921 matches
-
aice, în tîrgul în Iași, Pre Ulița Mare, lîngă temniță, în dosul temniții, cari loc au fost domnesc”. De aceea poate în preajma Curții domnești se aflau și spânzurătorile. Cei osândiți la ștreng nu trebuiau să facă drum lung până la locul supliciului. Știi doar că ulița de sub curte se mai cheamă și Podul Spânzurătorilor. Dar deajuns cu temnița și spânzurătorile. Să vorbim de lucruri mai frumoase. Ce poate fi mai frumos decât să vorbești de copii? Stai, stai! Despre ce copii vorbești
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de treabă, străine, nu te mai amesteca. N-ai să schimbi, că s-ar fi schimbat de la sine. Cară-te cu întrebările tale sâcâitoare. Nu se întâmplă nimic, sau orice, iar prezicerea viitorului e interzisă.“ S-a ridicat de pe locul supliciului. Să iasă în stradă, în primăvară, unde supraviețuia, umilit, furnicarul. Să vadă ce efect are bufonul asupra unui mediu îngrădit. A luat liftul, tramvaiul, troleibuzul. A coborât, adică, în stradă, în paradis. Cu un singur gând: se va duce la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pe jos. Așa au călătorit timp de două zile și două nopți, înghesuiți ca niște curmale într-o pungă de piele de iepure, asudați și sufocați de zăduful de nesuportat, incapabili să prezică măcar cât avea să mai dureze acel supliciu, sau dacă aveau să ajungă vreodată să zărească hotarele monotonului deșert. La fiecare oprire, Gacel simțea impulsul de a părăsi vehiculul slinos și de a-și continua drumul pe jos, oricât de lung ar fi fost, dar la fiecare oprire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
al tuturor anecdotelor și parabolelor din Persia, Transoxiana și Asia Mică. Șirin povesti: — Se spune că un rege pe jumătate smintit Îl condamnase pe Nasruddin la moarte pentru furtul unui măgar. În momentul În care e condus la locul de supliciu, Nasruddin strigă: „Acest animal este, În realitate, fratele meu, un vrăjitor i-a dat Înfățișarea de față, dar, dacă mi-ar fi Încredințat un an, l-aș reînvăța să vorbească asemenea mie și dumneavoastră!” Intrigat, monarhul Îl pune pe condamnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
care le spusese femeia, aluzia la ambiguitățile care Întotdeauna se plătesc și descoperea că toate vorbele pe care le rostise ea, deși pertinente În context, păreau să conțină un alt sens, ceva ce nu se lăsa prins, ceva care inducea supliciul lui tantal, ca apa care s-a retras când voiam s-o bem, ca ramura care s-a Îndepărtat când era să culegem fructul. Nu zic că e nebună, gândi el, dar că e o femeie stranie, În legătură cu asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
întru posesia sa și-l oferi ca jertfă dăruindu-ți propria ființă. În suferința mistuitoare a sacrificiului întotdeauna se topește și cel ce sacrifică. În acest sens, se poate spune că în demersul jertfei autentice, ființa care sacrifică își oferă supliciului propria individualitate prin intermediul multiplelor forme de ofrandă, ea este cea care își așează pulsația sub apăsarea ontică a plângerilor ce-și revarsă suspinul. Absența sa din ofrande este semnul întunecat al falsității acestora, al vidului de spirit ce le însoțește
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
știu, mi s-a spus că erau îmbrăcați în straie albe. Druizi, de bună seamă. Haideți să mergem pe islaz! Fiecare aduce câte o sticlă. Tom râdea, trăgând de capul de urs al lui Bobbie. Trăia, de fapt, un adevărat supliciu. Nu-i scrisese lui Rozanov, deși încercase în repetate rânduri să compună o scrisoare. Cum putea să-i spună omului aceluia că nu se simțea atras de fata aceea? Firește, existau o sută de moduri de a i-o comunica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lui Brian întreaga poveste, dar pe un ton glumeț, râzând și apoi izbucnind brusc în lacrimi. Brian avu impresia că încerca să braveze și să facă haz de o experiență cumplită. (Și, într-un fel, fusese o experiență cumplită, un supliciu de neputință și de milă zadarnică.) Îi spuse că ar fi trebuit să telefoneze la poliție, dar că acum nu mai avea nici un rost. (Brian avea oroare de contactul cu poliția, îi repugna orice fel de tulburare, orice ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
întrebase: — Ce-i cu tine, te-ai bătut? — Nu, am căzut și m-am lovit cu capul de colțul unui scaun. — Înseamnă că erai din nou beat, hotărî Brian. Dar ce clocotea în sufletul lui Tom, supunându-l la un supliciu de proporții nemaicunoscute de el până atunci, era problema cu Hattie sau, mai curând, gândul că nici nu se mai punea problema ei. Totul se isprăvise. A doua zi trebuia să se ducă la Londra, să-și reia studiile, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vechile mituri infernale 42 simbolizează corpurile, în care sunt încarcerate sufletele. Macrobius, când evocă Peșterile lui Pluton 43, descrie cele patru fluvii care îl străbat, fiecare fiind o expresie a unei forme de pasiune (I, 10, 11), apoi cele patru suplicii celebre ale lui Tityos, Tantalos, Ixion, Sisyphos reprezintă remușcare, cupiditatea, indecizia și ambiția (I, 10, 12-16). Când descrie transformarea sufletului, care trece de la unitate la dualitate, de la sferă la con, redă, de fapt, modalitățile de adaptare ale lui la corp
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
brațe târându-te prin mocirlă nu-i lucru de șagă!... Chiar în această stare, Toaibă era mândru că l-a învins pe sergent... Și a venit și ziua când soldații, vrând-nevrând, trebuia să se considere și absolvenți ai unui asemenea supliciu... Pluton! Drepți! Pentru onor, înainteee... prezentați arm’! - s-a auzit comanda locotenentului Făgurel. O singură mișcare armonioasă a fost răspunsul plutonului la comanda dată. Se vedea că este ultima zi de instrucție! Nu se putea să nu răspundă comenzii decât
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
acestui parcurs se află, se înțelege, în Israel. Toate cele 13 opriri sunt marcate și aici. Opriri determinate de sleirea puterilor și de căderile Lui. Deci, de nevoia unor clipe de odihnă, pentru a putea merge mai departe pe drumul supliciului. Fiecare oprire e marcată cu imagini simbolice sugestive și cu scurte explicații... dezbrăcarea, răstignirea, moartea. Totul începe, însă, cu o reproducere a sălașului nașterii. Biserica Vierge Noire, adică Fecioara Neagră, este o construcție mai specială. Ea servește meditației și oficierilor
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
de patru schimbări de perspectivă sce nică (și, deci, de scaun!) la, dealtminteri, copleșitoarea montare a lui Andrei Șerban cu Unchiul Vania, și până la greu explicabila viziune a lui Mihai Măniuțiu din Othello și prea iubita lui Desdemona, trecând prin supliciul fizic la care m-a supus fixarea pe o perniță de câțiva centi metri, de catifea, nu zic nu, dar care m-a chircit, sufocat, asudat și mi-a băgat gleznele-n gât vreo două ore și ceva, la o
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
vreo jumătate de oră la... coadă să plătim lumina, la IDEB-ul de pe Hristo Botev, acum vreo zece ani. Eram chiar în spatele lui și i am urmărit cu stupoare calmul, aerul de pensionar senin resemnat, liniștea cu care îndura acel supliciu - domestic și arhibanal pentru unul ca mine -, însă total inadecvat pentru unul ca domnia sa. Am prefirat mental mai multe variante de a-l aborda. Surâsul nătâng blazat al formulei „Ce să-i faci? asta e!“. Stupida nonșalanță a teatralului „Vaaai
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
gândește la blesteme sau bătăi cu pumnul în piept că a suferit în închisorile comuniste. Doar câteva repere, fără să le încarce, și fără să staționeze pe desfășurări aprofundate privind holocaustul roșu. El scrie cu detașarea creștinului care face din suplicii test inițiatic purificator, tonifiant în efortul de ajungere la Dumnezeu. În evocarea celor 17 creatori români de cultură, el scrie cum i-a cunoscut, cum a fost îndrumat de către unii, cum a colaborat și s-a împrietenit cu toată diferența
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Dezechilibrul simțire-gând-faptă, se generalizează. Criza morală determină dezechilibre în toate compartimentele societății. O atmosferă de coșmar înnebunitor. Dacă reacționează unul, sau câțiva, sunt exterminați. Dacă reacționează mai mulți și într-un singur loc, unii dispar noaptea iar alții iau drumul supliciilor pe lungi perioade, însoțite de un întreg cortegiu de privațiuni: inacces la medicamente, corespondență, vorbitor, ieșire la aer, cărți, etc. Mâncare mizerabilă. Torturări intermitente. Teroare permanentă... Și tot așa lumea e împinsă pe culmile disperării. După un timp care poate
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
rest, toate se vor aranja, sper. Mă obișnuiesc, văd, și cu singurătatea totală. Azi, nu mai am senzația că mă sălbăticesc. Din contră, orice drum la spital, care m-ar obliga să înfrunt zgomotul străzii, îmi apare acum ca un supliciu. Probabil, inclusiv din acest motiv nu l-am mai căutat pe profesor. Mă tem să nu mă cheme pentru vreo nouă probă. 40. "Uneori, băiete, aș vrea ca memoria mea să arate ca o cameră goală", i-a mărturisit, într-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
voie să fiu sincer cu dumneata, sunt convins de absența, la persoana ce-o am în fața ochilor, a oricăror calități de pedagog. Uite, ora aceasta de cânt, pe care ai ținut-o, a fost pentru bieții copii, o oră de supliciu nemeritat. N-am văzut pe chipul dumitale nici cel mai mic zâmbet. Pic de bunătate nu se putea ghici în vorba dumitale. Singura calitate, dacă vrei, a acelei ore, a fost vocea dumitale destul de melodioasă, însă și aici am observat
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
durerea să fie cât mai mică. Am simțit mâna coanei moașe cum îmi apucă coapsa și acul siringii propulsat fără milă, de cealaltă mână. De durere, am mușcat perna. Simțeam cum mă trec apele. Dar asta nu era nimic. Adevăratul supliciu avea să vină atunci când coana moașă începu să se chinuie să îmbine seringa din mâna ei cu acul din mușchiul meu. După o vreme, ce mi s-a părut lungă ca o eternitate, a reușit. Dar a început un alt
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
mascau continentele și, pe întreaga durată a traversării atmosferei, aceeași nori făcură imposibilă observarea solului. În încheiere ― o ultimă decepție: un strat gros de ceață plutea deasupra Orașului Mașinii, acoperind și ce mai lăsaseră norii liber. Mai apucă să întrevadă, supliciul lui Tantal, farul atomic al Mașinii, apoi transportorul spațial plonjă în interiorul unei construcții gigantice. În crepusculul cețos, Gosseyn fu luat pe sus. Felinarele aprinse păreau slabe pete de lumină tulbure; curtea Palatului Prezidențial era pustie, dar se animă de zgomotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
mascau continentele și, pe întreaga durată a traversării atmosferei, aceeași nori făcură imposibilă observarea solului. În încheiere ― o ultimă decepție: un strat gros de ceață plutea deasupra Orașului Mașinii, acoperind și ce mai lăsaseră norii liber. Mai apucă să întrevadă, supliciul lui Tantal, farul atomic al Mașinii, apoi transportorul spațial plonjă în interiorul unei construcții gigantice. În crepusculul cețos, Gosseyn fu luat pe sus. Felinarele aprinse păreau slabe pete de lumină tulbure; curtea Palatului Prezidențial era pustie, dar se animă de zgomotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
bănuiesc că și hemoragie nazală, iar sângele nu-ți ajunge cum trebuie la creier. Stimate domnule Margulis - m-a lăsat el pe mine și l-a luat la rând pe papa, de ce-i dați voie să se supună unui asemenea supliciu? Uite, de dragul fetei dumneavoastră, o să pregătesc o conferință despre neajunsurile corsetului și-o să vă trimit invitație, dumneavoastră, doamnei și dumneaei. Încearcă să nu leșini, nu-i cazul nici să plângi, te rog doar să te duci chiar acum dincolo și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
dar război, dintre tine și muscă s-a terminat, în sfârșit, prin victoria ta. Musca a fugit sau a căzut, lovită, în vreun colț al camerei. Probabil, în acest caz va sucomba. Dar, vai, te-ai înșelat. Musca zboară și supliciul se reia. Atunci, exasperat, cu nervii decimați, abandonezi tu câmpul de luptă. Ieși să te plimbi pe țărm, unde soarele arde nisipul, scaieții și Stâncile. Nu-ți mai faci siesta, dar cel puțin ai scăpat de muscă. Pe drum te
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
îi lua pulsul, fără necesitate de altfel și mai degrabă ca să iasă din nemișcarea neputincioasă în care se afla, simțea, închizând ochii, cum agitația aceasta se amesteca cu tumultul propriului său sânge. El se confunda atunci cu copilul condamnat la supliciu și încerca să-l susțină cu toată puterea sa încă nealterată. Dar, un minut reunite, pulsațiile inimilor lor se dezacordau iarăși, copilul îi scăpa și efortul lui se prăbușea în vid. El dădea atunci drumul încheieturii subțiri a mâinii copilului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
În preajmă, se gîndea François Weyergraf - Întru totul de acord cu Fridjof Nansen și cu Alain Bombard - e să nu Îți fie niciodată frică. Nu ținea să le Împărtășească prietenilor săi că avea impresia că suferă zi după zi un supliciu care Îl egalează pe acela al sfîntului Erasm. Știa cîte ceva despre suplicii, dat fiind că nu degeaba cercetase el În tinerețe nenumărate edificii Închinate cultului catolic. Văzuse, copil fiind, supliciul sfîntului Erasm Înfățișat În mărime naturală pe zidul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]