2,146 matches
-
care se pătrunde, iar atunci când datele sunt înregistrate în sistemul informatic și nu există posibilitatea de modificare de la distanță a acestora, singurul procedeu permis de lege este percheziția informatică. Lipsa unui mandat de percheziție informatică nu poate fi suplinită prin măsura tehnică a accesului la un sistem informatic. ... 57. V.1.b) În opinie minoritară, cu privire la prima chestiune de drept invocată, s-a apreciat că procedeul probator al accesului la un sistem informatic poate fi utilizat numai pentru a
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
mai prompte a autorităților judiciare ale statelor membre, fără însă a se substitui mecanismelor de recunoaștere a hotărârilor străine, astfel cum sunt reglementate în legislațiile naționale. Mai mult, standardizarea informațiilor care se circumscriu mecanismului de schimb al acestora nu poate suplini verificările pe care autoritățile naționale trebuie să le efectueze în vederea recunoașterii hotărârilor din perspectiva examenului dublei incriminări, precum și al celorlalte condiții care asigură respectarea principiului legalității. ... Consecințele produse asupra regimului sancționator al recidivei 71. Referitor la cea de
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
serviciilor publice de asistență socială este în sarcina autorităților locale, cele mai afectate de lipsa resurselor fiind cele care au și cele mai mari probleme sociale. O pondere importantă din totalul serviciilor sunt asumate de DGASPC, în special pentru a suplini deficitul de capacitate al localităților cu sistem de asistență socială subdezvoltat. Cercetările indică în domeniul protecției copilului, o legătură clară între nivelul de profesionalizare a serviciilor publice de asistență socială și calitatea evaluării inițiale a cazurilor și a elaborării planurilor
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
134 alin. (2) din Constituție, fiind neclare, imprecise și impredictibile, atât timp cât nu este stabilit explicit cine redactează hotărârea, subsumat garanției constituționale de bună administrare a actului de justiție. În lipsa unei dispoziții legale exprese, vidul legislativ a fost suplinit de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, act administrativ unilateral, cu încălcarea art. 73 alin. (1) din Constituție, stabilind ca hotărârea
DECIZIA nr. 86 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287773]
-
excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că semnarea hotărârii judecătorești de către membrii completului de judecată constituie o cerință reglementată printr-o normă imperativă, iar neîndeplinirea acesteia atrage nulitatea hotărârii, în cazul în care lipsa semnăturii nu a fost suplinită potrivit dispozițiilor legii. Însă modalitatea în care legiuitorul a reglementat posibilitatea de suplinire a lipsei semnăturii judecătorilor care au pronunțat hotărârea aduce atingere dreptului la un proces echitabil, având în vedere semnificația juridică a semnăturii, caracterul secret al deliberării, precum
DECIZIA nr. 15 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288173]
-
pentru a putea face demarcația dintre actul administrativ adoptat în cadrul marjei de apreciere conferite de lege autorității publice de cel adoptat prin exces de putere“, iar „motivările formulate ulterior, în fața instanțelor, prin întâmpinările depuse la dosarul cauzei, nu suplinesc motivarea în fapt și în drept a actelor administrative, care trebuie să se regăsească în conținutul actelor atacate“. Într-o altă cauză, Înalta Curte a statuat că, într-adevăr, „motivarea actului administrativ constituie o garanție contra arbitrarului administrației“, cu alte cuvinte
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
Curții Constituționale nr. 1.353 din 19 octombrie 2010. Totodată, instanța mai apreciază că textul de lege criticat are în vedere ipoteza în care în mod obiectiv nu există posibilitatea prezenței unui martor, iar orice neajuns procedural anterior sesizării instanței este suplinit prin numeroasele garanții procesuale din faza de judecată, instanța de judecată fiind cea care face cenzura de rigoare a actului dedus judecății, putând sancționa orice abuz al agentului constatator prin reținerea nelegalității procesului-verbal de contravenție, cu consecința directă a anulării
DECIZIA nr. 120 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289189]
-
de Urgență, la propunerea Grupului de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României sau a comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență.“ Așadar, analiza factorilor de risc este emisă de o structură/entitate necompetentă și nu poate suplini documentația administrativă a Grupului. Trecând peste aceste aspecte, se poate observa fără îndoială că un colonel, prin natura funcției sale, de cadru militar, nu este nici specialist, nici expert în epidemiologie, nici cercetător, nici cadru didactic, neavând nicio competență și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
pentru lămurirea constatărilor sau concluziilor expertului [art. 179 alin. (1) din Codul de procedură penală], iar când organul de urmărire penală sau instanța constată, la cerere sau din oficiu, că expertiza nu este completă, iar această deficiență nu poate fi suplinită prin audierea expertului, dispune efectuarea unui supliment de expertiză de către același expert [art. 180 alin. (1) din Codul de procedură penală]. În același mod, se poate dispune efectuarea unei noi expertize atunci când concluziile raportului de expertiză sunt neclare
DECIZIA nr. 369 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291090]
-
efectuează numai după soluționarea acestor cazuri de către instanța de judecată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 ori prin ordonanță președințială prin care instanța a suplinit acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului. Eliberarea succesivă a mai multor pașapoarte simple electronice, respectiv pentru o anumită perioadă de timp/până la dobândirea capacității depline de exercițiu de către minor, se efectuează numai dacă, în cuprinsul hotărârii judecătorești sau al
LEGE nr. 174 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283470]
-
a fi încălcat, în acord cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale, criticile de neconstituționalitate astfel formulate vizează, în fapt, o omisiune de reglementare, fără relevanță constituțională, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituționalitate. În temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuții exclusive ale Parlamentului (cu privire la relevanța constituțională a omisiunii legislative, a se vedea și Decizia nr. 503 din 20
DECIZIA nr. 149 din 20 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283335]
-
violare de domiciliu făcându-se referire la locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea, pe când în cazul infracțiunii de violare a vieții private sunt avute în vedere locuința, încăperea ori dependința ținând de aceasta), nu poate fi suplinită de Înalta Curte prin pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 14. În subsidiar, în ipoteza în care se va aprecia ca fiind admisibilă prezenta sesizare, a solicitat a se avea în vedere că nu se poate da o altă interpretare noțiunilor în
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
prealabilă formulată de reclamantul Ștefănescu Aurelian nu sunt indicate împrejurările de fapt și de drept care să probeze o vătămare a unui drept subiectiv sau a unui interes legitim. Simpla enumerare a unor decizii pronunțate de instanțele de judecată nu suplinește obligația reclamanților de a justifica că sunt titularii unui drept sau că urmăresc valorificarea unui interes legitim în temeiul prevederilor Legii nr. 554/2004, cu atât mai mult cu cât respectivele soluții nu le sunt opozabile, iar Ministerul Educației și Cercetării
SENTINȚA nr. 133/F-CONT din 23 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282954]
-
8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că se critică o omisiune legislativă, pe care Curtea nu o poate suplini, ținând cont de prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 9. Prin încheierile din 25 iunie 2019 și 11 octombrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 2.390/114/2018 și, respectiv
DECIZIA nr. 646 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279301]
-
de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice. Aspectul supus controlului de constituționalitate ține însă de opțiunea legislativă și de oportunitatea reglementării, care sunt atribute exclusive ale legiuitorului, în condițiile în care instanța constituțională nu are competența de a suplini conținutul normativ al textului criticat și, implicit, de a include activitatea desfășurată de o persoană în calitate de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice în sfera profesiilor/activităților a căror exercitare/desfășurare se consideră vechime în magistratură, enumerate de art.
DECIZIA nr. 646 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279301]
-
nepromovarea actului normativ ar avea consecințe negative, în sensul că ar determina posibilitatea migrării personalului specializat în alte domenii de activitate, în considerarea faptului că acest factor, cumulat cu un acut deficit de personal care, în prezent, nu poate fi suplinit nici prin recrutare din instituțiile de învățământ proprii, nici prin încadrare din sursă externă, generează o vulnerabilitate a sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, astfel încât principala sarcină instituțională legală, respectiv asigurarea unui serviciu public specializat în interesul
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 26 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280456]
-
a excepției de neconstituționalitate. Astfel, referitor la critica privind lipsa reglementării răspunderii în domeniul construcțiilor a persoanelor care au calitatea de diriginte de șantier, aceasta este apreciată ca fiind inadmisibilă, având în vedere că instanța de contencios constituțional nu poate suplini o omisiune legislativă. Cât privește critica potrivit căreia contravențiile nu sunt reglementate direct în lege, ci prin trimitere la regulamente și proceduri de aplicare, aceasta este considerată ca fiind neîntemeiată, având în vedere caracterul tehnic al reglementării, care, practic, impune
DECIZIA nr. 665 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280646]
-
și completările ulterioare; ... b) evaluarea medicală la un interval de 4 ani în condițiile prezentului ordin, care va include, în mod obligatoriu, și evaluarea capacității psihice. ... (2) Evaluarea medicală prevăzută la alin. (1) lit. b) realizată la patru ani va suplini pentru anul respectiv și confirmarea anuală a aptitudinii în muncă prevăzută la alin. (1) lit. a) . Articolul 6 (1) În situația în care se constată modificări psihocomportamentale la personalul angajat într-o funcție didactică de predare sau didactică auxiliară dintr-
ORDIN nr. 4.060/1.502/2024 () [Corola-llms4eu/Law/280685]
-
se conturează și jurisprudența majoritară desprinsă din actele atașate prezentei sesizări. Există și o opinie concurentă formulată în practică, în care argumentarea caracterului nejustificat al unor pretenții similare are la bază caracterul facultativ al acordării sporurilor, voința angajatorului neputând fi suplinită de instanța de judecată. Chiar dacă tind aparent la aceeași soluție, nu se vor analiza și aceste considerente, care devin irelevante în raport cu aspectele deja reținute, hotărârile judecătorești fundamentate pe asemenea considerente constituind, în esență, doar o variantă a
DECIZIA nr. 23 din 27 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278735]
-
parte din retribuție (anexa nr. V cap. II „Ocrotirea sănătății“), după cum urmează: 1. Medicii care asigură continuitatea în unitățile sanitare prin ore de gardă prestate peste timpul normal de muncă până la retribuția tarifară orară 2. Personalul sanitar care suplinește personalul aflat în concediu (de boală, de naștere, de studii) sau în alte situații similare cu retribuția tarifară orară 3. Membrii comisiilor de avizare medico-legală, ai comisiilor de expertiză și recuperare a capacității de muncă și ai comisiei medicamentului 75-155
NORME din 28 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279549]
-
ale intervenientului accesoriu, în special nu rezultă dacă intervenientul accesoriu, care este și parte în proces, are posibilitatea de a susține oral în fața instanței dreptul reclamantei, respectiv de a participa activ la dezbaterea cauzei. Față de intervenientul accesoriu, instanța suplinește participarea lui la dezbatere prin acordarea dreptului de a pune concluzii scrise după proces. Potrivit art. 56 din Codul de procedură civilă din 1865, apelul sau recursul făcut de cel care intervine în interesul uneia dintre părți se socotește neavenit
DECIZIA nr. 703 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280401]
-
pentru lămurirea constatărilor sau concluziilor expertului [art. 179 alin. (1) din Codul de procedură penală], iar când organul de urmărire penală sau instanța constată, la cerere sau din oficiu, că expertiza nu este completă, iar această deficiență nu poate fi suplinită prin audierea expertului, dispune efectuarea unui supliment de expertiză de către același expert [art. 180 alin. (1) din Codul de procedură penală]. În același mod, se poate dispune efectuarea unei noi expertize atunci când concluziile raportului de expertiză sunt neclare
DECIZIA nr. 68 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285202]
-
Curtea constată că, în mod similar celor reținute în jurisprudența precitată, motivarea excepției de neconstituționalitate vizează, în fapt, o pretinsă omisiune de reglementare, fără relevanță constituțională, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituționalitate, dat fiind faptul că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuții exclusive ale Parlamentului (cu privire la relevanța constituțională a omisiunii legislative, a se vedea, spre exemplu
DECIZIA nr. 185 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287556]
-
5) din Codul penal. Susține că, prin Decizia nr. 8 din 11 martie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nu face o reală interpretare a legii, care presupune existența normei, ci suplinește lipsa acesteia, ceea ce determină neconstituționalitatea dispozițiilor art. 55^1 alin. (1) și (8) din Legea nr. 254/2013 și încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5), ale art. 61, 124 și 126 din Constituție. Apreciază că textul de lege criticat reprezintă doar
DECIZIA nr. 113 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285805]
-
Revoluției române din decembrie 1989; în privința dreptului acordat copiilor celor morți sau dispăruți în război, precum și ai celor care la data decesului erau pensionari I.O.V.R., dreptul acordat este calificat de lege ca fiind o pensie de urmaș, care suplinește obligația legală de întreținere care nu mai subzistă în această formă în sarcina susținătorului ca urmare a decesului acestuia și care, prin voința legiuitorului, este preluată de sistemul public de pensii, după reguli de eligibilitate și de stabilire specifice a
DECIZIA nr. 32 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286789]