22,147 matches
-
Claudiu Mătasa nu mai este printre noi. Sunt trist, parcă nu-mi vine să cred că a plecat spre veșnicie, că nu-l voi mai vedea niciodată, că nu ii voi mai putea asculta vorbele pline de Înțelepciune, uimit și surprins de fiecare dată de câte știa, de memoria lui fabuloasă. Îl iubeam enorm și dragostea era reciprocă. Mă simt deosebit de onorat că mi-a menționat numele În acest interviu cu nu mai puțin cunoscutul prof. dr. Nicolae Dima. Nu te
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Și am ajuns la el. Locuia retras într-un oraș din Banat. Am sunat într-o seară la ușa sa dintr-o casă oarecare. (Avea alt nume, altă mască, dar nu mai contează...) Mi-a deschis, o clipă a fost surprins, când a dat cu ochii de mine. Se aștepta să vadă pe altcineva, probabil pe dumneavoastră. Dar repede și-a recăpătat calmul. A înțeles că, dacă am sosit la el, sunt trimisul dumneavoastră. Și a mai înțeles rapid că, dacă
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
leapădă public de trup / fără durere odată cu ultimul gest / fără regrete îl va părăsi străvezii / umblă prin urbe-o muțime de gesturi pe care / trupuri opace le umplu pe-o clipă și ies din / ele la față schimbare..." Poetul se surprinde prins într-o astfel de lume, "fizic simțind cum devin / tot mai puțin corp străin, tot mai mult corp comun cu tăcerea / dinainte de-a fi și de după / gest" (Gesturi). Aflarea aparent incidentală aparte, ca un singur vers, a cuvîntului
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
-mi se scaldă / în untdelemnul serii". Zbucium, rod, decepții, împăcare tîrzie a sufletului - iată drumul artei, niciodată bătătorit, cînd aceasta se vrea adevărată, iată cea mai obișnuită filozofie a artei în aspectul ei existențial și emoțional. Multă căutare, puțină găsire. Surprindem și un experiment prozodic mai puțin întîlnit. }urcanu mai are în carte alte două poezii, fiecare deosebită de celelalte două, una în vechi stil melodios, pe picior de vers popular (Vis), iar cealaltă fiind o jelanie în vers liber pe
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
peste imboldul vertical și iată refrenul: gestul nu-i ancestral cel mai patetic se distinge prin zloată nici-un reproș: se sinucide o fată fugă din cercuri e o probă abjectă tușim și miercuri: raza nu-i prea directă bombe pecingine surprind piramidele Doamne Împinge-le: ne rod stupidele pântecul pântec soldații nu vor să moară un șperț de cântec: căram pietre de moară trec drumul invers ca o lebădă șchioapă și strig pervers: sunt o stână de apă din google poeții
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
mi-am dat totuși drumul. La ieșire, am șters Încălțările, un fel de ghetuțe lăbărțate, pentru a nu mirosi cumva. Am avut noroc. Nu urcaseră toți copiii, iar supraveghetorul fuma Încă În curte. Pe toți ceilalți, pe care i-a surprins că și-au făcut nevoile fără voia sa, i-a bătut cu nuiaua la palmă, atât de tare Încât, la micul dejun, nu au mai putut ține cana cu ceai În mână. Privindu-i, În mintea mea de copil, Începusem
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
deranjați. ...Și crematoriul fumega Îndestulat! * * * Întâmplător, În ziua aceea mâncarea a venit la timp. Am servit-o pe marginea patului. Nu exista o sală de mese. Meniul era același: ceaiul, apa maronie, ușor călduță, și pâine cu margarină. M-a surprins că aveam o felie În plus față de meniul servit la Leagănul de Copii, iar eu mă săturasem deja când mi-am terminat porția cu care eram obișnuită. Pesemne că totul, inclusiv burtica mea, fusese, Încă din prima zi, bine dimensionat
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
cât e de frumos În sat !/ Creștinii vin tăcuți din vale/ și doi de se Întâlnesc În cale/ Își zic : Hristos a Înviat./ și râde atâta sărbătoare/ Din chipul lor cel ars de soare ..." Poezia "Hristos a Înviat", Alexandru Vlahuță surprinde pe stăpânii lumii, Înspăimântați : S-au cutremurat stăpânii lumii/ La glasul blândului Profet/ Și-un dușman au văzut În Fiul/ Dulgherului din Nazaret .../ El n-a venit să răzvrătească/ Nu vrea pieirea nimănui/ Desculț pe jos, colindă lumea/ și mulți
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
reprezentativi compozitori, creatori ai unor cvartete de cameră românești de factură timpuriu-modernă. Cvartetul de coarde nr. 1 în fa major (scris în 1914), de Dimitrie Cuclin (1885- 1978) deschide șirul cvartetelor românești. Această compoziție, concepută în genul de specificitate contrapunctică, surprinde prin acuratețea scriiturii instrumentale. În cvartet distingem un ethos distinct, naiv-clasic, vestitor al unui neoclasicism românesc de expresie lirică. Părțile componente ale lucrării, Preludiu, Coral și variațiuni; Fugă, Scherzo și Final, alcătuiesc un ansamblu cu importante aspecte inedite. În 1921
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
tonuri vii, jucăușe, o si-luetă feminină abstractă. Acest tablou reiterează universuri uitate În trecut, topite În tonuri de alb, verde vibrant și un galben Îndulcit. O stare de bine transpare Încă din debut. Într-un contrast frapant, substanța cărții surprinde cititorul Într-o tranziție spre un alt plan afectiv decât cel evocat prin copertă. Adriana Bittel dă viață unor personaje care se zbat Într-un labirint al sentimentelor, al activităților cotidiene, din care nu mai au scăpare. Ancorate În Țesătura
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
oprit În loc, Estera “Îi Ținea mîna Într-a ei, sperînd că astfel se va face un transfer, că scurgerea vieții va fi Împiedicată de căldura sîngelui ei și cînd Încordarea slăbea o clipă, normalul egoism se insinua fără voie”. Volumul surprinde și o latură frapantă, dezvăluită cititorului atent din perspectiva unui dublu nivel. Primul este cel al subiectului ales. Comunismul a conservat mereu o latură ascunsă, explorată de autoare și gustată de cititor. Prin modalități inedite de corporalizare ficțională a unor
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
Petru Creția. Așa cum niciunde firul narativ nu confirmă acest punct de vedere. Erosul este aici dezavuat de sensul său originar, măcinat până la dezumanizarea Întregii fibre a universului. El este substituit de degradare existențială, de structuri umane descompuse, de obsesii organice. Surprinzându-și lectorul, Într-o Încercare măreață de a-și duce la liman romanul (folosind expresia autorului), Ștefan Agopian se folosește de o „Addenda”. Pe tonuri ludice, contrapunctând exacerbările stilistice anterioare, atmosfera narativă se detensionează. Spațiul trăirii este altul. Viața și
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
această dimensiune descriptivă transpare caracterul intim al relatării. Această idee a ipostazelor tangente este subliniată și de titlul romanului, reliefând nucleul comun al celor două nume prin Înșiruirea celor patru litere: F-r-a-n. Relatarea relației tatăfiu În romanul lui François Weyergans surprinde evoluția protagonistului de la copil la adult afltată sub semnul dual al supunerii și al Împotrivirii. Principiile și valorile insuflate printr-o educație apăsătoare sunt percepute ca un stigmat și dictează parcursul ulterior al fiului. Acesta se află Într-o luptă
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
incipit, dar care apare aici mai mult ca sinonim pentru identitatea divină. Romanul impresionează și prin utilizarea cu rafinament a unor tehnici narative și artificii compoziționale, retrospecția având un rol important, dar mai ales printrun registru liric bine definit, care surprinde prin prospețimea imaginilor și a formulelor ( “soarele se răstignea În intersecția de la poarta spitalului”), elementele poetice trădând o altă vocație a lui Savatie Baștovoi, așa cum a dovedit-o prin volumul său de versuri “Elefantul promis”.
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
aflat, până În ceasul acesta, versuri care să exprime starea de doliu cu o forță mai mare decât a celor incluse de Ileana Mălăncioiu În volumul Sora mea de dincolo (Editura Minerva, 1980; Editura Litera, 2010). Stadiile toate ale durerii sunt surprinse și Împărtășite cu delicatețe și precizie, duioșie și neîndurare, spaimă și nădejde. Doliul prevestitor - așteptare Încordată și pregătire pentru ceea ce este anunțat ca inevitabil; clipa desprinderii, intervenind liniștit și ferm pentru cel care pleacă, năucitor pentru cel ce rămâne; jalea
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
de toate ceea ce precizează Sfântul Grigorie în chiar secțiunea omiliei a treia<footnote Omilia a III-a, GNO, VI:91. footnote>: „Cunoașterea Binelui care transcende orice intelect ne vine prin virtuți, chiar dacă este posibil ca, printr-o imagine oarecare, să surprindem o frântură din frumusețea arhetipală.” Mesajul este că această cunoaștere a lui Dumnezeu este strict corelată cu practica virtuților, pentru că prin înțelegerea calității virtuții o dată cu întruparea noastră în ea Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Pe scurt, Eul transformat este cel care
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
său caracterul unei mărturii care, dincolo de latura individuală, devine ecoul a nenumărate alte suflete. Firul narativ este punctat de elipse care nu eludează nucleele povestirii, ci le individualizează prin delimitare, asigurând modernitatea romanului prin caracterul aparent aleatoriu al retrospectivei. Aceasta surprinde doar imagini disparate prin care se refac mai multe destine. Boala și perspectiva morții apropiate asigură tonului narativ nu doar onestitate, ci și inflexiuni nostalgice, capacitatea unei analize obiective asupra sinelui și a celorlalți, protagonistul fiind bântuit de spectrele alegerilor
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
În față pe Jim cu sine: „De fapt, nu sunt Întreg la cap. Am nevoie de o lume Însuflețită și care să se raporteze la mine”, dar nu Îl va salva, căci gestul de a se sinucide al copilului Îl surprinde mai mult decât pe cititorul care nu a avut timp să realizeze ficțiunea În care a pătruns odată cu „Insula Sukkan”. Incapacitatea de a accepta realitatea, dorința de a păstra intact cadavrului fiului său, plecarea spre civilizație, locuirea În casa străină
ALECART, nr. 11 by Irina Popa () [Corola-journal/Science/91729_a_92877]
-
Cele 7 vieți ale lui Felix K de JAN KONEFFKE Cele 7 vieți ale lui Felix K. este un roman ce Își propune să surprindă o multitudine de spații culturale (Bucureștiul din timpul războiului, Balcicul), situate Într-un timp bine determinat, Într-o istorie deja consacrată, prin intermediul unui personaj al cărui destin imprevizibil nu pare a ține Însă cont de legile obișnuite ale cronologiei. REALITATE
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
elementul de tranziție către o nouă viață), identitate adevărată-identitate falsă, Întâmplare realăpoveste propuse de Jan Koneffke În romanul său trimit la dualitatea real-imaginar (nu neapărat În această ordine) care definește complexitatea unui număr În matematică. În acest context nu ne surprinde subtila componentă imaginară a numărului real șapte (prezent În titlu), anume ales pentru semnificațiile pe care le are.
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
la prinderea sensului; când sensul a fost prins, cuvintele pot să fie uitate. De-aș putea să găsesc pe cineva care a uitat cuvintele, ca să stau de vorbă cu el” - Zhuangzi, sec III Î.e.n. Acest “pot” (“pot să fie uitate”) surprinde primatul sensului. După ce cuvântul capătă un anumit sens Într-o situație, el oferă omului Încă posibilitatea de a-i schimba Întelesul În timp, modelând contextul printr-o subtilă interpretare. Revenind la ideea inițială, la faptul ca Gheorghi Gospodinov trezește prin
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
uit cu atenție [...] nu dau importanță [...] doar privesc”. Atenția cade asupra unor aspecte banale, dar care ies În evidență În roman tocmai prin banalitatea lor: „numai banalul mă interesează. Nimic altceva nu mă amuză atât de mult.” Romanul continuă să surprindă cititorii cu subiecte ce probabil vor stârni, cum mi s-a Întâmplat și mie, scepticism, dar și curiozitate; veți descoperi „o istorie naturală a wc-ului” sau „o istorie naturală a muștelor”. Totodată, veți Întâlni și listele plăcerilor În diferite etape
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
Operă În patru acte. Muzica de Giuseppe Verdi. Libretul de Antonio Ghislanzoni. La Opera Națională din Iași, partenera „Serilor FILIT” Dramă, conflict, iubire, suferință, război, tradiție, artă, culoare, bogăție, triumf și moarte, Aida. Giuseppe Verdi surprinde În opera sa cele mai puternice sentimente umane, care ajung să mistuie personajele și În final să le pecetluiască soarta. În plus, spectacolul În patru acte surprinde lumea Egiptului Antic, un spațiu aflat sub semnul tradiției și al politeismului, În
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
iubire, suferință, război, tradiție, artă, culoare, bogăție, triumf și moarte, Aida. Giuseppe Verdi surprinde În opera sa cele mai puternice sentimente umane, care ajung să mistuie personajele și În final să le pecetluiască soarta. În plus, spectacolul În patru acte surprinde lumea Egiptului Antic, un spațiu aflat sub semnul tradiției și al politeismului, În care orice abatere de la legile sfinte este aspru pedepsită. Punerea În scenă de la Iași a reușit, timp de trei ore, să transpună spectatorul În această lume de
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
această lume de mult uitată sau chiar necunoscută de mulți dintre noi. Deși nu a fost perfectă, interpretarea a fost per total reușită, fiind un alt pas reușit În evoluția Operei Naționale din Iași. Regizorul András Kürthy a dorit să surprindă atât scenele monumentale din Egiptul antic ( prin decor și costume), cât și dramele psihologice trăite de Aida, Radames și, Într-o mai mică măsură, de Amneris. Verdi pune accent În primele două acte pe ritualuri străvechi, pe scene de masă
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]