6,080 matches
-
arși de vii, pentru că aceștia -brașoveni fiind- complotau pentru a-l alunga pe Vlad de la domnie. Un lucru mai puțin știut despre acesta este însuși mormântul. Corpul a fost decapitat, capul fiind trimis într-un vas cu miere la curtea sultanului Mohamed, care l-ar fi înfipt într-o țeapă că răzbunare pentru zecile de mii de turci uciși de valah în acest fel. Despre corpul său, în schimb, nu se știe ceva concret. O vreme s-a crezut că a
VLAD ȚEPEȘ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383917_a_385246]
-
anulare funcție de benevola contribuție la „cutia milelor” gestionată de preot în folosul celor nevoiași. Bineînțeles începând cu el însuși, cel mai nevoiaș. Sfântul Constantin Brâncoveanu a cărui moaște le cinstim cu devotament nu a apărut în fața curții marțiale condusă de Sultanul tuturor turcilor datorită credinței sale ci datorită unor alte îndatoriri încălcate. Poate de ordin economic. Fii săi au devenit însă mucenici sub ochii lui într-adevăr datorită stăruinței sale în credința Ortodoxă. Sultanul îi oferise viața spre a aduce, în
SIMILITUDINE, SAU …? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383927_a_385256]
-
a apărut în fața curții marțiale condusă de Sultanul tuturor turcilor datorită credinței sale ci datorită unor alte îndatoriri încălcate. Poate de ordin economic. Fii săi au devenit însă mucenici sub ochii lui într-adevăr datorită stăruinței sale în credința Ortodoxă. Sultanul îi oferise viața spre a aduce, în temniță, mulțumiri lui Alah, ceea ce Sfântul a refuzat categoric. Infracțiunea economică dăinuie de multe veacuri iar Biserica nu este deloc străină de ea. In plină campanie electorală pentru un nou președinte al țării
SIMILITUDINE, SAU …? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383927_a_385256]
-
galbenii și îi dă drumul lui Pazvante, care trece Dunărea înapoi de unde venise. Liber din nou, și-a încropit o bandă de pazvangii și-a început să jefuiască prin Balcani, strângând o sumă mare de galbeni pe care o trimite sultanului Selim al III-lea pentru a-l numi și pe el agă, comandant de armată otomană, cu promisiunea că va dubla peșcheșul dacă îl va numi. Bineînțeles că a devenit agă, doar erau în lumea otomană. Bucuros, dar nu destul
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
agă, comandant de armată otomană, cu promisiunea că va dubla peșcheșul dacă îl va numi. Bineînțeles că a devenit agă, doar erau în lumea otomană. Bucuros, dar nu destul, acum vrea să devină pașă, adică guvernator de pașalâc, și surpriză, sultanul Selim nu mai răspunde la pungile lui de galbeni. Avea altceva în cap! Rezultatul, de necrezut și ne mai întâmplat în istoria Imperiului Otoman; Osman Pasvantoglu adună de peste tot o armată de pazvangii, mercenari și se răscoală împotriva sultanului! Este
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
surpriză, sultanul Selim nu mai răspunde la pungile lui de galbeni. Avea altceva în cap! Rezultatul, de necrezut și ne mai întâmplat în istoria Imperiului Otoman; Osman Pasvantoglu adună de peste tot o armată de pazvangii, mercenari și se răscoală împotriva sultanului! Este total dezlănțuit, se autointitulează pașă, își face un pașalâc propriu cu capitala la Vidin, unde bate monedă proprie, cu chipul lui pe avers și închisoarea din Sofia pe revers, fiind prima și ultima monedă din lume înfățișând o închisoare
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
bate monedă proprie, cu chipul lui pe avers și închisoarea din Sofia pe revers, fiind prima și ultima monedă din lume înfățișând o închisoare ! Dar extraordinarul și inexplicabilul, după logica istorică, este ceea ce urmează. De ochii lumii și-al istoriei, sultanul trebuie să-l pedepsească pe răzvrătit și trimite împotriva lui o armată de 100.000 de oameni, condusă de aga Kukuc ce, surpriza, nu poate cuceri Vidinul care nu avea nici măcar 10.000 de pazvangi! Dar, surpriza surprizelor, vine din partea
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
trebuie să-l pedepsească pe răzvrătit și trimite împotriva lui o armată de 100.000 de oameni, condusă de aga Kukuc ce, surpriza, nu poate cuceri Vidinul care nu avea nici măcar 10.000 de pazvangi! Dar, surpriza surprizelor, vine din partea sultanului care se răzgândește în privința răzvrătitului; renunță să-i mai aducă capul pe tavă, ba mai mult, îl face pașa de Vidin! L-a costat foarte scump pe Osman Pazvantoglu răzgândire sultanului, pe lângă prețul plătit lui aga Kukuc să nu poată
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
10.000 de pazvangi! Dar, surpriza surprizelor, vine din partea sultanului care se răzgândește în privința răzvrătitului; renunță să-i mai aducă capul pe tavă, ba mai mult, îl face pașa de Vidin! L-a costat foarte scump pe Osman Pazvantoglu răzgândire sultanului, pe lângă prețul plătit lui aga Kukuc să nu poată cuceri Vidinul! În istorie s-a scris că armata de 100.000 oșteni a lui aga Kukuc nu a putut cuceri Vidinul pentru că domnitorul fanariot Hangerli, al Țări Românești, nu a
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
marea armată otomană și în consecință fanariotul Hangerli și-a pierdut capul, să fie un țap ispășitor. Așa e scris ,dar, de multe ori, adevărul e ascuns printre rânduri. Nici o pagubă-n domnitori fanarioți, se îngrămădeau pe capete la picioarele sultanului, căruia toate îi mergeau din plin, acum dându-i mână liberă și lui Pazvante să jefuiască Țara Românească și-n folosul lui. Astfel, în 1800 pazvangiii jefuiesc, omoară și dau foc Craiovei, din care mai scapă doar vreo 300 de
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
bucureșteni, dintre care unul dintre ei ajunge să fie luat drept înlocuitor de domnitor. Fapt istoric; străinii, fanarioții și pazvangiii jefuitori au încrustat adânc apucăturile lor în firea bucureștenilor pentru vremurile ce vor veni. Pașa din Vidin, recunoscut și de sultan de data aceasta, recunoștință ce o plătea cu vârf și îndesat, atinge zenitul său istoric, vorbindu-se despre el în fel și chip; de la aventurier la învățat, de la haimana și fanatic la diplomat și vizionar, când complexat și labil, când
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
tragă obiceiurile pe linia moartă, până nu este prea târziu. Nu de altceva, dar pentru toate vine o zi. Trebuie plătit pentru toate necazurile provocate românilor din Șerbia. Dl Nițu de o vreme se comport că un pasă, trimis de sultan să apere hotarul. Din păcate, românii de la hotar nu au avut parte decât de ,,nelegiuiri”. Acestea i-au învrăjbit, i-a împărțit în două tabere, în români adevărați și români parați. Ultimii, fiind în grațiile domnului Nițu, au avut parte
,,Dalmaţienii” consulului român din Timoc [Corola-blog/BlogPost/93367_a_94659]
-
Adormirea Maicii Domnului, Ierarhul completează că tot în 15 august, alt an, ”s-a întâmplat tragicul, dar eroicul sfârșit al Domnului Constantin Brâncoveanu și a patru feciori ai lui, plus sfetnicul Ianache - ginerele Voievodului. Era în Constantinopole, la anul 1714. Sultanul a promis grație fiilor, dintre care unul era logodit, dacă se vor lepăda de creștinismul lor și vor primi mahomedanismul. Atunci, tatăl luând rolul de predicator, zise fiilor săi...” Și ”Oratoriul” continuă cu textul în care Voievodul Constantin Brâncoveanu își
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
temniță, numai în cămăși, cu capetele descoperite, și purtați în lanțuri pe ulițele Constantinopolului, ca niște făcători de rele. spre locul de execuție Ialy-Kioșc, din apropierea marelui serai. De față erau, pe lângă șirurile de ieniceri și mulțimea de popor îngrozită, și sultanul Ahmed al III-lea, crudul său vizir, Gin Ali, precum și ambasadori mai-marilor puteri europene de atunci, invitați special la macabrul spectacol. Cumplita dramă n-a durat decât un sfert de ceas, după spusele unor martori oculari. Călăul i-a pus
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
prima lovitură de paloș a căzut capul vistiernicului Ianache Văcărescu, apoi al fiului mai mare a lui Brâncoveanu, apoi cele ale lui Ștefan și Radu. Când călăul a ridicat paloșul să taie capul copilului Mateiaș, acesta înspăimântat, s-a rugat sultanului să-l ierte, făgăduind că se va face musulman, dar bătrânul tată și-a îmbărbătat astfel copilul: „Din sângele nostru n-a mai fost nimeni care să-și piardă credința. Dacă este cu putință, mai bine să mori de o
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
a fost 15 august, zi de mare sărbătoare a creștinilor, dar și ziua de naștere a domnitorului și onomastica soției sale, doamna Marica. Când a transmis această veste întemnițaților solul a mai menționat că „din prea multa milostivire a măritului sultan” muftiul obținuse grațierea, în cazul în care condamnații ar fi părăsit legea creștină și s-ar fi convertit la islamism sau mahomedanism. Anton Maria del Chiaro, secretarul florentin al domnitorului, păstrează următoarele cuvinte de îmbărbătare ale lui Brâncoveanu: „Fiii mei
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
lui Mateiaș, mezinul de numai 11 ani, îngrozit de trupurile care se zbăteau, împroșcând cu sânge în toate părțile și de privirile reci, întipărite pe chipurile fraților săi, ale căror capete au fost desprinse de corpuri, se aruncă la picioarele sultanului, promițând că se va face musulman, dacă va fi cruțat. „Mai bine să mori de o sută de ori, decât să-ți lepezi credința”, auzi Mateiaș, printre suspine, glasul părintelui său. În acel moment simți o forță și o liniște
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
ani mai târziu le-a descifrat Nicolae Iorga, că acolo odihnea Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În altă ordine de idei, cu toate că a fost un martiriu în toată regula, cu nimic diferit de execuțiile de creștini făcute de împărații romani persecutori, sultanul a fost însoțit de ambasadorii marilor puteri europene - desigur, creștini și ei - Franța, Anglia, Rusia, Imperiul Habsburgic. Poate că frica, puțina credință sau simplul oportunism politic i-a împiedicat pe reprezentanții puterilor europene să reacționeze sau măcar să înțeleagă extraordinarul gest
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
aflat Încă În posesia creștinilor, Volta d’Acri. Străbătură o porțiune de ziduri, printre creneluri. Sub ochii lor, În valea nisipoasă, asediatorii Își reîncărcau cele două catapulte uriașe. Zeci de bărbați, biciuiți la sânge de eunucii din garda personală a sultanului, Încercau să Împingă mașinăriile Înalte ca niște turnuri spre o nouă linie de tragere. Cel mai vârstnic se opri o clipă, urmărind scena cu atenție. — Vor să lovească portul. Să ne grăbim. Totul se precipita Într-un haos de strigăte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cu un strat subțire de carmin, care Îi conferea strălucirea unei statui de aramă. Era ceva, În mișcările ei, care Îi amintea de o panteră, ca aceea pe care o văzuse, cu ani În urmă, În menajeria ținută de ambasadorul sultanului. Dansul acela părea să fie celebrarea unui rit. Un rit blasfemator, prin evidenta nerușinare a oficiantei, și totuși Înțesat de o stranie spiritualitate. Era fascinat de ea. Dacă vreo creatură dansase vreodată În paradisul terestru, trebuia să o fi făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
li se reproșează alianțele și mezalianțele atât militare, cât și politice și filozofice cu vecinii și - teoretic - dușmanii lor, musulmanii. Marii Maeștri ai Ordinului au practicat adeseori o diplomație ingenioasă și flexibilă, Înmulțind dovezile de afinitate și negociind consecvent cu sultanii, unii dintre aceștia fiind invitați chiar la masa lor, unde conversează Îndelung și cu deplină libertate despre teologie, ajungând la concluzia că cele trei religii născute din Cuvânt converg În credința față de un Dumnezeu unic. Dar lucrurile nu se opresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
spui, dacă tot veni vorba. Iar despre urși?! - mormăi Stejeran. Altceva nu mai știți? — Da, frate Stejeran, tot despre urși, căci ursul despre care o să vorbesc nu e urs de rând. De altfel, ursul e în poveștile noastre ce e sultanul la turci: cel ce năvălește. V-ați gândit vreodată că cel ce năvălește în poveștile noastre e, de regulă, dobitoc, în timp ce la ei e, totuși, om? — Bine, frate, da’ haiducu? - zise cu îndoială Surduc. — Haiducu, frate Surduc, năvălește în codru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe ulițele și-n piețele Stambulului, în șandramalele albicioase și cocoțate vraiște unele peste altele ale păgânilor, pe țărmurile Bosforului înțesate de barcagii, de bragagii, de iaurgii, de lactagii, de halvagii, de geamgii, de cheflii, de scandalagii și reclamagii hazlii, sultanul părea să aibă răbdare cu oamenii. De-abia intrat prin Marea Poartă de Răsărit, drumețul e izbit de-un vuiet de chiote, de țipete, de strigăte care se apropie și-l înconjoară într-o clipită. O mie și una de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în goană spre mulțime să vadă de ridică cineva fruntea. Unde zăresc unul cu șezut mai răsărit, se opresc și-l îmblătesc cu săbiile, zicând: — Na, na! Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu se dioache sultanul! Carnaxî! Și se duc mai departe. Episodul 33 LA VIZIRIU în vremea asta, nu mult după ce, spre disperarea păgânilor, semiluna intrase într-un nor creștin, trei umbre de oameni pe trei umbre de cai mai mult se târau decât mergeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cap una mie și una suta pungi-aur, să le purtați sănătos! Poate că una-două să le fi suflat vântul, da’ le-am completat cu fumăritul. — O mie și o sută de pungi, care va să zică - medită viziriul. Trebuie să-l anunț pe sultan. Da’ știu c-ați strâns, nu glumă. Nu ne-am făcut decât datoria - plecă ochii Barzovie-Vodă. Episodul 36 SULTANUL Dimineața, după un somn agitat în care visă cu mare plăcere că fusese instalat pe un tron cu totul și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]