763 matches
-
Grigoreanu se purta peste cămașă ilicul împletit din lână albă în mai multe modele. Peste jaletcă se purta o haină scurtă de suman denumită „chepeneag”, ornamentată cu benzi înguste și decupaje florale tip „coada șoricelului”. Flăcăii ieșeau la horă cu sumane găitănite 1, purtau tot timpul anului opinci din piele de porc, cu „gurgui” și încrețite la călcâi și oghele 2 din suman alb sau negru. La confecționarea flanelelor, ilicelor și a pielicelelor pentru căciuli se mai folosește și lâna „sârbă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
suman denumită „chepeneag”, ornamentată cu benzi înguste și decupaje florale tip „coada șoricelului”. Flăcăii ieșeau la horă cu sumane găitănite 1, purtau tot timpul anului opinci din piele de porc, cu „gurgui” și încrețite la călcâi și oghele 2 din suman alb sau negru. La confecționarea flanelelor, ilicelor și a pielicelelor pentru căciuli se mai folosește și lâna „sârbă”. Ca însemn profesional, în Tarnița, un număr restrâns de reprezentanți ai vechii generații (Gherase, Maftei și Negru) mai poartă și astăzi pe după
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Negru) mai poartă și astăzi pe după gât „gluga ciobănească”, arhaica piesă moldovlahă, ajunsă până astăzi din vremuri străvechi. În satele răzășești Bărboasa, Dealu Perjului și Laz portul național era asemănător cu cel din restul comunei, cu deosebirea că peste jaletcă, sumanul denumit „cherpeneag” era ornamentat cu benzi înguste și decupaje florale din catifea. Încălțămintea purtată după anul 1900 consta din iminei 3 făcuți „de porunceală”, la atelierele specializate din Gloduri și Stănișești și din cizme cumpărate din comerț sau confecționate la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prin pădure, ori mergeam la iaz și în câmpul plin cu soare, jucând oina și păzind cu mare plăcere vitele, mândri că ne aflam și noi în treabă. Când m-am așezat însă pe pat, mi-am amintit cum sub sumanul tatei, împreună cu frații cei mai mici, ne jucam cu puii de pisică și cum mama ne privea râzând, în timp ce potrivea în vatră, jarul sub oalele ce dădeau în clopot. Tăcut, și împlinit ca după o rugă, ies și colind prin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Caragiale și cea românească în general, de până la 1900, citea cam puțin! De personajele lui Creangă, ce să mai vorbim! În acea vreme cititul era o artă complicată, ca la chinezi. Iar oamenii umblau la subțioară cu cotul de măsurat sumani și nu cu volume de Schopenhauer, ca Eminescu. Măcar își trimiteau copiii la școală. Lucrurile se schimbă radical în ultimii ani ai secolului și după 1900, mai ales în centrele de cultură ca Iași și București. Apar licee și universități
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
uitat niciodată. Ocaua Lui Cuza Cuza-Vodă obișnuia adesea să se îmbrace ca un om de rând și să se amestece prin norod. Dorea să afle el însuși, cum trăiesc cei mulți. Așa, într-o zi, și-a pus căciulă și suman țărănesc, a luat două putini cu lapte acru și s-a dus în târg, la Galați. Pasămite, aflase măria-sa că unii negustori nu foloseau ocaua cea mare, așa cum hotărâse o lege din acea vreme, și căreia poporul îi spunea
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
lapte. Îți măsor cu asta!. Și a scos de sub tejghea altă oca. Păi, ocaua asta-i mai mică, a zis «țăranul». Ce te pricepi tu, nepricopsitule! Ocaua-i Oca și gata! Atunci, «țăranul» a scos căciula din cap, a lepădat sumanul și s-a arătat în tunica albastră, cu epoleți auriți, ca un domnitor, Neguțătorul a înlemnit. De multă uimire a scăpat ocaua din mână. Ei, negustorule, mai zici și-acum că nu te-am prins cu ocaua mică? Nu mai
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
fără flori și fără coroane - căci flori și cununi erau faptele bune ale mortului; iar în sicriul care se vedea de data aceasta, descoperit, după vechiul obicei al creștinilor, era o ființă slabă, uscată, galbenă ca ceara, îmbrăcată cu un suman, încinsă cu o funie, cu pic ioarele goale... Era un calic!... Vădana pioasă, care îi găsise la poarta curții sale trupul acestui calic - Lumânărică - pe care l-a îngropat cu cheltuiala sa - nu era alta decât vorniceasa Scarlat Miclescu, mama
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de pe la casele oamenilor. Cu 40 de ani în urmă, pe câ nd a vea vreo 20 de ani, el a plecat din sat, fără să spună cuiva și s-a deprins să dea lumânări pe la bisericile târgurilor. Îmbrăcat cu un suman, cu o cămașă de cânepă, înci ns cu o funie, cu capul gol și iarna și vara, cu picioarele desculțe, iar iarna numai în iminei, fără altă încălțăminte, cu un snop de lumânărele de ceară în mâni, mic de stat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
om venit tot din ținutul Tutovei. Un imitator al lui Lumânărică. Era Titinaș. Numele lui era tot Ion. Când trăia Lumânărică îi fusese de ajutor. Acum, întocmai ca și cel mort la 1843 , Ti tinaș umbla și el îmbrăcat în suman, încins cu o funie, cu capul descoperit, cu căciula subsuoară, în picioare cu imenei, mij loci u la stat, smolit, cu părul des și cu barba deasă, cărunt, bătea satele, orașele și cânta și el: „Lumânărele, dragele mele!”... Calimah mărturisește
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
balega de vacă-n loc de salată; înghite șoareci bătrîni și cîini din șanț; bea lintița verde de pe baltă; el e minat cu biciul din parohie-n parohie, și pus în butuci, pedepsit, și închis; el, care-a avut trei sumane de pus în spinare, șase cămăși de pus pe-al sau trup, Cal de călărit și spadă de purtat; Dar șoareci și șobolani și micul vînat A fost ceea ce Tom șapte ani lungi a mîncat. Feriți-vă de cel ce
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
XIX-lea și în prima jumătate a secolui trecut. Sunt exemplare valoroase de catrințe și fuste crețe, de cămăși din bumbac și din borangic, de ștergare de cap și de marame din borangic, de brâie și bete, bundițe, cojoace și sumane. Colecția de ceramică cuprinde peste 600 de vase din lut achiziționate din centrele de ceramică de la Oituz, Frumoasa-comuna Balcani, Băhnășeni și Pârjol-comuna Pârjol, Cucuieți și Solonț-comuna Solonț și Răchitoasa. Cele aproape 1100 de piese aparținând ocupațiilor tradiționale privesc agricultura, viticultura
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
din ițari din cânepă sau lână, cămașă simplă sau cu fustanelă, pieptar, brâu și uneori chimir. Sunt expuse și piese de același fel grupate în aceeași vitrină - peștimane, androcuri, cămăși, ștergare de cap, marame din borangic, dar și bundițe, pieptare, sumane. Toate piesele expuse vorbesc despre priceperea și gustul pentru frumos al femeilor și fetelor din satele de pe Valea Siretului. Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie:Paleoliticul superior, Lespezi; Paleoliticul superior, Gura Văii-Racova;Cultura Cucuteni:Amuletă, Fulgeriș; Figurine zoomorfe, Mărgineni
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
drumul de costișă ce duce la Tușnad, unde s-a ținut cea de-a XXII-a ediție a Universității de Vară, nu apare cumva o figură cu o intensă amprentă de wiskey și alte tării, îmbrăcat cum se cuvine în sumanul de președinte al României. Dar nu a apărut! Care să fie oare explicația? Oare să fi devenit președintele nostru mai demn. Aiurea! Cred că doar din spirit de conservare nu a făcut-o, chiar dacă unii cred că blândul domn președinte
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de dragoste și planuri de viitor printre studenții din București, și în special printre cei de la Academia Militară sau de la Institutul Politehnic. Mulți dintre ei, intrați în capitală cu bocanci din piele de porc, pantaloni din doc, cămăși din in, sumane până la pământ și valize din lemn de brad geluit și dat cu baiț, după patru sau cinci ani de studii se întorceau cu pantofi din piele box, pantaloni strâmți din tergal, cămăși din poplin sau mătase, canadiene impermeabile sau din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mai mare nici că se putea. Om în vârstă, intelectual cunoscut și răscunoscut, capul unei familii onorabile îmbrăcat cu niște veșminte atât de caraghioase, încât și celui mai nenorocit boschetar sau cerșetor i-ar fi rușine cu ele. Într-un suman de blană de sub care ieșea la iveală un gen de rubașcă strânsă pe corp, zdrențuită și grosolan peticită, dintr-un fel de piele de animal necunoscut, în jurul căreia se răspândea un miros pestilențial; cu picioarele învelite în niște pâslari ca
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
seamă! auzi vocea mentorului său în timp ce imaginea acestuia s-a și făcut nevăzută. Da, sfatul e înțelept, gândi Bidaru. Trebuie neapărat să mă duc la ai mei! Oare mă vor mai recunoaște? Pentru a nu atrage atenția, hotărî să abandoneze sumanul și așa-zisele schiuri chiar pe acoperiș, iar el să coboare prin spatele clădirii, pe una din numeroasele scări de serviciu și să se amestece printre ai lui. Zis și făcut. Pierdut în mulțimea protestatarilor, împărțiți în grupuri ce discutau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
figuri emblematice și izvoare toate transcend "în slavă", în "lumină și în veșnicie". În Origini, se aud ecouri din Cotruș: "Din Apuseni, din răsărit mă trag / De pe aceste dealuri transilvane / Străbunii mei călcau pe univers / În zilele de iarnă în sumane". În felul Transilvaniei natale, o Moldovă a prezentului, concretă, rezonează cu o alta, primordială, mit-istorică, semi-fabuloasă, rețea de trăsături heraldice; instalat în cânt, mai exact în imn, rapsodul trece de la palpabil, de la ceea ce "se vede" la miraje, la un imaginar
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
necredincios a condus atacul cavaleriei. La scurt timp, a fost pălit și în coasta stângă. Vâzdoage și ciomege, mânuite de răzeși, zdrobeau țeste și oase. Crezuse pentru o clipă că trupele îi erau atacate de niște urși turbați încotoșmănați cu sumane și cojoace. Degeaba încerca pașa să-i facă pe toți să reziste. Să apere steagurile de luptă ale preamăritului. Nu-i mai dădea nimeni ascultare poruncilor. Înfricoșați peste măsură, fiecare începuse a fugi care încotro. Baș-agalele o luaseră la goană
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
17 grupuri parașutate În toată țara, fiecare având În jur de 30-50 de combatanți. A treia perioadă este cea cuprinsă Între decembrie 1945 și sfârșitul anului 1947, perioadă În care s-a remarcat activitatea organizației „Haiducii lui Avram Iancu, Divizia Sumanele Negre”, formată la Început În Transilvania din militari, ofițeri, voluntari civili, fără nici o coloratură politică, ea având un profund caracter național Îndreptat Împotriva sovietizării și comunizării țării promovate de guvernul procomunist al lui Petru Groza. Această organizație se structurează În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ciobanul; haină de blană; haină de iarnă; hăinuță; îmblănit; îmbrăca; joc; să joc; mantă; maro; măsură; meseria cojocarilor; mînă; nașpa; de noroc; oi; plouat; poloboc; portocale; profesor; protejare; rupt; sacou; sat; scoarță; siguranță; stan; stat; stînă; straie; din strămoși; subțire; suman; șapcă; tradiții; trib; trist; urît; vestă din piele; vișiniu; vremuri trecute (1); 793/133/54/79/0 colac: salvare (136); pîine (100); apă (51); mare (49); pomană (29); rotund (27); de salvare (24); pupăză (21); mîncare (20); covrig (16); plajă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mătasă / Și afară viscolește, / Mândre straie ponosește. Sculați, boieri, sculați, cucoane, / Din paturi, de pe covoare / Ș-aprindeți o lumânare, / Să se vadă ca din soare, / Că intră Malanca-n casă. / Să puie stative, să țasă / Pânză, scoarță, testemele, / Pânzături, catrinți, sumane, / Trase-n furcă de mașină / De Malanca cea bătrână. / Malanca-i sârguincioasă, / Se-nvârtește ca o roată / Și face trebulița toată. / S-apucă iute de spălat, / Focu-n vatră de-ațâțat. / Pune borșișor la foc / Cu moare din poloboc / De pește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
copilul va fi ars de soare, iar în al doilea, va fi furtunatec. Cînd îmbraci haina pe dos, are să ți se întîmple ceva. Cînd îmbraci hainele pe dos, are să te bată cineva ori ai să ai sfadă cu cineva. Calcă sumanul în picioare și nu ți se va întîmpla nimic. Să nu îmbraci haina pe dos, că se strică vremea. Cînd te scuipi pe haine fără voie, de unde nu gîndești ai să iei parale. Ziua nu se spun povești, crezîndu-se că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de rău. Cînd sughiți tare, te vorbește cineva de rău, iar cînd sughiți ușor, te vorbește de bine. Se crede că spre a face să încete sughițul este bine a scoate un fir de păr din o geană a ochiului. Suman Cînd iei sumanul sau rocul* prindărăt, atunci pe loc îl pune sub picioare, că de nu, atunci în ziua aceea nu-ți merge bine. Supărare Cînd spui că vine cineva fără să vie e semn că va veni supărat. Surcea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sughiți tare, te vorbește cineva de rău, iar cînd sughiți ușor, te vorbește de bine. Se crede că spre a face să încete sughițul este bine a scoate un fir de păr din o geană a ochiului. Suman Cînd iei sumanul sau rocul* prindărăt, atunci pe loc îl pune sub picioare, că de nu, atunci în ziua aceea nu-ți merge bine. Supărare Cînd spui că vine cineva fără să vie e semn că va veni supărat. Surcea Femeia însărcinată care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]