1,118 matches
-
ochii și o văd privindu‑mă îngrijorată. — Nu știu. Să mă uit la Cafeaua de dimineață. — Ba nu te uiți la nici o Cafeaua de dimineață! zice Suze apăsat. Haide. Închide Guardian‑ul media. Mi‑a venit o superidee. — Ce? zic suspicioasă, în timp ce ea mă trage la mine în cameră. Deschide ușa larg, mă conduce înăuntru și‑și desface larg brațele, arătând spre dezordinea din jur. — Cred c‑ar trebui să‑și petreci dimineața aruncând din troace. — Ce? O privesc îngrozită. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Serviciile secrete ale lui... Cum spui că Îl cheamă? Ce-o-ces-co? Ce nume imposibil, de altfel s-ar părea că și personajul ar fi la fel...! În fine! Nu conteazăcum Îl cheamă! Contează că cei de acolo o să devină și mai suspicioși când n-au să Înțeleagă limba În care vorbești! Vorbesc serios, nu e o glumă... El tace, mai departe, cu ochii pironiți pe fereastră. Se uită, fără să le vadă, la dealurile nisipoase, cu smocuri de iarbă, din loc În loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
protestează, se uită nerăbdător pe geam, știe că se vor opri peste cinci minute la benzinărie, la market tourist. Un espresso, un té freddo și fete tinere, cu sânii tari și liberi mișcându-se sub maiouri. Capitolul 3 Ulise pare suspicios Smuci șnurul de câteva ori, dar, cum draperia nu se clintea, apucă, la nimereală, faldul greu de damasc, cu mâna făcută gheară, și trase. Sus, pe șina pe care ar fi trebuit să alunece, draperia era la tot nemișcată, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
l-am lăsat... — Și cetățenia, În ce condiții i s-a luatcetățenia? — Spre deosebire de mine, el a refuzat să se Întoarcă, după război. — E Înrăit, e veninos, e resentimentar, nu-i așa? — ...Știu și eu? E drept, l-am regăsit reticent, suspicios. Dacă nu ai găsit ocazia să vorbiți Între patru ochi, aș zice că nici aici deplasarea nu prea și-a atins scopul! Acum are tupeul să scoată direct colții! Mâine, chiar mâine se va duce la Cancelaria Ceceului, la Biroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ca să intre aer, de ce să mă sufoc, Împreună cu voi, În această cutie etanșă? Cu o mână nesigură Îți așezi În buzunarul de sus al hainei cutia de pastile, nu, mulțumesc, nu mai am nevoie de nimic, dragă domnișoară, te uiți suspicios la ea, așa cum stă, țeapăn îndatoritoare, nu-i cumva tot cea care apărea mereu la ușa camerei de hotel, seara, să-ți ceară o brichetă, un chibrit, un foc? N-are cum să fie tot aia, e alta și toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
să-mi fie nici antipatic, nici simpatic, de vreme ce nu-l cunosc... S-ar putea să am totuși ocazia, aici... Poate o să te roage să Îi trimiți o invitație... — De ce trebuie să zâmbești ironic, draga mea? Tocmai fiindcă ești atât de suspicioasă, mi-ar plăcea să Îl Întâlnești. Într-o asemenea lume fără legi, birocratizată la maximum, așa cum este cea de acolo n-ai idee ce bine poate să Îți prindă să ai lângă tine pe cineva capabil să rezolve infinitele chițibușuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
un stat ca acela, sigur că plătești un anumit preț. În primul rând nu mai ai timp să te dedici cu adevărat studiului, cercetării. Dar profesorul Stan a păstrat un respect față de valorile profesiunii noastre. Eram și eu la Început suspicios când am primit de la el o telegramă, avizându-mă că vrea să viziteze Centrul nostru European, despre care citise În reviste de specialitate. Nu-l puteam refuza, dar mi-am luat măsuri de precauție de care acum mă cam jenez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
apr. 1985 - iul. 1989, ian. 2001 - iun. 2003, ian.-mai 2007 Cuprins Notă asupra ediției Partea Întâi: Ithaca se apropie Capitolul 1. Transfugul Capitolul 2. Nimic mai dulce decât pietroasa Ithacă nu pot vedea pe lume Capitolul 3. Ulise pare suspicios Capitolul 4. Callypso nu vrea să uite Capitolul 5. Dosar „Savantul” Capitolul 6. Povestea lui Ulise nimeni nu are s-o audă Capitolul 7. Dosar „Savantul” Capitolul 8. Callypso oropsită de zei Capitolul 9. Generația expirată Partea a doua: Adevărata Ithacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
nici înalta demnitate de principe al Moldovei. Era doar un negustor prosper și un zaraf preferat pentru corectitudinea lui. Ienăchiță intrase cu totul întâmplător într-una din prăvăliile sale. Pentru că nu dormise prea bine, Poetul avea un aer dezorientat și suspicios. Mâna lui aluneca indiferentă peste stofele, mătăsurile și șalurile pe care vânzătorul i le tot desfășura dinainte. Lui Manuc îi fusese suficientă o singură privire ca să înțeleagă. Omul dorea doar să-și descarce sufletul cuiva. Printr-o întorsătură elegantă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ucide, își zicea el și o privea din tufișuri cum își continua munca, feliind plină de vigoare legumele, decapitând puii și gâștele cu lovituri nonșalante de secure. Și totuși, cu cât îi erau mai zădărnicite eforturile, cu atât devenea mai suspicios. În clipa în care se întorcea din nou cu spatele, spionul nu se putea abține să nu mai încerce o dată... Din cauza problemelor pe care le provocau mesele lui Sampath, domnul Chawla decise să permită accesul vizitatorilor doar în intervalul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
lui cu ele. În esență, n-am avut nici un motiv. Julia era dureros de conștientă de ciripitul vocii ei. Atâta doar că m-am gândit c-ar fi drăguț dac-am putea să ne cunoaștem. Expresia lui Deborah era profund suspicioasă. —De ce? Tu și James ați descoperit cumva vreo asigurare de viață veche, care avea trecut pe ea numele meu? — Poftim? Julia era complet nedumerită. —Păi, în cazul ăsta, ați avea nevoie să vă semnez un acord de renunțare la orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
James, mai că te-ai dat peste cap, în mai multe ocazii, ca să-l împiedici să mai rămână prieten cu mine... Deborah a făcut o pauză, cât să mai ia o gură de apă. Așa că iartă-mă dacă sunt profund suspicioasă, ba chiar mă simt insultată, atunci când tu te decizi să apari din senin ca să mă anunți că vrei să fii prietena mea. Noi două n-o să fim niciodată prietene. Chiar dacă n-ai fi fugit cu soțul meu, tot n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
față. Gura i se strâmbase din cauza tulburării. —Tamara? Mama a avut o relație cu tatăl Tamarei? Fiona n-a făcut decât să dea din cap. Dacă-i adevărat, atunci de ce nu mi-a spus asta chiar ea? A întrebat el suspicios. Nu știu, dragule. Va trebui s-o întrebi pe ea. Tot ce știu este că ea continua să se vadă cu el când l-am cunoscut eu pe David, așa că, te rog să mă ierți, dar nu mă simt deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Eu credeam că rămân aici în noaptea asta. —Planul s-a schimbat. David i-a întins haina de camuflaj de pe brațul canapelei. —Eu și Fiona avem nevoie să fim singuri în seara asta. —Am înțeles. Jake și-a îngustat ochii suspicios. Nu s-a întâmplat nimic rău, nu-i așa? N-are legătură cu ceea ce-am pățit eu, nu? Puștiul s-a uitat implorator către Fiona, dar David i-a luat-o înainte. — Nu fii prostuț! Sigur că nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
aluminiu care plutea către ea. A, salut, Julia! Cum îți merge? —Bine, foarte bine, mulțumesc. Dar lasă-mă pe mine... Julia s-a lăsat să cadă pe canapea, lângă prietena ei. — Am înțeles că ești mătușică - ce minunat! O expresie suspicioasă s-a instalat pe chipul lui Jade. Femeia s-a întors ca să studieze zâmbetul Juliei. —N-ai aflat, nu? Ce să aflu? Nu e copilul lui Paul. Julia s-a încruntat. —Iartă-mă, nu înțeleg... —Copilul lui Deborah... nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
descopere că totul nu fusese decât un vis urât. — Deci, în seara aia, la masă, când mi-ai zis c-ai vrea să încercăm să facem un copil, tu încă nu știai că devenisei deja tată? l-a întrebat Julia suspicioasă. Da, nu aveam nici cea mai vagă idee. Ce ironic, nu? Nu, James, nu e deloc ironic, e un adevărat coșmar! Nu-mi vine să cred că te-ai băgat în tot rahatu’ ăsta! Clămpănitul cutiei de scrisori din hol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
te duci și să-ți lași sămânța în altă femeie, nu? N-a fost așa. Vocea lui James s-a voalat ușor, așa că Julia s-a uitat la el. Bărbatul începuse să plângă. —Tu de ce plângi? l-a întrebat ea suspicioasă. Pentru că totul s-a transformat într-o mare încurcătură. James și-a tras nasul, după care s-a șters cu o batistă veche, pe care-o scosese dintr-unul din buzunarele de la pantaloni. —Julia, îți spun sincer: n-am vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
asta i-a mâncat mințile la școală - Rafael îi reținuse numele. În sfârșit, Milică s-a îndurat să i-o arate. A lăsat deoparte gelozia, luat desigur de valul bucuriei revederii. Poate că pe bună dreptate fusese el așa de suspicios. Cine știe ce-i poate pielea blondei ăsteia? Ce specimen de lux, rasat, ce animal superb... Cât de mult semăna cu câinele! La fel de suplă și de bine proporționată, cu musculatura vascularizată și definită aproape ca la un bărbat. Era desculță, în blugi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mână strângând mânerul bastonului, cu cealaltă lovind nervos cu degetele marmura umedă. Voia să se Încredințeze că acest bărbat tânăr, aparent valid, avea motive Întemeiate să nu se găsească pe front, ca să-și apere patria. Tonul era politicos, deși foarte suspicios și Însoțit de priviri piezișe În direcția blocnotesului În care mă văzuse mâzgălind grăbit. N-am avut nevoie să aduc argumente, accentul mi-era apărarea cea mai elocventă. Bărbatul se scuză fără ezitare, mă invită la masa lui, Îi evocă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
distrugând echilibrul într-o singură noapte blestemată. Înghit aerul tăios al dimineții, încerc să conjur copacii și iarba, înaintez încet, pas cu pas, deja mi-au obosit picioarele, și nu o spun doar așa, întotdeauna îi spusesem lui Udi cel suspicios, chiar doare. El nu făcea decât să meargă mai departe, iar eu strigam în urma lui, jignită, așteaptă-mă, dar el o lua înainte ca din arc, asemenea unei săgeți lungi și ascuțite, ce nu se mai putea opri din clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
nu suntem siguri, din câte se pare, este vorba despre o paralizie conversivă. Ce fel de paralizie? întreb eu, iar el spune, conversivă, este ca și cum trupul ar transforma o presiune sufletească într-o afecțiune corporală, o reacție conversă, apoi privește suspicios în jurul său, ca și când tocmai ar fi dat la iveală o taină bine păzită, apoi se alătură procesiunii, lăsându-mă singură cu acest nou cuvânt. Deci așa se numește această nouă femeie din viața lui, paralizie conversivă, gust fiecare literă, mirosuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
nouă alternativă cu ochii plecați, dar eu observ cum îl privesc ei, nu am nici cea mai mică îndoială că, dacă nu îl externez astăzi, îl vor transfera la psihiatrie, pentru că nu îl cred, îl vor înnebuni cu întrebările lor suspicioase, îl vor alunga de aici, locul ăsta este doar pentru bolnavii adevărați, oameni cinstiți, care și-au câștigat pe drept atenția asupra lor, nu pentru cineva care i-a indus în eroare și a abuzat de încrederea lor. Investigațiile acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
El se înfășoară repede într-un halat alb și dispare, privesc spre ușa care încă se mai mișcă în urma voinței sale limpezi, care devine pe dată și a mea, mă ridic repede și îmi îmbrac costumul de baie, îmi verific suspicioasă trupul, apoi îl acopăr cu un halat, și aici este tot un fel de spital, toată lumea poartă halate albe. Un acoperiș de sticlă transparentă acoperă piscina ca un impermeabil, protejând-o de furtună, lumina difuză, plăcută, a acestei după-amiezi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
o alăpteze stând în picioare, ținând-o strâns în brațele ei slabe. Gâtul fetiței eliberează un gângurit zgomotos plin de plăcere, iar eu sunt uimită, cum de iese atât de mult lapte din pieptul acesta plat, o privesc mirată și suspicioasă, oare va putea să ne salveze? Pare că ea însăși are nevoie de salvare mai presus decât orice, arată exact la fel ca fetele care vin la noi la cămin, tânără și pierdută, cărând un coș mult prea greu, păcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
de măreață și atotputernică lucrarea compasiunii, îi binecuvântează pe toți aceia care sunt parte din ea, pe toți aceia care o trezesc, pe toți aceia cu ajutorul cărora a căpătat viață, pe toți oamenii care o caută. O privesc din nou suspicioasă și mirată, șade dreaptă în fața noastră, cu bărbia ridicată, pentru că noi amândoi stăm în picioare, una dintre mâinile ei mângâie spinarea fetiței, părul îi flutură ușor pe capul copilului, în adierea vântului cald de după-amiază, ce vine de pe terasă, vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]