: „Între public și privat, civil și civic, universal și particular, imaginea unui continuum este mai potrivită pentru a reprezenta cetățenia trăită decât cea a frontierei sugerate de teorie” (ibidem, p. 39). Credințele, alegerile sexuale sau familiale, gusturile, deși aparțin În mod evident sferei private, se Înscriu și În sfera publică a practicilor autorizate și, mai general, a legilor care guvernează moravurile. Este vizibilă acum extrema dificultate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
spune povestea vieții. Altora trebuie să li se spună din când în când întrebări pentru a-i încuraja să continue povestea. Cel mai adesea, cu cât puteți mai puține întrebări într-un astfel de interviu cu atât mai bine. Întrebările sugerate acoperă întregul ciclu al vieții și sunt prezentate în ordine cronologică (de la copilărie spre maturitate), într-un cadru tematic (abordând în profunzime doar o singură temă o dată). În acest fel, interviul poate fi realizat urmând etapele vieții (cronologic). Structurarea tematică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
temă focalizându-vă pe ceea ce s-a întâmplat în lumea sau comunitatea sa. Dacă veți dori să asistați pe cineva în relatarea autobiografiei sale spirituale, puteți dezvolta această arie tematică acordând atenție gândurilor, sentimentelor și semnificațiilor vieții sale. Abordarea generală sugerată aici presupune o trecere în revistă a întrebărilor pentru a vă familiariza, mai întâi cu ele; apoi, gândiți-vă la persoana aleasă pentru a fi intervievată și alegeți doar acele întrebări care pot fi folosite pentru a obține informațiile dorite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
vrea ca proiectul său să fie pe cât de vizibil cu putință pentru membrii circumscripției sale și se asigură că este publicat în ziarele locale și în jurnalele de specialitate. Acesta îl trimite către votanții influenți care sunt afectați de măsurile sugerate. Scrie despre asta în mailurile sale, vorbește despre el în vizitele sale din circumscripție și în discursurile sale la ceremoniile locale. Deputatul își pregătește cu grijă proiectul și îl menționează din nou pe perioada următoarei campanii electorale atunci când atrage atenția
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Institutul Pedagogic "Ion Creangă" i-a avut colegi pe Leonid Brejnev și Konstantin Cernenco (sic!), doi viitori lideri atotputernici la Kremlin; la 5 decembrie 2003 poetul e gata-gata să devină victima unui "accident" planificat. Conexiunile comparatiste, susținute explicit ori doar sugerate, sunt plauzibile și incită spiritul critic: Vieru-Goga, Vieru-Bacovia, Vieru-Voiculescu, Vieru-Blaga, Vieru-Eminescu, Vieru-Cezar Ivănescu, Vieru-Nichita Stănescu, Vieru-Marin Sorescu, Vieru-Ioan Alexandru, Vieru-D.R. Popescu, Vieru-Sabin Bălașa (sic!). Remarc polisemantismul unui concept drag lui Theodor Codreanu ontologic: cutare critic nu avea "conștiința rădăcinilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
143), și nu a anului 1859, anul Unirii Moldovei și Țării Românești, ca debut al perioadei contemporane. În termeni împumutați din psihologia personalității, marcarea momentului 1856 ca jalon crucial în devenirea statului-națiune român reflectă un locus al controlului extern. Ideea sugerată este că Unirea din 1859 s-a făcut esențialmente pe cale diplomatică, prin voința puterilor europene și nu prin acțiuni proprii, așa cum ar presupune un locus al controlului intern. Structura trecutului românesc elaborată de David poate fi denominată ca tipul de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fi interpretate, provizoriu, ca fiind tot una cu ceea ce în condițiile logicii constituite vor fi schemele logice bazate pe principiile gândirii (mai cu seamă pe identitate și noncontradicție) și pe alte reguli care exprimă, în ultimă instanță, tot principiile. Identitatea sugerată acum (între modalitățile gândirii justificatoare pentru practici umane și principiile logice) nu are încă decât o îndreptățire convențională (și provizorie); dar ea poate fi justificată suficient prin reconstrucția ei împreună cu tot ceea ce ea implică, anume cu întregul orizont al tehnicilor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-ul propriu, ceea ce am putea numi, pe urmele lui Heidegger, discurs despre adevărul ființei.33 Dar intervenția ființei nu complică problemele relațiilor dintre aceste instanțe: ontic, lingvistic, logic? Desigur! De fapt, cea mai adâncă problemă dintre toate cele semnalate sau sugerate mai sus este, poate, aceea a relației dintre "lucru" și ceea ce este luat astfel (prin senzații, de exemplu) și devenit (constituit ca) obiect al unei reprezentări, al unui gând etc.; problema se adâncește dacă relația în cauză apare, așa cum s-
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]