4,737 matches
-
în cadrul acțiunii în anulare, în condițiile prevăzute de prezenta lege.“ ... ... 21. Autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 23 referitor la libertatea individuală, art. 26 privind viața intimă, familială și privată, art. 53 referitor la
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
abstracte. Prin urmare, drepturile fundamentale sunt influențate de principiile de bază care călăuzesc însăși existența statului, iar conținutul lor normativ ține cont de această situație. Desigur, numai Curtea Constituțională este cea competentă să aprecieze asupra acestui conținut, întrucât este garantul supremației Constituției și unica autoritate de jurisdicție constituțională din România [a se vedea în acest sens art. 142 alin. (1) din Constituție, precum și art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992]. De asemenea, conținutul drepturilor și libertăților fundamentale
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
legalității presupune obligația legiuitorului de a reglementa texte clare, precise și inteligibile, pentru ca cetățeanul să poată prevedea consecințele ce ar rezulta dintr-o anumită faptă, motiv pentru care dispozițiile art. 42 alin. (9) din Legea nr. 51/2006 contravin principiului supremației Constituției și obligativității respectării legilor, consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Se arată că, dacă facturile de utilități se primesc după împlinirea termenului de scadență de 15 zile, termen care curge de la emitere, are loc o
DECIZIA nr. 447 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262908]
-
Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză. “ ... 28. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 11 alin. (1) referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 126 alin. (1) referitor
DECIZIA nr. 442 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262888]
-
reținut că situația creată prin pasivitatea legiuitorului, în urma publicării deciziei de admitere amintite, reprezintă o încălcare a prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, precum și supremația Constituției. Aceasta deoarece prevalența Constituției asupra întregului sistem normativ reprezintă principiul crucial al statului de drept. Or, garant al supremației Legii fundamentale este însăși Curtea Constituțională, prin deciziile pe care le pronunță, astfel că neglijarea constatărilor și dispozițiilor cuprinse în
DECIZIA nr. 442 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262888]
-
1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, precum și supremația Constituției. Aceasta deoarece prevalența Constituției asupra întregului sistem normativ reprezintă principiul crucial al statului de drept. Or, garant al supremației Legii fundamentale este însăși Curtea Constituțională, prin deciziile pe care le pronunță, astfel că neglijarea constatărilor și dispozițiilor cuprinse în deciziile acesteia determină fragilizarea structurii constituționale ce trebuie să caracterizeze statul de drept (în același sens, Decizia nr. 230 din
DECIZIA nr. 442 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262888]
-
să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției. “ ... 11. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 21 alin. (3) referitor la accesul liber la justiție și art. 147 alin. (1) și (2) referitor la deciziile Curții Constituționale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în varianta inițială, art.
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială. “ ... 23. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) privind separația puterilor în stat, respectiv obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. j) prin care se arată că statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică, art. 115 alin. (1) privind delegarea legislativă, art. 126
DECIZIA nr. 382 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262975]
-
la trecerea în rezervă“. ... ... 20. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale privind principiul securității și stabilității raporturilor juridice, al clarității și previzibilității actelor normative, prevăzute de art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 referitor la universalitatea drepturilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (2) referitor la muncă și protecția socială a muncii și art. 115 alin. (6) referitor la condițiile adoptării ordonanțelor
DECIZIA nr. 85 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263079]
-
57 de deputați aduc critici de neconstituționalitate extrinsecă și critici de neconstituționalitate intrinsecă, susținând, în esență, că Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 este neconstituțională, deoarece ordonanța aprobată a fost adoptată cu încălcarea principiului constituțional al respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, și cu încălcarea art. 115 alin. (1) din Constituție, iar art. I pct. 68 din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 contravine dispozițiilor art. 1 alin. (5), ale art. 41
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
115 alin. (1) din Constituție privitoare la interdicția de a emite ordonanțe în domenii care fac obiectul legilor organice. Prin urmare, Legea de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 a fost adoptată cu încălcarea principiului constituțional al respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 11. În acest sens, se susține că Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 instituie norme privitoare la domenii dintre cele prevăzute la art. 73 alin. (3) din Constituție, precum regimul
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
al Municipiului București. ... ... ... 43. În motivarea obiecției de neconstituționalitate, Avocatul Poporului susține că prevederile legii criticate și ale art. I pct. 107 din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 56 alin. (2) privind sistemul legal de impuneri și ale art. 139 alin. (2) privind stabilirea impozitelor și taxelor locale. ... 44. În motivarea obiecției de neconstituționalitate, cei 57 de deputați susțin că dispozițiile legii
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
locale. ... 44. În motivarea obiecției de neconstituționalitate, cei 57 de deputați susțin că dispozițiile legii criticate și ale art. I pct. 68 din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, ale art. 56 alin. (2) privind sistemul legal de impuneri, ale art. 73 alin. (3) privind domeniile de reglementare ale legii organice și ale art. 115
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
subiecte chemate să aplice dispozițiile de lege, poate determina neconstituționalitatea acelei reglementări. Curtea a statuat că are competența de a elimina viciul de neconstituționalitate astfel creat, esențială în asemenea situații fiind asigurarea respectării drepturilor și libertăților persoanelor, precum și a supremației Constituției. ... 17. Cu toate acestea, Curtea a sancționat neconstituționalitatea unui text într-o anumită interpretare dată de instanțele judecătorești, în contextul în care a constatat că există o practică judiciară cvasiunanimă și de durată - aparținând inclusiv Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 435 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262303]
-
3), care consacră statul de drept și democratic, cu referire la valoarea dreptății, ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, ale art. 1 alin. (5), potrivit căruia, „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 69 privind mandatul reprezentativ, ale art.
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
după majorat, se aplică o sancțiune rezultantă stabilită potrivit art. 129 alin. (2) din Codul penal. ... ... ... 12. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi și art. 23 referitor la libertatea individuală. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, Curtea reține că, prin
DECIZIA nr. 362 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263896]
-
unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 126 alin. (3) privind competența instanței supreme de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției, și ale art. 147 alin. (1) și (4) referitor la deciziile Curții Constituționale. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, ulterior sesizării sale în prezenta cauză, prin Decizia nr. 590 din 8 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263897]
-
funcționarea Comisiei se aprobă de către birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului. ... 32. Autorul sesizării invocă, în susținerea acesteia, prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), care consacră principiul statului de drept, respectiv principiul legalității și supremația Constituției, ale art. 64 alin. (3) și (5) referitoare la dreptul deputaților și senatorilor de a se organiza în grupuri parlamentare, respectiv alcătuirea comisiilor parlamentare potrivit configurației politice, precum și dispozițiilor art. 147 alin. (1) și (4) care consacră efectele
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5), conform cărora statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, iar, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 23 alin. (12) potrivit cărora nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
de claritate, precizie și previzibilitate și nu corespunde exigențelor de tehnică legislativă specifice normelor juridice, permițând ca rezultatul interpretării dat acestora de către instanțele naționale să fie lipsit de previzibilitate, fiind astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor. Prin dispozițiile criticate se neagă principiul aflării adevărului în favoarea principiului celerității procesului penal și se acordă prevalență unei condiții procedurale din procesul penal, și anume recunoașterea totală a faptelor, față de finalitatea procesului penal, și
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
în Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012. Deși în cauză se pune problema unei omisiuni legislative, ceea ce ar aduce în discuție calitatea Curții Constituționale de legislator negativ, Avocatul Poporului consideră că, în virtutea rolului său de garant al supremației Constituției, Curtea nu poate ignora viciul de neconstituționalitate creat tocmai prin această omisiune care generează încălcarea Constituției, prin lipsa reglementării, în cuprinsul legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, a răspunderii disciplinare a acestora pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și ale
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
a Uniunii Europene fiind obligatorie pentru instanțele naționale, iar Uniunea Europeană dispune de instrumente specifice în caz de nerespectare a deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... 62. În jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene s-a cristalizat principiul supremației dreptului UE asupra dreptului statelor membre, principiu ce derivă din faptul că tratatele UE au instituit o ordine juridică proprie și a cărui consecință este faptul că statele membre, prin autoritățile lor, indiferent că aparțin puterii legislative, executive sau judecătorești
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Interguvernamentale care a adoptat Tratatul, făcând referire la jurisprudența Curtea de Justiție a Uniunii Europene , inclusiv la Cauza Costa împotriva ENEL, în care principiul a fost afirmat pentru prima dată. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a făcut aplicarea principiului supremației dreptului UE inclusiv într-o serie de hotărâri pronunțate în cereri preliminare formulate de instanțe române, între care cea mai explicită este Hotărârea pronunțată în data de 22 februarie 2022 în Cauza C-430/21, RS. ... 64. În concluzie, prin raportare la
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
să lucreze efectiv în dosare, ceea ce generează riscul ca un politician plasat într-o poziție-cheie în stat să influențeze cursul unei anchete penale prin impunerea numirii procurorului șef de secție. ... 119. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reafirmat supremația dreptului Uniunii Europene și a stabilit că Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
altfel, prin Decizia nr. 45/2018, Curtea a exclus posibilitatea unor astfel de construcții care să depășească limitele și cadrul impus prin Constituție). Și în aceste condiții se naște întrebarea retorică dacă o normă de rang infraconstituțional poate să înfrângă însăși supremația Constituției sau dacă după 4 ani de la pronunțarea Deciziei nr. 45/2018, Curtea poate să dea un nou înțeles art. 125 alin. (3) și art. 132 alin. (2) din Constituție, fără ca acestea să fi fost revizuite. În acest context
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]