575 matches
-
mesteca pâine goală. Și voi doi ați început să-l înjurați. Ei! Ce v-a făcut vouă omu-ăsta?! Întreb de curiozitate, fiindcă eu am fost foarte atent, nici n-a răspuns la prăpăstiile voastre, și acuma..." "E un om, domne, susură iar vocea parcă visătoare a lui Bacaloglu, cum să dai în el? Acuma nu mai e permis, domne, să-ți faci de cap! Caz de miliție, de condamnare!" "Trece-l pe fișă, zise grasul ironic, jjj, și-mi aruncă o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
roșu stins, de galben-vernil, cu streașinile lui de țiglă și cu turlele lui cu acoperișurile din plăcuțe verzi amestecate cu altele, culoarea aurului? Micile și întortocheatele lui străzi, totdeauna bine pietruite și niciodată murdare, pe lângă trotuarele cărora, când ploua, apa susura curată la vale ca niște mici pârâiașe de munte? Minusculele lui prăvălii cu vitrine cu cadre de neon de toate culorile în care găseai doar câteva lucruri de vânzare, dar de a căror calitate nu se îndoia nimeni? Cu liceul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că mă iubești? mormăi el cu dispreț, arătând cu capul încolo, spre o albie fictivă de râu. Ei, aruncă-te în apă! Că hâr, că mâr, Bacaloglu nu știa să înoate, dar îi era rușine să spună. Nu te-arunci?" susură el imitînd-o pe fetișcană ca și când ar fi avut o limbă de șarpe și apoi tăcu posomorât. "Ei, zisei, și ce-a făcut Costaichie?" "S-a aruncat, dom' profesor, așa cum era, îmbrăcat și încălțat, era să se înece. Și aia se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
spate, trecând pe lângă o piscină naturală... "Sînt pești, păstrăvi, zise casiera, vreți să vedeți?" În timp ce femeia care ne primise dispăruse undeva, zise ea, să aducă cheile.) Da, erau pești, se vedeau înotînd în adâncurile limpezi ale apei. Dinspre deal cobora susurând printre micuțe stânci un pârâu, intra pe sub un pod alb de lemn de frasin și dispărea în piscină, ca să iasă douăzeci de metri mai încolo, pe partea cealaltă, pe sub un pod de astă dată de beton, țâșnind de sub el cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lauscht/ zurück bald nach vergangnen Zeiten,/ bald horcht es, wie die künftgen schreiten.// O, Herz, dein Lauschen ist nicht gut;/ șei ewig, Herz, und hochgemut!/ Da hinten ruft șo manche Klage,/ und vorwärts zittert manche Frage." [Noapte de insomnie, ploaia susura,/ inima mea veghează și asculta/ cum se îndepărtează timpurile trecute,/ cum se apropie timpul care vine.// O, inima, nu e bine să asculți;/ fii eternă, inima, și plină!/ În tine dor multe plângeri,/ și multe intrebari îți tremura dinainte.] Acest
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
prin propoziție conjuncțională (277). Selecția trăsăturii aspectuale [+Perfectiv] face ca verbul să accepte doar pasivizarea prototipică (278): ACTIV PASIV (275) Aud pianul. > (275') Se aude pianul. (276) Îl aud pe Andrei cântând. > (276') Se aude Andrei cântând. (277) Aud că susură apa. > (277') Se aude că susură apa. (278) L-am auzit pe Andrei cântând la pian de nenumărate ori. > (278') Andrei a fost auzit cântând la pian... (b) A auzi "a fi ascultat/spionat" satisface contextul pasivului prototipic: ACTIV PASIV
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
aspectuale [+Perfectiv] face ca verbul să accepte doar pasivizarea prototipică (278): ACTIV PASIV (275) Aud pianul. > (275') Se aude pianul. (276) Îl aud pe Andrei cântând. > (276') Se aude Andrei cântând. (277) Aud că susură apa. > (277') Se aude că susură apa. (278) L-am auzit pe Andrei cântând la pian de nenumărate ori. > (278') Andrei a fost auzit cântând la pian... (b) A auzi "a fi ascultat/spionat" satisface contextul pasivului prototipic: ACTIV PASIV (279) Ne-au auzit, nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
făceam ultimele cumpărături în Piața „Timișoara 700“, m-am trezit luată peste picior de amicul arhitect deconstrucționist. Când a aflat că dau Tenerifele, Mauritiusul, Singaporele, ba chiar Grecia pe zimbrii baștinali, mai întâi a râs mânzește și după aia a susurat perfid ca un șarpe ceva despre partidul dacilor unde-s așteptată cu brațele deschise și despre cât la sută din apartament o să trambalez în marea aventură. N-am zis nimic și mi-am văzut de bagaje cu zel nesmintit. Aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
și întristat, în egală măsură, cartolina primită de la Predeal. Deci (observi că am revenit la normal, folosesc deci-ul nostru național): - (1) nu te lega de Madonnica. Pe muzica ei am simțit eu primele fioruri erotice veritabile, când începea să susure ,,Like a Prayer“, iar fata-tipa-colega pe care o invitam la dans șoptea candid-amețită ,,dansăm, dar să știi că nu e bluz, devine rapid spre final“. Și chiar așa a și fost, adevăratele momente erotice, adevărate, din existență noastră devin extrem de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
în chip de megamanifestare literară, și anume European borderlands, implantat anul acesta la Iași de o echipă laipțigheză. Ce să caute nemții în Moldova, când nu există loc pe harta României mai potrivit ca Timișoara pentru găzduit festivaluri cu literaturi susurate în șapte limbi, călare pe tema frontierelor pașnice? O sămânță de scandal îmi încolți în Paragraful de mai sus, rămas neterminat, plus titlul (care era Atillának, adică, tradus din ungurește, Pentru Attila) l-am scris sâmbătă, 2 iunie. Voiam să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
este pur act autotelic: „Nu îmi face plăcere, dar o posed din orgoliu; în geamătul ei fericit e atâta candoare, atâta viață, că stau la pândă cu toate simțurile mele să prind cât mai mult din secretele ființei ei ce susură, susultă, șoptesc, se zbenguie, se joacă, se alintă, libere numai în act. Plăcerea mea maximă este să asist la plăcerea ei, să simt resortul intim ce o face să se zguduie convulsiv ca și cum ar fi prinsă de ceva nepământean și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
prinde un „relief psihologic” remarcabil, dobândind alături de latura „armonică, apolinică, calmă” și pe cealaltă, neastâmpărată, jucăușă, inventivă, neliniștită la extrem, sursă a creației, a candorii virile, a devenirii. Dionisiacul care e muzica, În primul rând, alta Însă decât cea care susură armonic și cuminte, previzibil, lângă corifeul muzelor, Apollo, mai degrabă acea muzică ce dezlănțuie forțe ascunse, obscure, ale firii umane de-o violență uneori fără margini, dar și aptă de „a săpa” galerii nebănuite, „miraculoase”, acut revelatoare nu numai despre
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sala Consiliului de Securitate. În prezent locuiesc în Iași iar vară mi-o petrec la Musenita unde am construit o mică cabană din lemn, înconjurată de multă verdeața și flori, unde pasarelele îmi cântă permanent -și ziua și noaptea- precum susura izvorul de apă din apropiere. „Acolo eu să mor ași vrea, Acolo vreau eu să trăiesc”.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93298]
-
un kilometru deasupra mării, să fie aseptică! mare biserică în lemn, formă trilobată, segmentul central octogonal și turla cu foișor deasupra, banda locuită se reia în 50 de metri sub rambleu, curțile cad în iarbă crudă, din betonul parapetului apa susură pe țeavă, halta Utușoiu case proțăpite pe albia îngustă, pantă 40-50 de grade, închide pieptul muntelui o sută de metri mai sus, freudism, le plac aceste unghere, iarna ce fac? omul s-a terminat, în afară de omul-tren, comunicație, comunicare, -re, -ație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
al nenumăratelor capturări de convoaie de nave în drum spre Europa, purtătoare de comori inestimabile. Legile piraților, nescrise, prevedeau uciderea tuturor, în bloc, ca să nu rămînă nici un martor. Briza mării însă, acolo, pe acel fotoliu, mă mîngîia delicat și îmi susura la ureche poveștile acelor locuri și ale acelor timpuri, povești ale unor oameni teribili, ucigași sau uciși, cu morala animalică "ucide sau vei fi ucis". Mă puneam în rolul unui judecător imparțial, obligat să dea o sentință după o dispută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nave militare cu scopul de a ucide toată suflarea golfului și nu de puține ori chiar a reușit s-o facă. Doar Villa Blanca n-a murit și a rămas un martor mut. Briza aceea, care mă mîngîia delicat, îmi susura la ureche, neutru, povești pe care le receptam fără șocuri emoționale. Capcana Piraților era o capcană atît pentru convoaiele spre Europa cît și pentru pirați, reprimați și ei necruțător de Europa și de aceea mi s-a părut mai potrivită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
receptam fără șocuri emoționale. Capcana Piraților era o capcană atît pentru convoaiele spre Europa cît și pentru pirați, reprimați și ei necruțător de Europa și de aceea mi s-a părut mai potrivită denumirea de Capcana Morții. Aveți dreptate, îmi susură briza la ureche. Soarele apune și golful începe a se colora în sînge, culoarea sa predestinată. Închei și eu povestea introductivă cu convingerea că am cam spus în acest volum bună partea din ce am vrut să vă zic. Închid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bancă, merge în adăpostul pe jumătate îngropat în pămînt și se întoarce destul de repede la partenera sa întru aprecierea naturii inerte. Sînt sigur că la noapte va ploua, spune el. Îmi place atît de mult cînd ploaia răpăie pe acoperiș, susură ea abia auzit. Și eu gust astfel de momente. Cînd sînt cu tine, plăcerea este infinit mai mare. Cu siguranță că bucuriile scurte sînt nu numai intense, dar și mai prețuite. Sînt scurte dar îndelung așteptate și starea aceasta, cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Am încurcat-o, îmi zic. Ăsta o să se grozăvească și o să-mi riște viața. Spun timid: Eu n-aș mai zbura, este cam riscant pe vîntul ăsta... Vă este teamă? mă ia la vale frumosul. Vă temeți? Atunci nici eu ...susură Véronique. Mă bucur că nici fata nu va merge cu animalul ăsta. Dar, chiar, de ce-i zic animal? Bărbații de o anumită vîrstă o să mă înțeleagă. Dar nu-i nici un pericol. Ei, nu mă faceți să pun la îndoială curajul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Își făceau tot mai mult loc În mijlocul poporului. El era temut de cei care ar fi avut de ce se teme. Din elucubrațiile lui Își trăgeau seva și se Înfiripau noile instituții ale statului de drept și democrația neocomunistă. Numele lui susura și colcăia pe buzele tuturor. Restoiu a făcut, Restoiu a zis, și eu iarăși am zis că să-i fie țărâna În ceaiul copiilor și nepoților, deși Ortansa a rezistat scenariilor sale tumultoase și nu i-a cedat. Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fericire infinită. Acolo, pe culmile munților, în rariștile acoperite cu iarbă înaltă, am întâlnit numeroase turme de oi însoțite de păstori și câini. Când ne-am oprit, ca oaspeți ai păstorilor, i-am auzit cântând din fluierele lor de lemn: susurau o melodie plină de melancolie, resuscitând oracolul oiței năzdrăvane care-l anunță pe stăpân de crima urzită împotriva lui de către tovarășii invidioși. Nici un păstor nu consideră acest omor ca pe un act mișelesc, ca pe ceva ce-ar conduce la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
apropiere de aeroport. După o cină Îmbelșugată, mai stăm puțin la tăifăsuiri amicale și apoi ne culcăm, rupți de oboseală, după o zi plină de surprize și inedit. Luna Își strecoară discret razele diamantine prin perdeaua transparentă a ferestrei, vântul susură printre crengile bătrânilor arbori, florile Își Închid corolele parfumate, păsările Își Întrerup concertul și ațipesc În cuiburi... Ceasornicul bate miezul nopții, și o liniște firească se așternu peste Întreaga suflare adormită. Pleoapele devin tot mai grele și somnul mă cuprinde
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cocotieri, bambuși, cedri, arborii de cârnați) și arbuști (cafea, cacao, vanilie, cuișoare, ananas, ghimbir), diferite plante ce dau o notă plăcută, aleile umbroase și rondurile de flori exotice cu parfum 411 suav și policromie incitantă pentru vizitator, pârâiașele ce-și susură molcom undele ca Într-o poveste orientală, cascade frumos amenajate, lacuri pe care plutesc diafane lebede printre nuferi cu corole violacee, albe sau gălbui, pavilioane pentru odihnă și relaxare. Unii arbori planturoși, cu coroane gigantice au o vechime mare Între
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
498. Ne întoarcem la templu, precum făcea odinioară inițiatul către peștera sacră, în singurătatea pădurilor. Cu fiecare pas, la fiecare treaptă simțim ceva nou, și inimile sunt copleșite de senzații mistice: stelele strălucesc pe cer, vântul șoptește printre frunze, râul susură pe versantul muntelui și chiar și pământul pe care pășim, același pământ de sute de mii de ani. Vezi, toate sunt în ochii noștri de o strălucire magică, divină. Focul ne pregătește hrana, ne încălzește și ne illuminează în rugăciunile
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
603. Ne întoarcem la templu, precum făcea odinioară inițiatul către peștera sacră, în singurătatea pădurilor. Cu fiecare pas, la fiecare treaptă simțim ceva nou, și inimile sunt copleșite de senzații mistice: stelele strălucesc pe cer, vântul șoptește printre frunze, râul susură pe versantul muntelui și chiar și pământul pe care pășim, același pământ de sute de mii de ani. Vezi, toate sunt în ochii noștri de o strălucire magică, divină. Focul ne pregătește hrana, ne încălzește și ne illuminează în rugăciunile
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]