1,423 matches
-
va permite ca toate legile stabilite de Dumnezeu să fie adevărate. Avantajul reducționismului este de a face munca Sfântului Petru mai ușoară. Cu toate acestea, Dumnezeu poate alege să fie un pluralist metafizic.” (N. Cartwright, Op. cit., p. 324.) 23. O supoziție care, în limbajul lui Kant, ar putea fi exprimată spunând că dacă noi vom considera universul natural drept creația unei inteligențe supreme, care a acționat după un anumit plan, vom avea numai de câștigat și niciodată ceva de pierdut. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ideologii care îi denunță drept dușmani de moarte pe cei ce aparțin altor rase, religii, naționalități sau stări sociale, supraviețuirea valorilor care dau un sens vieții omenești nu ar fi fost, în genere, posibilă. Kant și teoreticienii utilitarismului au împărtășit supoziția că prima condiție pe care trebuie să o satisfacă o teorie a moralității demnă de atenție este cea a acordului cu intuiții care conferă substanță rațiunii morale comune. Incapacitatea unei filosofii morale de a da socoteală de reprezentările morale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
gândi ca lege universală și pe care o poți voi ca lege universală” se pune întrebarea cum stabilește ea, în mod obișnuit, dacă maxima acțiunii satisface această cerință. Răspunsul pare neîndoielnic: reflectând dacă ea poate fi accepată ca lege universală. Supoziția că în viața comună omul rațional va accepta obligații și interdicții morale fără a examina consecințele adoptării ca legi universale a maximelor care le stau la bază, este cu totul implauzibilă. Ne-ar fi, prin urmare, greu să i-o
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și moralitatea umilită” se susține, cu referire la un pasaj din Crp că, afirmând supremația legii morale a rațiunii, Kant „nu poate ocoli cu totul o viziune înstrăinată asupra omului și a moralității”10. În sprijinul acestei aprecieri, bazate pe supoziția că filosoful german ar fi elaborat „un model rigorist al moralității absolute”, se citează un fragment dintr-un cunoscut pasaj al Crp. Iată acest pasaj, în întregime: Dar ceea ce dăunează îngâmfării noastre, în propria noastră judecată, umilește. Aici legea morală
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
12 nu va putea fi acceptată de către cel care citește cu atenție și înțelegere textele lui Kant. O asemenea caracterizare exprimă mai degrabă un tip de reacție față de filosofia practică a lui Kant, reacția celor care adoptă în mod dogmatic supoziția că sursa și temeiurile moralității vor trebui să fie căutate în natura sensibilă a omului, și nu în rațiune. Iar afirmația „că modelul moralei și moralității perfecte, pretins în rigoarea sa absolută omului concret, îi refuză acestuia, în preaplinul său
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
anume că a spune numai ceea ce este adevărat este în toate împrejurările o obligație morală. În realitate, Kant ar fi substituit termenului de adevăr pe cel de veracitate, căruia i-a conferit o semnificație morală. Argumentarea lui Hofmeister pornește de la supoziția că atunci când Kant afirmă că îndatorirea veracității este necondiționată el nu are în vedere toate acele afirmații despre care individul care le face știe că nu sunt adevărate. Lipsa de veracitate și minciuna nu reprezintă, în esență, afirmarea unor fapte
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
parte acea mentalitate și acea tradiție a gândirii morale care acceptă în mod neproblematic că țelul suprem al vieții omenești este fericirea și, pe de altă parte, înțelegerea convențională a moralei creștine. Punctul de plecare al lui Kant îl reprezintă supoziția că singura viață cu adevărat bună este cea al cărei țel este dat de rațiune. Experiența indică însă, observă Kant în prima secțiune a Imm, că orientarea după rațiune este în mult mai mică măsură în stare să servească „savurării
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
capacităților ființei umane în genere. Orientarea critică și stringența argumentativă a filosofiei lui Kant era socotită de Maiorescu și de alți junimiști ca fiind de cea mai mare însemnătate pentru construcția pe baze sănătoase a unei culturi tinere. O altă supoziție care pare să fi susținut imaginea despre filosofia lui Maiorescu și a celor din cercul său era că numai prin analiza critică a puterilor cunoașterii ne putem elibera de tirania unor obișnuințe adânc înrădăcinate ale gândirii. Criticismul kantian situează astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a tot ceea ce posedăm prin rațiunea pură. Nimic nu ne poate scăpa aici, fiindcă ceea ce rațiunea produce complet din ea însăși nu-i poate rămâne ascuns, ci este pus în lumină de către rațiunea însăși de îndată ce am descoperit principiul comun 80. Supoziția că ceea ce Kant a numit rațiune pură - ansamblul conceptelor și principiilor ce fac posibilă experiența - ar fi „o lume închisă între hotare imutabile” și, în acest sens, dat o dată pentru totdeauna, s-a dovedit, desigur, a fi o nouă iluzie
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
numit rațiune pură - ansamblul conceptelor și principiilor ce fac posibilă experiența - ar fi „o lume închisă între hotare imutabile” și, în acest sens, dat o dată pentru totdeauna, s-a dovedit, desigur, a fi o nouă iluzie și tot așa și supoziția că metafizica, în sensul CRP, ar putea ajunge în scurt timp o știință pe deplin încheiată. Semnificativă din punctul de vedere al discuției pe care o propune Noica este, în acest pasaj, înțelegerea metafizicii drept o cunoaștere impersonală, cu valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
gândirii filosofice, rezistența și opoziția. Le-a ilustrat în mod exemplar Nae Ionescu, unul din cei mai importanți actori ai scenei filosofice și publice românești dintre cele două războaie. Că Ionescu l-ar fi studiat temeinic pe Kant este o supoziție problematică 85. La Universitățile din Göttingen și München nu știm să fi frecventat cursuri și seminarii pe teme kantiene. Mai târziu, ca profesor, el nu a predat niciodată un curs despre Kant, spre deosebire de mulți dintre colegii săi. Iar în prelegerile
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în vedere distincția dintre două orizonturi ale existenței umane. Formularea ei cea mai clară o găsim în lucrări filosofice mai târzii, cu deosebire în capitolele finale din Știință și creație și din Ființa istorică. Filosofia lui Blaga se clădește pe supoziția că există două orizonturi „cu totul diferite” în care se poate desfășura viața ființelor omenești, și anume orizontul vieții practice și orizontul creației spirituale. (Formulările obișnuite ale lui Blaga sunt „orizontul concret al lumii sensibile” în care omul acționează în vederea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de dialog epistolar de o viață ai romancierului. Datată 19 aprilie 1951, scrisoarea poate oricând sta, ca document programatic, alături de marele său eseu The Simple Art of Murder. Prins în joc, Chandler se dezlănțuie într-un caleidoscop de revelații și supoziții, în cea mai bună tradiție a tongue-in-cheek-ului britanic: Data nașterii lui e incertă. Cred c-a spus undeva că are treizeci și opt de ani, dar asta a fost cam de multișor, însă de atunci n-a mai îmbătrânit. ș
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
componenta artistică a cărții. Dincolo de întâmplări, dincolo de acumularea de mistere, simți un freamăt și o tensiune care sunt ale literaturii veritabile. E adevărat, întâmplările nu beneficiază de o motivare logică sută la sută. În schimb, ele lasă loc liber unor supoziții multiple: dispariția dublonului Brasher este explicată prin obligația lui Leslie Murdock de a-și plăti datoriile la jocurile de cărți. În același timp, furtul poate fi privit din perspectiva revoltei fiului dominat de o mamă autoritară. Atmosfera de teroare instaurată
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
oprirea bătăilor și demararea primelor cercetări. Circulă mai multe variante în privința morții sale: sinuciderea din cauza înlăturării aripii Pauker-Teohari-Luca din Partidul Comunist (căreia îi era fidel) ori uciderea sa din cauza cunoștințelor pe care le avea despre crimele din Pitești. O altă supoziție vine din partea unui fost deținut politic din Oradea, rudă prin alianță cu Zeller, care spune că acesta era implicat într-o rețea clandestină de trecere a persoanelor peste frontieră în Ungaria, rețea care se bucura de protecția lui Teohari Georgescu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
vorbim de apărarea maniacă în sine, doar evocată de școala Melaniei Klein (Segal, 1964/1980) și care vizează evitarea oricărui sentiment de dependență prin intermediul unei triade de sentimente: control, triumf și dispreț. Exemplul lui Jean (Jacquet, 1987) ne conduce la supoziția că activismul pe care acesta îl pune în practică față de tovarășii săi alcoolici este un răspuns legat de mecanismul de identificare proiectivă, folosit adesea de pacienți. Altruismul se îmbină adeseori cu activismul. A. Freud (1936/1993) citează exemplul unei „pedagoge
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
urmat o cură psihanalitică dirijată de Winnicott, insistă asupra prudenței psihanalistului: „Făcea foarte puține interpretări și numai atunci când conținutul lor urca spre pragul conștientului. În acel moment, bineînțeles, interpretarea suna just. El nu era «infailibil», ci exprima adesea sugestii sau supoziții: Cred că se poate ca...», «Mă întreb dacă...» sau «S-ar spune că...». În acest fel, puteam să-i gust sau să-i simt cuvintele, după care eram liber să le resping sau să le accept” (în Marc, 1987). Cea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
accepta să renunți la spălat pe timpul unei drumeții lipsite de confort, a fi capabil să faci cheltuieli importante atunci când este necesar, a suporta dezordinea dacă o sarcină urgentă te împiedică să faci ordine, iar aceasta fără vreo angoasă, fac loc supoziției că la originea curățeniei, caracterului econom sau gustului pentru ordine ale persoanei în chestiune nu se află formațiunile reacționale. În caz contrar se remarcă „deformări de caracter” (Freud, 1915/1981), întrucât „pulsiunea refulată stă mereu trează pentru a-și conserva
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pozitive. Contrastul dintre «noi» și «ei», lupta comună Împotriva celor din afara grupului par a fi ingredientul esențial În orice crez care va da coeziune unui grup ce se pregătește de o acțiune comună.” În finalul demersului nostru, vom deduce dacă supozițiile hayekiene pot sau nu pot fi confirmate cu referire la recrutarea comandanților și locțiitorilor de comandanți de penitenciar În perioada comunistă. Analiza noastră se bazează, pe de o parte, pe interpretarea documentelor oficiale referitoare la atribuțiile conducerii sistemului penitenciar comunist
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
important, a devenit tot mai clar însă faptul că, pentru a rămâne sau a deveni competitivi, accentul trebuie să se mute asupra resursei umane, asupra obținerii, dezvoltării și utilizării cunoștințelor acesteia. În organizațiile clasice, modul de organizare se baza pe supoziția că managerii dețin cunoștințe mult mai vaste decât subordonații lor, iar acest lucru îi îndreptățea să ia decizii, să comande, fără a fi fost necesară o consultare sau o informare a salariaților. În organizația publică bazată pe cunoștințe, lucrul acesta
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
este numai al lor, urmările în plan economic fiind remarcabile. Prima fabrică de acest fel ia ființă aici în 1718 și va dobândi un renume european, exportul acestei băuturi devenind în timp de-a dreptul legendar, dacă luăm în considerare supoziția potrivit căreia, berea - pe vremea aceea era preparată din apa Timișului - ajunge să parcurgă distanța ce separă Banatul de Brazilia. În 1726 fabricarea berii și a palincii va fi arendată unor evrei, Menczer Farkas și Schlesinger Levi. Sigur, interesele politice
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
când a ajuns acest exemplar la Alba-Iulia. Credem că în cercul savantului episcop lectura ei nu putea fi decât întâmplătoare. Ea stârnește o curiozitate explicabilă doar prin faima lui Honterus de cărturar enciclopedist, cu însemnate contribuții la dezvoltarea culturii transilvănene. Supoziția noastră se bazează pe faptul că cele două cărți (din cele patru ale ediției definitive) aflate în biblioteca iluministă (cartea I și a III-a) înfățișează o imagine învechită a universului, aceea geocentrică, proprie evului de mijloc, și nu aceea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
produsă în același decor monastic, a fost reflectată de presa română în mod diferit: eveniment într-un caz, simplă știre în celălalt? Presa este plină de paradoxuri și toate adevărurile care se emit despre ea nu pot fi decât simple supoziții sau premise de cercetare sociologică. Pentru a deveni eveniment, un fapt de viață nu trebuie să fie neapărat important, să aibă certe implicații practice sau emoționale în viața oamenilor. Statutul de eveniment al unei întâmplări este dat în multe cazuri
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la documente majore. Îi rămân la dispoziție doar dovezile indirecte și fragmentare, declarațiile martorilor și intuițiile personale, pe care trebuie să le verifice și să le confrunte atent. Altfel, în locul unui articol bombă, ziaristul riscă să construiască un castel de supoziții spectaculoase, fără nici o legătură cu realitatea. Miza e mare: prestigiul ziarului și credibilitatea lui profesională. Ancheta magazin Presa specializată sau magazinistică promovează asiduu acest gen de anchetă, care se apropie mai mult de sociologie decât de investigația propriu-zisă. De pildă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pentru a evita manipulări, confuzii, întrebări inutile, situații jenante. Drumul este, deci, cel al precauției - drumul în spirală sau, ca variantă, în zigzag -, interviul-cheie fiind plasat abia în final, după ce s-a parcurs întreg materialul faptic și s-au eliminat supozițiile gratuite, acuzele nefondate etc. Chiar dacă, prin amploarea abordării, ancheta poate depăși limitele strâmte ale unui singur articol, pasul următor îl reprezintă planul anchetei. În viziunea școlii franceze, acest plan trebuie să conțină câteva puncte obligatorii de trecere: predocumentare (consultarea informatorilor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]