2,764 matches
-
cuvânt, pâine, mămăligă, coleașă, găleată, jocuri: horă, sârbă, polcă, câmp (pole, feld, field), cot, carte. • lungimea razei soarelui: păr, fir, rază, lână, șir, rând, serie, deget, dinte, glonț, penis, acțiuni: a arunca, a azvârli, a semăna. • arme: săgeată, pai, sabie, suliță, sulă, cui, par, țăruș, băț, război, fluviu, șarpe (lungi ca o rază de soare), șopârlă, râu. • mare, uriaș, putere, sănătos, serios ↔ comic, viață ↔ moarte, înțelept, liber, amar, pelin. • culoare roșie ori galbenă, foc, roșu, facără, sânge, rană, vin, a cânta
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
singular cu tu. ...Pentru că băiatului de atunci îi făcea plăcere de a mai merge pe izlazul unde, vara în copilărie, ducea vacile la păscut, într-una din diminețile admirabile, se pregătise pentru această treabă. Când soarele se ridicase de o suliță, de pe drum, chiar la poarta casei, l-a strigat nașă-sa Cătălina, vecină, cumnată cu nașul său de botez. Erau și rude; bărbatul ei fiind văr al bunicului său dinspre mamă. Înarmat cu un baston făcut de el cu ani
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
a transformat-o pe cenușăreasă într-o prințesă. Fiindcă numai o prințesă a rostirii poetice poate spune: „Steaua viselor din noi strălucind pe-un colț de cer/ Printre astre-și trece clipa ascunzând un tainic dor/ Nu se sperie de suliți, de tristeți înfipte-n ger/ Răsfirându-și lin lucirea peste-un nesfârșit izvor”. (Steaua viselor din noi) Prin urmare, luați dragi cititori, cu încredere, mâna care cu generozitate vă este întinsă prin această carte, faceți pașii pe care vi-i
O PRINŢESĂ ÎN REGATUL POEZIEI. DESCIFRAREA ANOTIMPURILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360067_a_361396]
-
-i Lui Hrist toată vina luminări să facă! pune-Ți - Hriste - mâna Ta pe pleoapa-ngropată: căci la Înviere-i da privire curată! *** METANOIA cu ghiold vârtos iudei te-mping spre pisc și n-au știut că Împărat Te-așez! prin suliți te-au stins: noi raze - de nou risc ei au aprins - astfel - și un nou crez... prin Calea Crucii - aprigă povară ei ți-așterneau - în purpuri - Săvârșirea! din zgreapțăn de scuipați și de ocară fără s-o vadă - -aprindeau Mântuirea
PAŞTELE ORBILOR ŞI AL PĂRTĂŞIRII de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359798_a_361127]
-
FAMILIA SEMANTICA: SOARE-SULITA-PAR-ȚĂRUȘ-ARAC-POCA-SABIE-SAGEATA-ARC-ARMA-FURCA-LOVI-OMORI-RAZBOI Am aratat în mai multe rânduri că numele armelor: sulița, săgeată, pușcă, paiul, părul etc. provin de la soare ele având formă lungă că și o rază de soare, pe care astrul o trimite spre noi. Vom lua spre exemplificare sulița. Românii aveau cel puțin 10 denumiri: curis, cu et. nec
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
SOARE-SULITA-PAR-ȚĂRUȘ-ARAC-POCA-SABIE-SAGEATA-ARC-ARMA-FURCA-LOVI-OMORI-RAZBOI Am aratat în mai multe rânduri că numele armelor: sulița, săgeată, pușcă, paiul, părul etc. provin de la soare ele având formă lungă că și o rază de soare, pe care astrul o trimite spre noi. Vom lua spre exemplificare sulița. Românii aveau cel puțin 10 denumiri: curis, cu et. nec., după noi cf. persan. kur (= khur) „soare“; acest tip fiind specific sabinilor. Se pare ca legat tot de pers. kur e curia papala, adunarea, locul de întâlnire. O altă sulița
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
sulița. Românii aveau cel puțin 10 denumiri: curis, cu et. nec., după noi cf. persan. kur (= khur) „soare“; acest tip fiind specific sabinilor. Se pare ca legat tot de pers. kur e curia papala, adunarea, locul de întâlnire. O altă sulița se numea pilum, ceea ce este evident Apolo, Apel -, soarele, dar mai ales cf. coreean pil „foc“ (că și firul de păr pilus). Veru, veruina și verutum se compară cu vera „soare“ la polinezieni, melanezieni, dravidieni. Despre hasta se crede că
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
că e în legătură cu skr. hasta „mâna“, dar noi propunem comparația cu v. ind. kašt „lemn“ cu š redat prin s și k prin h ' că în regiunea Toscana unde casă se pronunță hasa. Lat. sparus era un alt soi de sulița cu numele provenit din i.e. *spar că și engl. spear „idem“ și se vede aici par al nostru, al dacilor, pe care-l găsim și în parc explicat că provenind din prelatinul * parra „prăjina“. Vom vedea relația imediat. Firește este
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
explicat că provenind din prelatinul * parra „prăjina“. Vom vedea relația imediat. Firește este și acesta un reflex al focului par, por, pară, pur, dar și al soarelui pari în yupultepec, baure etc., varianta rotacizata a lui Apolo. În sfârșit, iaculum, sulița scurtă de aruncat, e în legătură cu verbul iacio și, în ultimă instanță, cu saku „soare“ la amerindieni (limba kaddo) ori sak în jicaque (ambele în America). În sfârșit, si telum era o sulița de aruncat, lance al cărei nume se apropie
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
varianta rotacizata a lui Apolo. În sfârșit, iaculum, sulița scurtă de aruncat, e în legătură cu verbul iacio și, în ultimă instanță, cu saku „soare“ la amerindieni (limba kaddo) ori sak în jicaque (ambele în America). În sfârșit, si telum era o sulița de aruncat, lance al cărei nume se apropie de sem. țel „deal“ dar mai ales de tile „soare“ în bamana (Mâli, Burkina Fâso) și chiar de țig. tile, tilé „par, țăruș“ (variante ale lui kiló, é). La greci sulița cea
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
o sulița de aruncat, lance al cărei nume se apropie de sem. țel „deal“ dar mai ales de tile „soare“ în bamana (Mâli, Burkina Fâso) și chiar de țig. tile, tilé „par, țăruș“ (variante ale lui kiló, é). La greci sulița cea mai cunoscută era dory, al cărei nume a fost comparat cu alb. dorë „mâna“, în realitate apropierea trebuie făcută de dârî „soare“ în tagota, limba din arhipelagul Vanuatu, în Oc. Pacific prin intermediul skr. daru „sulița“, de aici și engl.
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
kiló, é). La greci sulița cea mai cunoscută era dory, al cărei nume a fost comparat cu alb. dorë „mâna“, în realitate apropierea trebuie făcută de dârî „soare“ în tagota, limba din arhipelagul Vanuatu, în Oc. Pacific prin intermediul skr. daru „sulița“, de aici și engl. dart și dárda. Dar celebra sulița macedoneană se numea sarisa ori sarissa, cu et. nec., de ex. Blumenthal o derivă din * skwrvi - în legătură cu tăiatul, alții o deduc din zări se „trust itself în“, ori gr. sairo
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
al cărei nume a fost comparat cu alb. dorë „mâna“, în realitate apropierea trebuie făcută de dârî „soare“ în tagota, limba din arhipelagul Vanuatu, în Oc. Pacific prin intermediul skr. daru „sulița“, de aici și engl. dart și dárda. Dar celebra sulița macedoneană se numea sarisa ori sarissa, cu et. nec., de ex. Blumenthal o derivă din * skwrvi - în legătură cu tăiatul, alții o deduc din zări se „trust itself în“, ori gr. sairo „a-și arăta dinții... că și câinele“, chiar alb. arrij
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
în legătură cu tăiatul, alții o deduc din zări se „trust itself în“, ori gr. sairo „a-și arăta dinții... că și câinele“, chiar alb. arrij „a ajunge, a atinge“ precedat de s' prepoziție privativa cu sensul „nu“. În realitate numele cunoscutei sulițe de 4-7 m. se compară cu skr. saru „sulița“ și mai ales sări „sulița“ în lolsiwoi din Arh. Vanuatu, comparați și sare „sulița“ în amblong cu sare „soare“ în kaipi, toaripi (Papua N. Guinee) sări „săgeată“ în ngwatua. Aici trebuie
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
itself în“, ori gr. sairo „a-și arăta dinții... că și câinele“, chiar alb. arrij „a ajunge, a atinge“ precedat de s' prepoziție privativa cu sensul „nu“. În realitate numele cunoscutei sulițe de 4-7 m. se compară cu skr. saru „sulița“ și mai ales sări „sulița“ în lolsiwoi din Arh. Vanuatu, comparați și sare „sulița“ în amblong cu sare „soare“ în kaipi, toaripi (Papua N. Guinee) sări „săgeată“ în ngwatua. Aici trebuie amintit și numele avest al suliței sura, identic cu
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
a-și arăta dinții... că și câinele“, chiar alb. arrij „a ajunge, a atinge“ precedat de s' prepoziție privativa cu sensul „nu“. În realitate numele cunoscutei sulițe de 4-7 m. se compară cu skr. saru „sulița“ și mai ales sări „sulița“ în lolsiwoi din Arh. Vanuatu, comparați și sare „sulița“ în amblong cu sare „soare“ în kaipi, toaripi (Papua N. Guinee) sări „săgeată“ în ngwatua. Aici trebuie amintit și numele avest al suliței sura, identic cu sura „soare“ în v. indiană
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
arrij „a ajunge, a atinge“ precedat de s' prepoziție privativa cu sensul „nu“. În realitate numele cunoscutei sulițe de 4-7 m. se compară cu skr. saru „sulița“ și mai ales sări „sulița“ în lolsiwoi din Arh. Vanuatu, comparați și sare „sulița“ în amblong cu sare „soare“ în kaipi, toaripi (Papua N. Guinee) sări „săgeată“ în ngwatua. Aici trebuie amintit și numele avest al suliței sura, identic cu sura „soare“ în v. indiană, cf. magh. szúr „a înțepă“ și lat. surus „țeapă
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
cu skr. saru „sulița“ și mai ales sări „sulița“ în lolsiwoi din Arh. Vanuatu, comparați și sare „sulița“ în amblong cu sare „soare“ în kaipi, toaripi (Papua N. Guinee) sări „săgeată“ în ngwatua. Aici trebuie amintit și numele avest al suliței sura, identic cu sura „soare“ în v. indiană, cf. magh. szúr „a înțepă“ și lat. surus „țeapă, țăruș“. Tot un fel de sulița la greci e kamaki unde trebuie să vedem ind. kam „soare“ (kham în nagameză, țig. etc.) Se
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
în kaipi, toaripi (Papua N. Guinee) sări „săgeată“ în ngwatua. Aici trebuie amintit și numele avest al suliței sura, identic cu sura „soare“ în v. indiană, cf. magh. szúr „a înțepă“ și lat. surus „țeapă, țăruș“. Tot un fel de sulița la greci e kamaki unde trebuie să vedem ind. kam „soare“ (kham în nagameză, țig. etc.) Se vede clar că -isa (issa) e un sufix că și în sulița românească și slavă (< sol „soare“) cf. și skr. śula „idem“, cf.
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
a înțepă“ și lat. surus „țeapă, țăruș“. Tot un fel de sulița la greci e kamaki unde trebuie să vedem ind. kam „soare“ (kham în nagameză, țig. etc.) Se vede clar că -isa (issa) e un sufix că și în sulița românească și slavă (< sol „soare“) cf. și skr. śula „idem“, cf. tagalog suligi și mong. sulde „sulița“. Iată și numele german al suliței gări. El se compară cu gar, gară „bat, prăjina“ în solonă (tunguso-manc.), cu gară „bat, prăjina“ în
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
trebuie să vedem ind. kam „soare“ (kham în nagameză, țig. etc.) Se vede clar că -isa (issa) e un sufix că și în sulița românească și slavă (< sol „soare“) cf. și skr. śula „idem“, cf. tagalog suligi și mong. sulde „sulița“. Iată și numele german al suliței gări. El se compară cu gar, gară „bat, prăjina“ în solonă (tunguso-manc.), cu gară „bat, prăjina“ în konda /dravidiana, sudul Indiei, cu giri „prăjina“ în tsezi (Caucaz), gor „prăjina“ în udi (Caucaz) și în spatele
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
kham în nagameză, țig. etc.) Se vede clar că -isa (issa) e un sufix că și în sulița românească și slavă (< sol „soare“) cf. și skr. śula „idem“, cf. tagalog suligi și mong. sulde „sulița“. Iată și numele german al suliței gări. El se compară cu gar, gară „bat, prăjina“ în solonă (tunguso-manc.), cu gară „bat, prăjina“ în konda /dravidiana, sudul Indiei, cu giri „prăjina“ în tsezi (Caucaz), gor „prăjina“ în udi (Caucaz) și în spatele acestor cuvinte este soarele garri în
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
prăjina“ în tsezi (Caucaz), gor „prăjina“ în udi (Caucaz) și în spatele acestor cuvinte este soarele garri în ngadjon (Australia), grian la celți. Și în cecena (ingușă) ga: ra, gar e o bucată de lemn despicat. Se deduce de aici că sulița primitivă era un păr cu care omul mergea la vânătoare, pe care apoi l-a ascuțit ca să lovească și să rănească animalul. În limba ngadjon sulița se numește barg, exact numele soarelui în lakă (Daghestan, Caucaz); am mai observat relația
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
ga: ra, gar e o bucată de lemn despicat. Se deduce de aici că sulița primitivă era un păr cu care omul mergea la vânătoare, pe care apoi l-a ascuțit ca să lovească și să rănească animalul. În limba ngadjon sulița se numește barg, exact numele soarelui în lakă (Daghestan, Caucaz); am mai observat relația Australia-Caucaz la gar, gor „prăjina“ față de garri „soare“. Să ne mai mire că în limba hausa din Nigeria sulița se numește maašii de la maš scris mash
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
și să rănească animalul. În limba ngadjon sulița se numește barg, exact numele soarelui în lakă (Daghestan, Caucaz); am mai observat relația Australia-Caucaz la gar, gor „prăjina“ față de garri „soare“. Să ne mai mire că în limba hausa din Nigeria sulița se numește maašii de la maš scris mash „soare“ în nubiană (la sud de Egipt) cf. și šamaš „soare“ la asiro-babilonieni? Japoneză are yari „sulița“ (vezi sări, sarisa cu s>y, ca în turcice). Ainienii numesc sulița op cf. op „soare
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]