976 matches
-
mari puteri. Acum pentru prima dată ele trebuie să-și asume responsabilitatea asupra acțiunilor lor. În această nouă situație, ele trebuie să-și redefinească interesele și posibilitățile de a le urmări. După destrămarea U.R.S.S., a rămas practic o singură superputere în joc, și anume S.U.A. Poate că în viitor Rusia va reveni ca un actor important. Asistăm de asemenea și la tendința Uniunii Europene de a-și revendica rolul de actor influent în zonă, și să nu uităm nici de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
practicat o politică protecționistă, au acordat subsidii contra concurenței străine și au folosit un sistem fiscal care încuraja formarea de economii în rândul populației. China a rezistat colapsului U.R.S.S. și printr-o politică pragmatică s-a afirmat ca o superputere a lumii de mâine. Aplicând o gândire economică flexibilă, eliberată de constrângerile ideologiei, China a încurajat dezvoltarea sistemului de piață, asigurând în același timp stabilitatea internă printr-o politică autoritară și intervenția energică a statului în vederea eliminării fenomenelor de dezordine
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Mult mai probabil, S.U.A. va căuta să mențină actualele aranjamente de securitate pentru a nu fi confruntată în perspectivă cu o nouă putere militară în zonă. În raport cu aceste evoluții și contradicții, care sunt șansele Japoniei de a deveni dintr-o superputere economică, o superputere globală? Cei mai mulți analiști sunt sceptici. Oricum, răspunsul depinde de orientarea conducerii politice din Japonia. Aici acționează însă un sistem al puterii informale care depășește cu mult tot ceea ce se întâlnește în alte state. În afara obstacolelor de ordin
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
S.U.A. va căuta să mențină actualele aranjamente de securitate pentru a nu fi confruntată în perspectivă cu o nouă putere militară în zonă. În raport cu aceste evoluții și contradicții, care sunt șansele Japoniei de a deveni dintr-o superputere economică, o superputere globală? Cei mai mulți analiști sunt sceptici. Oricum, răspunsul depinde de orientarea conducerii politice din Japonia. Aici acționează însă un sistem al puterii informale care depășește cu mult tot ceea ce se întâlnește în alte state. În afara obstacolelor de ordin politic intern, perspectivele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
și o putere militaro-politică, intrând în competiție cu Japonia pentru o zonă de prosperitate asiatică. 3. China va rupe cu trecutul și va deveni un membru al organizației mondiale, dornică să-și asume anumite răspunderi în organizarea lumii, alături de celelalte superputeri. Indiferent de opțiunea pe care o face, China este deja o alternativă pentru dezvoltare și o provocare la adresa actualei distribuții a puterii globale. Experimentând o cale care nu este nici a comunismului sovietic, nici a democrației liberale, China, în cazul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
S.U.A.- Japonia-Europa. 2. China devine nu numai o putere economică, ci și o putere militaro-politică, intrând în competiție cu Japonia pentru o zonă de prosperitate asiatică. 3. China va deveni un membru al organizației mondiale, asumându-și răspunderi alături de celelalte superputeri. Indiferent de opțiunea pe care o face, China este deja o alternativă pentru dezvoltare și o provocare la adresa actualei distribuții a puterii globale. În secolul al XXI-lea, China are oportunități pentru a deveni o provocare geopolitică la adresa unei lumi
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
forțe geostrategice pe plan global. Viitorul geopolitic al Chinei evidențiază mai multe opțiuni: continuarea proclamării idealurilor comuniste, transformarea Chinei într-o putere economică, dar și una militaro-politică, căpătarea statutului de membru al organizației mondiale, cu asumarea de răspunderi, alături de celelalte superputeri. China trebuie considerată o alternativă pentru dezvoltare, o provocare la adresa distribuției puterii globale. V. 1. Politica Rusiei fată de N.A.T.O. V. 1.1. Considerații asupra relațiilor Rusiei cu N.A.T.O. Andrei Kozîrev a afirmat de nenumărate ori ca o
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
arma cu hidrogen, rachetele balistice intercontinentale. Devenind putere nucleară, U.R.S.S. pune capăt supremației militare pe care Statele Unite o dețineau ca putere atomică și începe să înlocuiască hegemonismul Americii cu echilibrul de forțe pe baza modelului bipolar al celor două superputeri. Pierderea statutului de mari puteri de către statele vest- europene și dobândirea pozițiilor hegemonice de către S.U.A. și U.R.S.S. au făcut posibile cele mai profunde transformări și mutații care s-au înregistrat în lume din 1945/1947 și până la începutul anilor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
lumii să se întemeieze pe unul dintre cele două sisteme sociale pe care le reprezentau capitalismul și socialismul. Timp de aproape o jumătate de secol, evoluția Europei și a celorlalte continente a fost condiționată de „spectacolul’ disputei dintre cele două superputeri - animate de antagonismul capitalism-socialism, de permanența rivalităților și conflictelor, desfășurate în forme variate și, mai ales, în modalități indirecte, dintre cele două tipuri de sisteme sociale, unul proiectat din perspectiva liberalismului, altul din cea a comunismului. Europa, ce deținuse roluri-cheie
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
au constituit baza raționamentelor și a ideilor emise cu privire la asigurarea și consolidarea apărării, atât prin „organizarea europeană” și relansarea „solidarității europene”, cât și prin asocierea Statelor Unite cauzei statelor vest-europene, în eventualitatea unei agresiuni sovietice. Echilibrul global-militar, strategic și politic, dintre superputeri a fost menținut prin cursa înarmărilor, prin consolidarea de blocuri politico-militare și de piețe integrate, ca modalități de a proteja cele două sfere de influență, din preajma anilor ’50 și până la sfârșitul anilor ’80. Sistemul internațional, controlat de S.U.A. și U
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de apărare între țările membre în jurul acestora. Neajunsurile conferinței de pace, animate de sprijinul justiției în lume, după încheierea celui de-al doilea război mondial, au reprezentat unul dintre factorii care au permis polarizarea statelor, mai ales în Europa, în jurul superputerilor, fenomen concretizat aproape jumătate de secol în sistemul blocurilor politicomilitare. Blocurile militare decurg din logica marilor învingători. „Formarea unei grupări politice și militare determină - se apreciază pertinent în acest sens - în mod natural, statele împotriva cărora ea este îndreptată să
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
mondial; - consacrarea bipolarismului în sistemul internațional; - apariția armelor nucleare; - ascensiunea spiralată a cursei înarmărilor etc. Consecințele interacțiunii celor patru factori amintiți pot fi considerate: 1. Apariția celor două blocuri politico-militare (N.A.T.O. și Tratatul de la Varșovia), gravitând în jurul celor două superputeri; 2. Instituționalizarea alianțelor prin intermediul unor tratate care prevedeau crearea expresă a unor organizații interguvernamentale; 3. Accentuarea relațiilor centru-periferie întrun mod cu totul deosebit: un singur centru domină fiecare sistem de alianțe - N.A.T.O. în cel occidental, Tratatul de la Varșovia în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
unor organizații interguvernamentale; 3. Accentuarea relațiilor centru-periferie întrun mod cu totul deosebit: un singur centru domină fiecare sistem de alianțe - N.A.T.O. în cel occidental, Tratatul de la Varșovia în cel răsăritean. La rândul său, fiecare centru este dominat de o superputere: S.U.A., respectiv U.R.S.S.; 4. Implicarea, fără precedent, a alianțelor globale în sfera politicii externe a alianțelor sau clienților. Experiența istorică pare să ne conducă spre aprecierea că nu se poate vorbi de o tipologizare a situațiilor în care alianțele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
să luăm drept exemple Uniunea Europeană și N.A.T.O., două dintre instituțiile care au cunoscut succesul în mod constant, astfel încât le putem califica drept instituții de succes sau promițătoare. În primul rând, Rusia a reprezentat, din punct de vedere istoric, o superputere sau o mare putere cu valențe europene, majoritatea acțiunilor sale de politică externă fiind îndreptate asupra continentului european. În al doilea rând, Rusia reprezintă - de această dată din punct de vedere geografic - o putere preponderent europeană, mai ales după reducerea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
a caracterizat sistemul internațional; - „războiul rece” instaurat în relațiile internaționale după încheierea celui de-al doilea război mondial; - apariția armelor nucleare și dezvoltarea lor rapidă și masivă cu implicații majore în plan politic, militar și strategic al preeminenței celor două superputeri, S.U.A. și U.R.S.S.; - revoluția spațială și cea din domeniul comunicațiilor; - competiția cursei înarmărilor. Acțiunea acestor factori, dar și a altora, de natură politică, economică, tehnico-științifică, militară, au afectat profund parametrii tradiționali ai alianțelor și ai politicii de alianțe. Sintetizate
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
au afectat profund parametrii tradiționali ai alianțelor și ai politicii de alianțe. Sintetizate, schimbările și dezvoltările cele mai semnificative ce s-au produs sunt: 1. crearea a două sisteme de alianțe globale, cu întinse ramificații, gravitând în jurul celor două mari superputeri; 2. instituționalizarea alianțelor prin intermediul unor tratate ce vizau crearea expresă a unor organizații interguvernamentale; 3. ierarhizarea accentuată a alianțelor, relațiile de tip centru-periferie cunoscând o extindere deosebită; 4. dezvoltarea unor structuri și mecanisme politice dar și economice, tehnice sau științifice
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ideologii a permis funcționarea la scară globală a „balanței de putere” în ce privește sistemele de alianțe. Blocurile reuneau state ce se raportau la aceleași valori și erau unite din punct de vedere politic și militar sub conducerea uneia din cele două superputeri, S.U.A. și U.R.S.S. Fiecare din cele două blocuri existente (occidental și comunist) se defineau prin raportare unul față de celălalt. În mod schematic prezentând lucrurile, câmpul atlantic rămânea un răspuns la un pericol precis, cel reprezentat de Uniunea Sovietică, în timp ce
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
cu roluri bine precizate în câmpul securității erau, bineînțeles N.A.T.O. și Pactul de la Varșovia, corespunzătoare celor două blocuri politico-militare. Fiecare din acestea două își exprimau explicit caracterul defensiv în raport cu cealaltă, principala lor caracteristică fiind gruparea în jurul uneia dintre marile superputeri. O problemă frecvent abordată în literatura de specialitate este cea referitoare la evoluția alianțelor în sistemul multipolar, deosebirile față de cel bipolar fiind evidente. S-a remarcat astfel că multipolaritatea conduce la două „dileme” ale alianței, una opusă celeilalte, care împiedică
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
tip „balanță de putere” în multipolaritate, așa- numita „împovărare a aliatului”. Astfel, statele încearcă să împovăreze proprii aliați cu costurile compensării eventualului inamic. Sistemul bipolar nu găzduiește aceste două „dileme ale alianței” din următoarele motive. În primul caz, „polii” alianțelor, superputerile, nu sunt atât de dependente de aliați astfel încât să se poată balansa reciproc. În al doilea caz, „împovărarea aliatului” este fără obiect, pentru că adversarul nu poate fi balansat decât de o superputere, ceea ce nu este cazul cu nici unul dintre aliați
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
din următoarele motive. În primul caz, „polii” alianțelor, superputerile, nu sunt atât de dependente de aliați astfel încât să se poată balansa reciproc. În al doilea caz, „împovărarea aliatului” este fără obiect, pentru că adversarul nu poate fi balansat decât de o superputere, ceea ce nu este cazul cu nici unul dintre aliați. Cercetarea sistemului internațional multipolar din perioada interbelică a dezvăluit existența acestor două „dileme” care au fost asociate cu percepția avantajului sau dezavantajului militar de către un stat sau o coaliție de state. S-
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
considera că securitatea ei se întindea până în Berlin și Cuba, iar S.U.A. își apărau securitatea în Coreea și Vietnam, acolo unde comunismul se extindea. Se pune problema semnificației conceptului de securitate după prăbușirea Imperiului Sovietic. În lume rămăsese o singură superputere (S.U.A.) și două centre de putere economică (Japonia și Europa Occidentală). Securitatea are sens doar legată de statul național; de aici, expresia de „securitate națională”. Accentul în definirea securității unui stat cade pe definirea conflictului care domină la un moment
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ai nevoie. Și asta nu-i nimic...“ „Adică?“, am intervenit și eu. „Nu vă zic de aplicațiile mai dure: de la jocurile de noroc la cuceriri de femei, și de la economie la planuri militare. Imaginați-vă un război inițiat de-o superputere, pornind de la schema lui Bayes. Sau un plan de dezvoltare economică pe câteva decenii. Sau un roman infailibil, construit pe-alternanța stilurilor, pentru a obține succesul absolut. Dom’ profesor al nostru ar fi fericit să pună mâna pe-așa ceva!“ „Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fi ulterior reabilitat prin enunțarea tezei "socialismului într-o singură țară" care a pavat drumul către naționalismul bolșevic din anii '30. Povestea acestei tranziții îl are ca protagonist central pe cel ce avea să devină liderul de necontestat al unei superputeri mondiale. Curios, cariera politică a pupilului lui Lenin a debutat printr-o misiune intelectuală. Delegat de Lenin în Viena cu sarcina de a elabora poziția Partidului asupra subiectului, Stalin (1913) a redactat opusculul Marxismul și chestiunea națională în care combate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
american în vremuri de criză (vezi IMPERIAL PRESIDENT), deși mulți contestă eficiența gestionării perioadei post 11 septembrie (vezi Hertzberg, de la NY Times în bibliografie). Totul a început cu umilința celui puternic, așa cum trebuie să se comporte gigantul american, rămas ultima superputere mondială. În dezbaterea prezidențială moderată de Jim Lehrer pe PBS NewsHour la 11 oct. 2000, în confruntare cu Al Gore, George W. Bush a insistat pe ceea ce Joseph Nye numește soft power (vezi SOFT POWER) și pe reticență atunci când este
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mai mare succes al politicii externe a președintelui Carter a fost, fără îndoială, acordul egipteano-israelian de la Camp David din 1978, în urma căruia s-a semnat tratatul de pace istoric între cele două țări în anul următor. Dialogul menținut cu cealaltă superputere pentru limitarea înarmărilor, concretizat prin SALT-2 (Soviet American Limitation Treaty), semnat în 1979, a fost compromis de invazia sovietică a Afganistanului câteva luni mai târziu. Reagan urma să învețe din această lecție amară că era timpul ca SUA să uite
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]