1,075 matches
-
existența trupelor teatrale (Suedia, Statele Unite, Israel, Finlanda, Rusia), țări prezente cu regularitate în festivaluri internaționale organizate special pentru surzi. Le-am oferit elevilor noștri talentați, membri ai trupei școlii, Nowords, oportunitatea de a participa la Festivalul Internațional de Teatru pentru Surzi din Nitra, Slovacia, în perioada 21- 29. 01. 2008. Pe lângă reprezentația care a încântat publicul, elevii noștri au participat la un work-shop de dramă, organizat și susținut de doi profesori de la o școală pentru surzi din apropierea Rotterdamului, Olanda. Ei au
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
Festivalul Internațional de Teatru pentru Surzi din Nitra, Slovacia, în perioada 21- 29. 01. 2008. Pe lângă reprezentația care a încântat publicul, elevii noștri au participat la un work-shop de dramă, organizat și susținut de doi profesori de la o școală pentru surzi din apropierea Rotterdamului, Olanda. Ei au comunicat utilizând limbajului trupului, descătușând energiile pozitive ale imaginației, cu elevi asemeni lor din Ungaria, Olanda, Slovacia, Cehia, Italia. Anul acesta elevii noștri au fost invitați să participe la un festival de teatru de păpuși
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
pentru cea mai năstrușnică idee”. La Iași elevii noștri s-au întâlnit cu elevi asemeni lor din diferite zone ale țării (Suceava, Cluj, Iași, Vrancea, Timișoara, Buzău), au comunicat și au legat prietenii. Elevii noștri sunt actori amatori, dar comunitatea surzilor din România se mândrește cu actorul surd de origine română Jianu Iancu, actor profesionist care interpretează de 30 de ani piese din repertoriul shakespearian la teatrul “Tyst Teatre” din Stockholm. Elevii noștri au avut ocazia să îl cunoască participând la
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
repertoriul shakespearian la teatrul “Tyst Teatre” din Stockholm. Elevii noștri au avut ocazia să îl cunoască participând la o reprezentație a acestuia la Teatrul Național din București. I-am pus pe elevii noștri în contact cu ceilalți membri ai comunității surzilor, o comunitate eterogenă, caracteristică dată de faptul că nu putem găsi două persoane surde care să semene pefect din toate punctele de vedere. Există o mare diversitate a acestora în cadrul colectivităților de surzi din orice țară a lumii deoarece sunt
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
în contact cu ceilalți membri ai comunității surzilor, o comunitate eterogenă, caracteristică dată de faptul că nu putem găsi două persoane surde care să semene pefect din toate punctele de vedere. Există o mare diversitate a acestora în cadrul colectivităților de surzi din orice țară a lumii deoarece sunt implicați mai mulți factori: momentul apariției surdității, cauzele ei, gravitatea pierderii auditive, ș.a. Deși sunt o comunitate eterogenă există multe aspecte care îi apropie: preferința pentru deciziile luate în grup, respectul pentru persoanele
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
există un “la revedere” urmat de căutarea hainelor și discutarea planurilor unei noi întâlniri; continuarea discuțiilor pe scări sau în mijloacele de transport până la coborâre, gazda conduce musafirii până când îi vede în siguranță; se flutură mâinile celor rămași. Aproape invariabil surzii întârzie la întâlniri, iar după consumarea evenimentului mai stau la discuții. Acest fapt se explică prin accentul pus pe păstrarea contactului personal în stabilirea și menținerea relațiilor sociale având în vedere dificultățile de menținere prin telefon. Un alt obicei al
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
le-au absolvit). Am încercat să prezentăm pe scurt câteva dintre acțiunile inițiate și desfășurate în Școala pentru Hipoacuzici care contribuie la creșterea calitativă a relației profesor- elev prin oferirea de oportunități de a intra în contact cu ceea ce chiar surzii numesc o „comunitate minoritară”, prin cultivarea sentimentului de apartenență la această comunitate, prin stimularea contribuției la dezvoltarea culturii acestei comunități, prin respectul arătat comunității și culturii acesteia, contribuind astfel la creșterea respectului de sine și a încrederii în sine a
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
sine și a încrederii în sine a elevilor hipoacuzici. În final prezentăm cuvintele pline de adevăr ale unui senator din SUA și care trebuie să ne călăuzească în activitatea complexă, multidimensională și plurivalentă cu elevul hipoacuzic: „simplul adevăr legat de surzi pe care noi trebuie să- l acceptăm (n.a. și adăugăm noi, să- l respectăm) este că surzii au dreptul la demnitate și la respect”.
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
unui senator din SUA și care trebuie să ne călăuzească în activitatea complexă, multidimensională și plurivalentă cu elevul hipoacuzic: „simplul adevăr legat de surzi pe care noi trebuie să- l acceptăm (n.a. și adăugăm noi, să- l respectăm) este că surzii au dreptul la demnitate și la respect”.
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
BRD s-ar fi întâmplat același lucru? Scandal mare în fața ferestrei mele. Plimbări nocturne de câini de apartament, care intră în coliziune cu câinii vagabozi ai domeniului. Urlete de suporteri, țipete, sperieturi. Blesteme. M-am săturat de orașul București. Și, surzilor!, nici nu pot explica de ce. Mirel 12 martie 2006 Bunicii soției mele locuiesc într-un sat de lângă municipiul Câmpina. Numele îți este cunoscut fiind și ușor de ținut minte, Buștenari. De mai multe ori m-ai întrebat cât e o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
al comunicării și nici ca o incomprehensiune generalizată ce a rezultat din divergența sistemelor de norme ale actanților (ca în cazul situațiilor interculturale). Neînțelegerea poate apărea, de asemenea, la nivelul constitutiv al poziționării concurenților; se poate vorbi atunci de "dialogul surzilor". Există apoi cîmpuri discursive care implică o pluralitate ireductibilă de puncte de vedere. Investigațiile asupra polemicii au arătat că, pentru polemicile durabile și recurente (controversele), neînțelegerea este insurmontabilă și rezultă din chiar poziționarea interactanților și, în acest caz, incomprehensiunea reciprocă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poate fi absolut în investigația critică, el fiind doar un instrument de lucru. Învierea lui Iisus trebuie investigată fără prejudecata că acest miracol nu este posibil să fi avut loc60. Și totuși, cum ar putea fi depășit acest dialog al surzilor? Cum poate un teolog al istoriei deveni credibil în rândul istoricilor? Dincolo de asumarea metodelor istoriografice moderne, teologia istoriei sau filozofia creștină a istoriei, ca să aplanăm orice aprehensiuni docte, nu poate rezona în spațiul specialiștilor în istorie dacă aceștia nu au
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
la gerul de afară. Profesorul a tras concluzia că reacția omului la frig este rezultatul obiceiului de a purta haine. Victor a fost considerat, conform primului contact, un copil surdo-mut, și, în consecință, a fost internat în Institutul Național de Surzi. Aici ajunge în mâinile tânărului medic Jean Marc Gaspard Itard 30, om de știință, republican și liberal, pătruns de preceptele morale ale lui Immanuel Kant. Acesta se dedică reeducării copilului sălbatic Victor din Aveyron. Cum cei doi factori esențiali ai
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
unor contemporani precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Ion Pillat, barzii atotputernici apăsând pe umerii umilitului și obiditului dintr-un târg schizofrenic de provincie. Semnalele de alarmă răsunau în urechile secolului XX, dar nu avea cine să le audă, surzii interpretau alte partituri și auzeau altă muzică. Poetul "provinciei" intrase în quartetul de ași ai poeziei posteminesciene, Marele Alfa (Arghezi) și cei trei mari B (Blaga, Barbu, Bacovia), dar ceva nu se potrivea în ierarhia imaginată de critica literară. Poezia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
PRIM-MINISTRU PETRE ROMÂN Anexă 2 UNITĂȚILE subordonate Secretariatului de Stat pentru Handicapați - Inspectoratele de stat pentru handicapați - Institutul național pentru recuperare și educație specială a persoanelor handicapate - Întreprinderea de produse ortopedice și protezare București - Școlile speciale de reeducare - Asociația surzilor - Asociația nevăzătorilor. Anexă 3 UNITĂȚILE care funcționează în subordinea inspectoratelor de stat pentru handicapați - Grădinițele pentru deficienți - Școlile generale pentru deficienți - Școlile profesionale pentru deficienți - Liceele speciale pentru deficienți - Școlile postliceale pentru deficienți - Centrele școlare pentru deficienți - Centrele de calificare-recalificare
HOTĂRÎRE nr. 1161 din 1 noiembrie 1990 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Secretariatului de Stat pentru Handicapati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107339_a_108668]
-
a) proteze articulare, articole și aparate de ortopedie, inclusiv centurile și bandajele medico-chirurgicale, cârje, fotolii rulante și alte vehicule similare pentru invalizi; ... b) articole și aparate pentru fracturi; ... c) proteze oculare; ... d) stimulatoare cardiace; ... e) aparatele pentru facilitarea auzului la surzi; ... f) alte aparate care se poartă, se duc în mână sau se implantează în organism pentru compensarea unor deficiențe sau infirmități. ... Articolele și aparatele pentru proteze dentare, livrate de agenții economici înregistrați că plătitori de T.V.A., sunt supuse cotei
DECIZIE nr. 9 din 23 iulie 1997 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116959_a_118288]
-
fotolii rulante sau de vehicule similare pentru invalizi; ... b) articole și aparate de ortopedie, inclusiv centurile și bandajele medico-chirurgicale și cârjele; atele, gutiere și alte articole și aparate pentru fracturi; articole și aparate de proteză; aparate pentru facilitarea auzului la surzi și alte aparate care se poartă, se duc în mână sau se implantează în organism pentru compensarea unei deficiențe sau infirmități. ... Ordonanță: ---------- k) uniforme pentru copiii din învățământul preșcolar și primar; ... Norme: ------ 9.7. Se încadrează în prevederile art. 17
HOTĂRÂRE nr. 512 din 21 august 1998 cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121714_a_123043]
-
stânga sionistă" au repudiat categoric OEP, planurile și aspirațiile organizației, precum și, bineînțeles, metodele sale de luptă teroristă. Relațiile dintre Israel și Franța în anii Mitterrand pun în evidență situația tristă a stabilirii între cele două părți a unui "dialog între surzi", mai ales în ceea ce privește formula soluționării conflictului israeliano-palestinian. Mitterrand insista neostenit în favoarea stabilirii unui stat palestinian independent, fără ca acest apel repetat să stârnească un ecou favorabil sau să reușească să deplaseze câtuși de puțin Israelul de pe pozițiile sale. La urma urmelor
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
robotind la romanele vieții mele și de care uite nu reușeam să mă dezbar. Zbieram ca un dobitoc la văru' Laur, și Andrei Îmi făcea semn cu degetul la buze, ssssst, tânjea și ăsta după liniște, ca pentru muții și surzii la care ne adusese ca să ne scoată de unde chiar el ne băgase, dar spre deosebire de mine se vedea senin și Împăcat și dispus să ne cânte-n strună până mâine dimineață. — Nu se compară Steluța cu Leontina. Steluța nu aude și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de parc-ai căuta-o de arme. — Să fii sigur că d-aia. Știi cum e vorba aia, ca să te ferească Dumnezeu de futaiu’ șchiopului și de bătaia ciungului, și hohoti plin de siguranță de sine, da’ de muți și surzi dacă nu știi să te ferești singur, te lasă-n pielea goală cât ai clipi. În trei secunde a rupt rochia de pe țiganca aia de sus și l-a bușit pe bărbat-su de ciment. Noroc că nu-și prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
senatorul. Dar vorba Psalmistului : „Ochi au, dar nu vor să vadă; urechi au, dar nu vor să audă...!”, asat-i domnule. O fac din patimă, ori din ignoranță.. Și, nu vor să vadă și să audă, făcând pe orbii, și pe surzii, în fața realității.. și primejdiei care ne pândește..” Senatorul avea dreptate... Ideile false, comuniste, prindeau repede în popor, întunecându-i mintea, introducând anarhia în spiritul poporului de jos, fără vreo speranță de întoarcere pe calea cea dreaptă... Haosul cuprindea mințile oamenilor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și Amenajării Teritoriului - 1 membru 11. Ministerul Finanțelor - 1 membru 12. Departamentul pentru Administrație Publică Locală - 1 membru 13. Casă Națională de Asigurări de Sănătate - 1 membru 14. Asociația Națională a Nevăzătorilor din România - 1 membru 15. Asociația Națională a Surzilor - 1 membru 16. Asociația de Sprijin a Copiilor cu Handicap Fizic din România - 1 membru 17. Organizația pentru Copii și Adulți cu Nevoi Speciale "Trebuie" - 1 membru 18. Societatea Națională a Handicapaților Fizic din România - 1 membru 19. Liga Națională
ORDIN nr. 125 din 25 octombrie 1999 privind constituirea Consiliului Naţional de Dialog Social pentru Problemele Persoanelor cu Handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126024_a_127353]
-
în predarea disciplinelor”] Limba și literatura română, Gî, XVI, 1964, nr.769, p.4. [23] OPRESCU, MIHAIL, Gramatica în școală, Gî, XVI, 1964, nr. 780, p. 3. [24] PASTIA, AURORA, Aspecte din însușirea vocalelor la cl. I a școlilor de surzi, în condițiile predării limbii pe baza comunicării verbale, Rped., XIII, 1964, nr.1, p. 89-101. [25] POALELUNGI, Gh., Gramatica în școală, în Gazeta învățămîntului, XVI, 1964, nr. 781, p. 3. [26] POPESCU, ȘTEFANIA, Corelarea cunoștințelor de morfologie și sintaxă, în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
8] BOTA, ION, Limba și literatura română, (clasele I-VIII), în Tineretul și familia. Coordonatele principale ale pregătirii tineretului pentru viața de familie, București, Ed. Politică, 1970. [9] BOTEZ, ADRIAN, Contribuții la metodica predării vocabularului limbii române la școala de surzi [cu numeroase figuri], PedSpec, 12, nr. 2, 1970, 7-14. [10] BRATU, BIANCA, Literatura și educație estetică a preadolescentului, EDP, București, 1970. [11] BULGĂRE, Gh., Limba și stilul, RLIT, 3, nr. 41, 1970, 31. [12] BULGĂRE, Gh., Probleme și analize stilistice
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
12, nr. 2, 1970, 11-36. [67] STATI, SORIN, Limba română în școală, în Contemporanul, nr. 51, 1970, 8. [68] TÂRDEA, VASILE, Noțiunea de demutizare în accepția cerută de complexitatea procesului de învățare a limbii ca formă vie de comunicare de către surzi, PedSpec, 12, nr. 2, 1970, 131-176. [69] TROFIN, A., Predarea limbii prin mijloace lingvistice, STUBB, 15, fasc. 2, 1970, 77-84. [70] VLAD, VALERIU; VLAD-BUDOIU, VOICHIȚA; ȘTIRBU, PATRICIU, Curs practic de analiză gramaticală. Introducere în metoda analizei gramaticale. Studiu pe baza
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]