3,370 matches
-
a desfăcut. Visul s-a desprins din nepusele, vechi balamale, iar lacătul a ruginit sub ploaia multor întrebări... dar gândul neostoit străbate chiar, zone astrale și necuprinsul se deșiră-n nesfârșite peregrinări. Pe zidul tăcerii a-nflorit tencuiala, ca un suspin, iar prin perdeaua zorilor, răzbat tainice chemări, și sub talpa pașilor neînduplecați, de-atâta chin, scâncește ecoul unui dor sufocat... de cugetări. Dar din caieru-anotimpului încâlcit, gândul toarce fiorul sălbatic, pe fus fără titirez, până traversez câmpia-nrourată, emoția curge
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
s-a desfăcut.Visul s-a desprins din nepusele, vechi balamale,iar lacătul a ruginit sub ploaia multor întrebări...dar gândul neostoit străbate chiar, zone astraleși necuprinsul se deșiră-n nesfârșite peregrinări.Pe zidul tăcerii a-nflorit tencuiala, ca un suspin,iar prin perdeaua zorilor, răzbat tainice chemări,și sub talpa pașilor neînduplecați, de-atâta chin,scâncește ecoul unui dor sufocat... de cugetări.Dar din caieru-anotimpului încâlcit, gândul toarcefiorul sălbatic, pe fus fără titirez, până traversezcâmpia-nrourată, emoția curge, visul se-ntoarceși pe
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
te caut printre ramuri de cuvinte, ai rămas ce niciodată un altul nu ar putea să fie, și sub salcâmi-n floare, inspir parfum de nostalgie. Când tăcerea-ntâlnește sub tâmple dorul de tine, iar vântul adie parfum din trecut, suspinul revine, amintirile povestesc cât de mult depărtarea doare, dar te adulmec din mireasma salcâmilor în floare. Privesc salcâmii -n floare și te caut prin gânduri, iar când clipa-i nebună-o-ascund printre rânduri, ... Citește mai mult Pe sub tâmple adie mireasma florilor
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
te caut printre ramuri de cuvinte,ai rămas ce niciodată un altul nu ar putea să fie,și sub salcâmi-n floare, inspir parfum de nostalgie. Când tăcerea-ntâlnește sub tâmple dorul de tine,iar vântul adie parfum din trecut, suspinul revine,amintirile povestesc cât de mult depărtarea doare,dar te adulmec din mireasma salcâmilor în floare.Privesc salcâmii -n floare și te caut prin gânduri,iar când clipa-i nebună-o-ascund printre rânduri,... IV. DORUL, de Maria Ileana Tănase , publicat în
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
nori de cerneală. După toți acești ani, gândul e neschimbat, dar teama te-a făcut să rămâi zeul-bărbat, regretele ți s-au măcinat la piatra timpului și-ai privit în clepsidră scurgerea nisipului. Anii au trecut, iar gândurile-ți sunt suspine și deseori, îmi cauți privirea... să te lumine, dar ți-am rămas efigie, pe suflet încrustată, timpu-a-nnobilat-o, fără să crezi vreodată. 29 Martie 2017 ... Citește mai mult Toți acești ani, triste tăceri au destrămat,dar gândul ți-a rămas fierbinte
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
scrie, Vrând a fugi de această agonie, Îi șoptesc dulce că totul trece Neînțeles de gând, dar mă contrazice... De ce el vede frumusețe-n jur Și versul unui trubadur fără cusur? Iubirea lui pare mai mult un chin Și-un suspin decât mierea darului divin... O fi dragostea destinată doar Poeziei, iar noi nu mai avem habar? Hai, tu stihule, răspunde-mi mie: -A ta bucurie-i oare utopie?... Nu poți a-mi spune și știi prea bine Că venerăm eterna
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
-mi refuză să mai scrie,Vrând a fugi de această agonie,Îi șoptesc dulce că totul treceNeînțeles de gând, dar mă contrazice...De ce el vede frumusețe-n jurși versul unui trubadur fără cusur? Iubirea lui pare mai mult un chinși-un suspin decât mierea darului divin...O fi dragostea destinată doarPoeziei, iar noi nu mai avem habar?Hai, tu stihule, răspunde-mi mie:-A ta bucurie-i oare utopie?... Nu poți a-mi spune și știi prea bineCă venerăm eterna perfecțiune,O
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
curgând în cascade-nspumate din negurile infinitului Simfonia iubirii, chemând doruri. Se revarsă ecouri printre creste din ale torentului valuri celeste atrăgând inexorabil suflete solitare, rătăcitoare prin hățișurile anilor căutând în neștire limanuri. Regăsiților în răscrucile sorții, să le-adune suspinele inimilor și patimile iubirilor torcându-le toate-n fuior nesfârșit de argint, cu raze de lună împletind destinele și patima solitarilor. Referință Bibliografică: CĂLĂTORI SINGURATICI / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1979, Anul VI, 01 iunie 2016. Drepturi
CĂLĂTORI SINGURATICI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385269_a_386598]
-
capul între palme Și gândesc la tinerețe. Cu privirea-mi goală, seacă, Peste umăr eu privesc, Clipe dulci și clipe amare, Deopotrivă să găsesc. Dar trecutul parcă fuge Ascunzându-se de mine, Și eu răscolind îl caut Printre lacrimi și suspine. Vreau s-ajung în prea demultu-mi Din copilăria mea, Să-mi adăp și să îmi umplu Sufletul cu dor de ea. Vreau s-ajung și la ponoare Să mă scald ca în demult, Și cu doru-mi strâns de-o viață
GUST DE COPILARIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385266_a_386595]
-
iubirii ce-a murit un strop, Să îl luăm cu noi, în lumea vieții duse. Te-aștept iubite-n gând, te-aștept în chin Și-n umbra dorului nebun ce îl ascunde lacul, Să picurăm în lacrimi prin undele-n suspin Și în tăcerea lumii mute să ne ducă veacul. Vino! În prag de lac sub nuferi te aștept, Vreau să-mi aduci 'napoi iubirea toată. Să vii te rog, vreau să mă strângi la piept Da-mi, acea clipa sfântă
AM SĂ TE CHEM de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385283_a_386612]
-
bătrânețea, Nopțile seci și puștii, Gânduri negre mii și mii? Mi-ai adus singurătate, Mi-ai curs viața către moarte, Mi-ai scurtat cărările, Mi-ai ascuns drumurile, M-ai lăsat să zac în mine, Mi-ai dat lacrimi și suspine, Părul mi-ai încărunțit, Iubirile-ai amuțit! Tote poftele-mi sunt duse, Frumusețile-mi apuse! Sângeriu lac din apus, Viața-n tine mi s-a scurs Și-oi rămâne-n tine-apusă, Căci în tine am fost cursă! Referință Bibliografică: FRUMUSEȚI
FRUMUSEȚI APUSE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385277_a_386606]
-
floare de cireș fragilă, De-al ei parfum îți amintești străine? Din cartea-i veche, ai mai întors o filă? În noaptea de safir mi-i dor de tine, Iar luna palidă, înlăcrimată mă privește, Alung cu-n zâmbet tăcutele suspine, Și-n cămăruța inimii iubirea înflorește. Când vălul rece al tăcerii iar s-așterne, Aș vrea ca-n visul meu feeric tu să vii, Prin pulberea de stele al iubirilor eterne, Doar tu iubite, călăuză tainică sa-mi fii. Citește
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
floare de cireș fragilă,De-al ei parfum îți amintești străine? Din cartea-i veche, ai mai întors o filă? În noaptea de safir mi-i dor de tine, Iar luna palidă, înlăcrimată mă privește,Alung cu-n zâmbet tăcutele suspine,Și-n cămăruța inimii iubirea înflorește. Când vălul rece al tăcerii iar s-așterne,Aș vrea ca-n visul meu feeric tu să vii,Prin pulberea de stele al iubirilor eterne,Doar tu iubite, călăuză tainică sa-mi fii.... XXII
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
lacrima ce curge încă doare! Cuvintele se uită, ce păcat... azi strâng la piept ecourile mute, pe drumul sorții cu un suflet dezbrăcat, în primăveri și-n toamne nenăscute. Soarta ne-a schimbat în doi străini, lăsându-ne în urmă, suspine în cuvinte, iubirea sângerând, în spini și-n mărăcini, pe drumuri ce vor duce, spre două morminte... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Doi străini... / Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1997, Anul VI, 19 iunie 2016. Drepturi de
DOI STRĂINI… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385327_a_386656]
-
stângaci pătrunzi. Cu formele sculptate, departe, neatins... Trupul meu te arde, ca un jar nestins. Sânge-n râu fierbinte îți susură prin vene Cu ochi îndrăgostiți mă ascunzi sub gene. Simt inima ce-ți bate, parc'ar vrea să sară Suspinul împlinirii ți-a devenit comoară... La infinit, Iubite, te voi iubi și-n... vis Taină de... Veneră, Inima ți-a-ncins! Am răsărit din umbra-ți pe care o ador Iubirea-ți dăruiesc, sculptat-adânc în dor. © D. Theiss Referință Bibliografică
JAR NESTINS... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349255_a_350584]
-
necesitatea interferenței Transfigurării cu Lumina ca o istorie arheologică nescrisă între fluviu și ocean; între munte și deal; între frunză și vierme; descoperită prin introspecție, după o existență numai în întuneric. În această incursiune cosmică, pentru a scoate imensitatea unui suspin din clipă, trebuie meticulos delimitat condiționalul verbului a schimba, astfel încât orice dorință să se aprindă ca o torță cu flacără nestinsă în orice gândire. De exemplu: aș schimba fața României. Și nu ia acest condițional forma unui fulger care să
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
încă nu se știe de verbul „a fi”, ceea ce în egală măsură face incognoscibil „a te înșela”. Dominanta nu poate fi decât un haos virgin, unde nu te poți regăsi decât în formă pură. Cu cât poate crește imensitatea unui suspin, dacă valurile au construit un palat, iar spuma lor un submarin? Arheologii au descoperit frunza pe ocean și viermele a început să cânte „Vals vienez” suflând într-o mare înecată în zvâcnirea unei inimi. Iată câtă expresie! Și când te
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
în patima credinței. Peste pomii înfloriți inima i se deschide într-o sublimă chemare. Destinul lumii se filtrează prin marama Vinerii celei Mari a Patimilor. Sâmburele Vieții atârnă pe Cruce. Sîngele sfânt picură peste trunchiul lumii veșted. Seva Crucii urcă suspinul și rugăciunea Măicuței la Ceruri. Soarele și Stelele țes porfira Mirelui Împărat. E mult de-atunci, ostașii /din garda lui Pilat /au râs când li se spuse /că Tu ești Împărat. Ți-au spus măscări, făcut-au /și glume de
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
Doctorul de aur al pătimirii dacoromâne a purtat cu demnitate șiragul anilor în temnițelor totalitarismului :1936, 1938- 1940, 1948-1963. Poetul creștin Zeană și-a zămislit crezul într-o confesiune lirică, în care viața urcă și coboară ca strigătele de pe cruce. Suspinul lui ca un jurnal de luptă deapănă azurul în părul nins al suferinței, ca gândul plăpând al Măicuței. Răbojul durerii ca un vis beteag se frânge-n ruga-ngenuncherii, tulburând veșnicia. Salcâmul înflorit, necontenit în adierea sa își trece mireasma din
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
care l-a “găzduit” și pe marele Rapsod Ciprian Porumbescu. Prin suferință, a îmbrățișat la îndemnul lui Crainic poezia: “Bucovinene, nu te juca. Versurile tale sună bine, mergi pe acest drum și vei realiza lucruri frumoase”. Dumitru Oniga a luat suspinul Zorilor din cutele portului popular prefăcându-l în curcubeu de metanie, convertindu-l apoi în pioșenia psalmului. Când gându-i deschide miezul de noapte, șoapta-i pe furiș i se cuibărește-n patima poeziei. La Crucea Ta am stat îngenuncheați
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
este Zefirul care a învăluit parfumul proaspăt al zilei, peste cronicile vechiului Zimbru. Vrerea-i se cerne-n dorul ceresc. În vârtej de spadă îngerească a încrustat în inimă altar, să-și adape arșița pătimiri la al tămăduirii Izvor. Mugurul suspinului i se desface în ochii de azur ai serii. Flautul brazilor urcă-n chemarea de bucium și-n lacrimile apelor se cumpănesc stihuri. Cântecul de foc plămădește Liturghia comuniunii. Rostuit în gând și faptă deodată și-a ciuntit gorunii tinereții
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
interviu Mă întrebă cum o duc, cum e a mea viață Îi răspund că-i faină tare, e ca și la piață. Nu vreau să-i spun adevărul, vă dați seama bine Pe obrazul plin de ani ar fi doar suspine Adunată din tăceri, nopți fără izvoare, S-ar topi precum lumina de la lumânare. De aceea închid toate, cărți, calculatorul Și o strâng ușor în brațe, ierte ziditorul Că ne amuzăm de cele, ce-s prezent, trecut Și clădim ziua de
PRIMĂVARA LÂNGĂ SOBĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360249_a_361578]
-
vreo cruce în brațe, cu ochii holbați de spaimă și părul vâlvoi de groază. Ca recompensă patronul cimitirului poate îi va da vreo primă sau... un șut în fund! Bătrânica ajunse la mormântul căutat și începu să plângă iar printre suspine abia șoptea: - Cum de ne-ai părăsit, dragul nostru! Uite în ce hal am ajuns noi bătrânii. Ăștia ne mănâncă zilele și ne amărăsc sufletele... Ehe, de ce nu ieși tu din mormânt să dai niște decrete la tâlharii care ne-
LINIŞTE SUFLETEASCĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360241_a_361570]
-
incită și-și afundă fața între sânii senzuali. Atingerea pielii fragede și catifelate îl făcu din nou să tresalte de dorință și plăcere și-i prinse pe rând sfârculețele de la țâțișoare cu vârful buzelor, făcând-o din nou să scoată suspine de fericire și plăcere divină. Își lăsă capul pe spate și primi extaziată dezmierdările bărbatului. Fiorii dorinței și ai iubirii se aprinseră într-o vâlvătaie ce incendiară parcă întreaga planetă, iar sentimentele năvăliră ca norii unei furtuni. Soțul își purtă
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
curat și bun și drept , Părinte , Să -ți sorb învățătura și lumina , Să intre-n casa mea doar cele sfinte Și , cu speranța , să -mi inunzi grădina . Tu îmi auzi , o , Doamne , orice șoaptă , Și-mi mângâi lin , mereu , orice suspin . Orice durere , mi-o faci biruința Și - mi dai curaj , la Tine ca să vin ! Greu am răspuns l-a Ta chemare , Tată , Dar n-aș mai da o clipă înapoi , Căci am primit , parcă , o viața nouă , Iar ochii nu
DIN NOU , COPIL ... de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344221_a_345550]