4,909 matches
-
de artă francez din perioada interbelică, vorbea și despre "colonia independentă" de artiști care s-a stabilit la Balcic, pe malurile Mării Negre, unde, spune el, "se pictează mai bine decât la Neu-Dachau sau la Worpswede". Balcicul era inclus într-o suită de locuri devenite celebre și în care se consuma un fenomen tipic al modernității : fuga în natură, evadarea, ca reacție față de un învățământ artistic osificat și ca încercare de recuperare a unei sensibilități și prospețimi aurorale. Apetitul pentru originar, primitiv
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
conturează distinct profilul prismatic al celui ce s-a situat de la început Pe culmile disperării, torturat apoi, tot restul vieții, de anxietăți, obsesii, paradoxuri existențiale, spectrul morții, căutări abisale. Procedând sistematic, Constantin Cubleșan îl prezintă pe Emil Cioran într-o suită de ipostaze, fiecare fiind axată pe o idee centrală. Mai puțin obișnuit pare faptul că Emil Cioran a fost un moralist, atras de arta moraliștilor francezi din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, alcătuind antologia De Saint-Simon a
Mărturiile lui Emil Cioran by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8584_a_9909]
-
de prestanța sa. De fiecare dată cînd avea de dirijat într-o sală pe care n-o cunoștea, exista un lucru care era lege: primul drum pe care-l făcea după aterizarea/ajungerea în orașul respectiv era mersul, cu toată suita sa - avea întotdeauna un staff care-l însoțea - la sala în care urma să dirijeze. Așadar, în cazul nostru s-a mers direct la Sala Palatului. Ritualul lui Karajan: urca pe scenă, bătea de trei-patru ori din palme, cobora în
Magicianul baghetei by Corina Jiva () [Corola-journal/Journalistic/8610_a_9935]
-
am eliminat orice alte posibile evadări, care să-mi fi tulburat starea sufletească. B.T.: Și iată că acest topos hibrid, al lui „aici” și „acolo” îngemănate s-a dovedit a fi o soluție fertilă, iar din 1982 te-ai alăturat suitei de compozitori români care și-au găsit împlinirea și validarea dincolo de graniță; printre ei Aurel Stroe, Lucian Mețianu, Costin Miereanu (aniversat la 70 de ani), Corneliu Dan Georgescu (sărbătorind 75 de ani), Eugen Wendel, Adriana Hölszky (aniversată și ea în
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
regionalisme, fixată într-o sintaxă inspirată de vechile cărți bisericești. Cei doi Alecu Russo, francezul și românul, aflați în căutarea fondului național ultim, trăiesc împreună, se completează, se sprijină, își împrumută unul altuia talentul. Rezultă o operă compusă dintr-o suită de fragmente (începînd cu Studie moldovană, 1851, continuînd cu Holera, Cugetări și Amintiri, ultimele din 1855), la care se adaugă diverse articole. Publicate postum și în traduceri discutabile au rămas Soveja, Piatra Teiului, Stînca Corbului, Iașii și locuiitorii lui în
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
dirijor Enrique Mazzola, solistă pianista Claire-Marie Le Guay - în program lucrări de Jacques Ibert, Arthur Honegger, Maurice Ravel, Darius Milhaud (ora 17,00); nici concertul Filarmonicii din Londra, cu dirijorul Vladimir Jurowski și pianista Anika Vavic, care au prezentat o suită de lucrări diverse stilistic, de Rimski-Korsakov, Prokofiev, Bruckner (ora 19,30), după cum nici Concertul de la miezul nopții (ora 22,30) dedicat de Christian Zacharias lui W.A. Mozart, la pupitrul Orchestrei de cameră din Lausanne nu putea fi ignorat! Ziua
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
și pianista Alexandra Dariescu pe podiumul solistic, într-un program alcătuit din pagini de Johannes Brahms, Edvard Grieg, P.I. Ceaikovski (ora 19,30) și concertul Accademiei Bizantine - dirijor și clavecinist Ottavio Dantone - care a interpretat, împreună cu violonista Viktoria Mullova, o suită de opus-uri din creația lui J.S. Bach. Gongul final a răsunat în seara zilei de 28 Septembrie, ademenindu-ne cu alte trei tentații: Ansamblul Schubert a reday, la Ateneu, cvartetele cu pian de Frank Bridge, Gabriel Fauré și George
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
importantă activitate în care ilustrul muzician Ion Dumitrescu s-a dedicat, cu întreaga sa forță și exemplar profesionalism, a fost, încă dinanii studenției, compoziția muzicală. O seamă de opusuri din domeniile: Muzicii simfonice ( Preludiu simfonic, Concert pentru orchestră de coarde, Suita simfonică „Muntele retezat”, „Simfonieta în Re major” ș.a.), Muzicii de cameră , Muzicii corale, Muzicii vocale , Muzicii de film fac parte din patrimoniul artistic românesc. Majoritatea acestor opusuri au fost interpretate în concerte publice de instituțiile profesioniste de concerte și spectacole
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
coordonarea fructuoasă a duo-ului în realizarea contrastelor dinamice, a diferențelor timbrale, bunul gust și flexibilitatea manifestate în conducerea tempo-ului (fără exagerări de rubato). În încheierea recitalului, violonista Raluca Voicu-Arnăuțoiu și pianista Manuela Giosa au prezentat 3 piese din Suita op. 6 pentru vioară și pian de Benjamin Britten, creație de tinerețe a compozitorului, remarcabilă prin frumusețea, insolitul și diversitatea imaginilor muzicale pe care le întruchipează. Cele două interprete, cu mare experiență și rezultate notabile în domeniul muzicii de cameră
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
1999, p. 626. footnote>. ISTORIC: a mai fost interpretată de Ion Filionescu, sub bagheta lui George Enescu, la 23 aprilie 1945. În acel concert s-au interpretat următoarele piese: Poemul amurgului de Gh. Dumitrescu, Povești din Grui de Marțian Negrea, Suita nr. 3 de Ion Dumitrescu, Priveliști moldovenești și Grâu sub soare de Mihail Jora<footnote Ibidem, p. 653. footnote>. Sub bagheta lui Theodor Rogalski, lucrarea a fost prezentată în concertul Filarmonicii bucureștene din 14 Octombrie 1948, alături de Concertul Brandenburgic nr.
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
combinație de costume apoi i s-a dat un nume generic: Nunta în Carpați. OBSERVAȚII: Alături de partitura generală în manuscris de la cota 6115, există la ONB, tot materialul de orchestră în partitură de copist, la cota 6116. 39a. TITLUL LUCRĂRII: Suita „Nunta în Carpați” DURATA APROXIMATIVĂ: 10 minute ANUL TERMINĂRII: 1940<footnote Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, București, 1967, p. 224. footnote> UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: nu a fost găsit încă. La Biblioteca UCMR, la Fondul de Difuzare, există la
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
minute ANUL TERMINĂRII: 1940<footnote Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, București, 1967, p. 224. footnote> UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: nu a fost găsit încă. La Biblioteca UCMR, la Fondul de Difuzare, există la Cota 97A materialul de orchestră al suitei, fără partitura generală COTA: UCMR, Fond Difuzare, 97A CINE O MENȚIONEAZĂ: V.T.; M.P. TIPĂRITĂ: nu ÎNREGISTRATĂ: Fonoteca Radio. Orchestra Națională Radio, Dirijor: George Georgescu, 10:30; Filarmonica „George Enescu”, Dirijor: George Georgescu, 10:25 (înregistrare din concert); Filarmonica „George Enescu
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
un concert în care solist este Enrico Mainardi. La 19 octombrie 1941, Nunta figurează într-un concert în care solist este Walter Gieseking. La 26 octombrie 1941, la Bratislava, alături de Simfonia a V-a de Beethoven, Concertino clasic de Lipatti, Suita a doua de Enescu, este prezentată și Suita din Nunta. Apoi, în 22 noiembrie 1941, la Viena. La 4 aprilie 1942 Georgescu dirijează lucrarea la Roma, la 23 mai 1942 la Sofia iar în 18 octombrie, într-un concert în
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
La 19 octombrie 1941, Nunta figurează într-un concert în care solist este Walter Gieseking. La 26 octombrie 1941, la Bratislava, alături de Simfonia a V-a de Beethoven, Concertino clasic de Lipatti, Suita a doua de Enescu, este prezentată și Suita din Nunta. Apoi, în 22 noiembrie 1941, la Viena. La 4 aprilie 1942 Georgescu dirijează lucrarea la Roma, la 23 mai 1942 la Sofia iar în 18 octombrie, într-un concert în care evoluează Wilhelm Kempff, la Milano, cu Orchestra
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
conducerea muzicală a lui Mircea Basarab, pe 24/25 decembrie sub bagheta lui Mihai Brediceanu care a reluat-o în concertul din 17/18 septembrie 1987. Ionel Perlea a dirijat-o în 23/24 septembrie 1969. Antonin Ciolan a dirijat Suita extrasă din baletul „Nunta în Carpați” la 22 februarie 1948 în Sala Teatrului Național „Sf. Sava (vezi Foto nr. 29a. 40. TITLUL LUCRĂRII: Cântecul Miresii (fragment din „Nunta în Carpați) pentru pian ANUL TERMINĂRII: nedatat UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
45. TITLUL LUCRĂRII: 12 arii naționale române (balade, cântece de păstori, arii de dans etc.) culese și transcrise pentru pian de Carol Miculi (tipărite după 1850) prelucrate și orchestrate de Paul Constantinescu. Apare în unele izvoare bibliografice sub titlul de Suită bucovineană I. Hora II. Focu la mine, focu la tine - Moderato) III. Arcanu (giocu) - Vivacissimo IV. Puiculița mea - Allegretto semplice V. Hora - Moderato VI. Oborocu - Vivace VII. Hora - Allegretto VIII. Copilă frumoasă și teneră - Moderato IX. Hora - Moderato X. Corăbiasca
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
1ob., 1 cl., 1 fg., 1 corn, 1 trp., trianglu, vioara I, vioara II, viola, v-cel, c-bass. PRIMA AUDIȚIE: ISTORIC: V.T. spune că s-a cântat la Timișoara, dirijor Mircea Popa; la Botoșani, dirijor Max Weber; Fragmente din suită au fost prezentate coregrafic la Teatrul UGS, București.<footnote Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, București, 1967, p. 371. footnote> OBSERVAȚII: 46. TITLUL LUCRĂRII: Sonata bizantină pentru violoncel (violă) solo I. Praeludium II. Passacaglia III. Finale DURATA APROXIMATIVĂ: 8 minute
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
În cea de a doua parte a programului, după încheierea misiunii de acompaniator, a venit rândul orchestrei ca instrument complex și dinamic să fie în prim plan. Foarte interesantă și binevenită a fost abordarea, după cele două concerte clasice, a Suitei din muzica de scenă la Sărbătoarea lui Belshazzar de J. Sibelius. Alcătuită din patru părți ( Marș oriental, Cântecul fetei evreice, Nocturnă și Dansul lui Khandra ) lucrarea a fost scrisă de compozitorul finlandez în 1906. De mici dimensiuni, concentrată, cu inflexiuni
De la Haydn la Sibelius by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84012_a_85337]
-
de J. Sibelius. Alcătuită din patru părți ( Marș oriental, Cântecul fetei evreice, Nocturnă și Dansul lui Khandra ) lucrarea a fost scrisă de compozitorul finlandez în 1906. De mici dimensiuni, concentrată, cu inflexiuni modale, creând o atmosferă mai degrabă de basm, suita are o sonoritate camerală, cu intervenții solistice din orchestră, care au fost realizate de flautista Constanța Cazacu, violoncelista Mariana Amarinei, violista Eugenia Bobescu și clarinetistul Ion Nedelciu. Concertul s-a încheiat cu o spumoasă și clasică Simfonie a VI-a
De la Haydn la Sibelius by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84012_a_85337]
-
o creație a sa care a călătorit mult în programele naționale și internaționale ale formației: “ Ofrandă copiilor lumii”, scene pentru trei grupuri vocale mixte și percuție. Nu numai noi, dar și compozitorul a trăit emoția timpului, continuată apoi și în Suita de colinde. Mai îndepărtate de aceste amintiri, lucrările venite cu Sabin Pautza în valiza cu partituri adusă din “perioada americană” a muzicianului au propus, odată cu dirijorul, o privire mai puțin obișnuită asupra vieții ce a trecut. Oricum, existența fiecărui madrigalist
Madrigal Recital eveniment by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84003_a_85328]
-
de Jin Wang. Programul a conținut Texturi de Mihai Moldovan, Concertul pentru vioară și orchestră de Dumitru Capoianu (solistă Raluca Stratulat), Triplul concert pentru vioară, violoncel și pian de Paul Constantinescu (soliști Luminița Burcă, Andreea Țimiraș și Mihai Ritivoiu) și Suita VI Tibet Impressions de Jin Wang. Remarcabilă a fost interpretarea Ralucăi Stratulat, care a impresionat prin sunetul cald, tehnica impecabilă și expresivitatea împinsă dincolo de granițele muzicale Dirijorul austriac de origine chineză Jin Wang este îndrăgit de publicul bucureștean, fiind prezent
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
i-a avut ca protagoniști pe Amalia Ștefania Lină, pian (elevă la Colegiul Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara, la clasa conf. univ. dr. Sorin Dogariu), cu pagini dintr-o sonata mozartiana și partea a II-a (Colind) din Suita românească de Eugen Cuteanu, Râul Petrescu, clarinet, elev la Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj, clasa prof. Lucian Coști (Prin Munții Apuseni de Liviu Comes), si Raluca Miclăuș, pian, profesoară la Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
intra în morișca analitică a filozofiei; în fine, să admiți că știința poate fi de folos în lămurirea unor gînduri care nu provin neapărat din felia experienței concrete. Dacă împlinești aceste cerințe, drumul ți-e deschis: vei asista la o suită de dialoguri precumpănitor teologice a căror izbitoare ciudățenie stă în efectul pe care îl au asupra cititorului. Mai precis, starea de spirit pe care o aveai la începutul lecturii nu o vei mai regăsi-o la sfîrșit. Dispoziția ți se
În jurul lui Guénon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8415_a_9740]
-
ultimele clipe. Cu umorul său temperat, a mărturisit că îndelungile condamnări de „arest la domiciliu” din motive de sănătate l-au obligat „să dea la iveală” partituri de referință ca Simfonia Vocalizele mării, ciclul pieselor pentru vioara Bizanț după Bizanț, suitele vocale de Haikai, cei 33 Psalmi și Simfonia liturgică. Dacă nu ar fi scris decât Concertul Trinity pentru vioară și orchestră din ciclul Bizanț după Bizanț, poate că ar fi fost îndeajuns, să consemnăm o capodoperă a literaturii muzicale românești
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
idei sonore personale în restul lucrărilor simfonice, cu revenirea la izvoarele muzicii psaltice autohtone, cu apelul la eterofonia muzicii populare și la unisonurile practicii muzicii vechi religioase) Theodor Grigoriu a dat la iveală Omagii lui Enescu, Orchestrațiile la lieduri și suita Impresii din copilărie- obținând acea frescă a meditației grave cu adânci rădăcini în solul sensibilității poetice românești (admirabil ilustrată in Preludiul la unison enescian). Contactul cu maestrul Liviu Ciulei nu i-a provocat doar paginile muzicale din Erupția, Valurile Dunării
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]