1,030 matches
-
1981-1985; Proză, îngr. și pref. G. C. Nicolescu, București, 1967; Poezii, I-II, pref. Paul Cornea, București, 1967; Teatru, îngr. G. Pienescu, pref. Const. Ciopraga, București, 1968; Poezii populare ale românilor, îngr. și pref. D. Murărașu, București, 1971; Doine. Lăcrimioare. Suvenire. Mărgăritărele, București, 1984; Pasteluri, București, 1984; Proză, I-II, București, 1984; Comedii și drame, Cluj-Napoca, 1986; Poezii, îngr. și pref. N. Manolescu, București, 1993; Muntele de foc, Chișinău, 1996; Jurnalul unei iubiri, îngr. Valentina Pătruț, pref. Paul Cornea, București, 1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
biliarduri, brilianturi, caracteruri, clișeuri, complimenturi, concerturi, corajuri, costumuri, diamanturi, diftonguri, elementuri, excesuri, instrumenturi, metaluri, ministeruri, minuturi, modeluri, muzeuri, objeturi, oceanuri, omagiuri, palaturi, perioduri, portreturi, postamenturi, preludiuri, pretexturi, principiuri, privilegiuri, procesuri, producturi, protesturi, proverburi, puncturi, romanuri, salonuri, scheleturi, scrupuluri, sedimenturi, sujeturi, suveniruri, talenturi, teatruri, templuri, tiparuri etc. Pentru începutul secolului al XX-lea, se înregistrează, fără îndoială, o expansiune a tiparului în -e. 34 Avantajele flexionare ale desinenței -uri în adaptarea împrumuturilor sunt formulate, pentru prima dată, în Brâncuș (1978/2007: 31
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
de camere și locuri, categorie de confort. footnote> : pensiuni, restaurante, bufete, baruri, berării, zahanale; structuri de agrement, sporturi de iarnă, alte sporturi; structuri de tratament (amenajări balneare). 10. Alte dotări și servicii: magazine, buticuri, centre artizanale cu desfacere, buticuri pentru suveniruri; dotări culturale; dotări sanitare; unități de prestări de servicii; unități bancare, CEC, de schimb valutar; poștă și telecomunicație; televiziune și radioficare; 11. Experiența în domeniul turismului: practicarea turismului rural și agroturismului (sistem de organizare și promovare), alte forme de turism
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
cunoscuți ai epocii colaborau cu versuri G. Crețeanu, C. D. Aricescu, Gr. Serrurie, C. Caragiali și, alături de aceștia, Al. Lăzărescu, C. I. Roattă și A. Popescu. Prin textele publicate aici, Gr. R. Bossueceanu se arată un prozator destul de înzestrat. Alertele Suvenire de călătorie, amintind de cele scrise de V. Alecsandri, dovedesc talent descriptiv, un spirit de observație ascuțit și chiar subtilitate în alternarea descrierilor de natură cu notațiile relative la mediul social și la viața culturală. El dovedește și intuiție critică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285231_a_286560]
-
până la sub 10% (Baker, Coulter, 2007: 254). Toate celelalte domenii (alimentație publică de tip comercial, atracții turistice, comerț) care depindeau de turism au avut de suferit. În aceeași situație se găseau negustorii ambulanți, ghizii turistici amatori, producătorii Și vânzătorii de suveniruri, care formau o economie subterană substanțială (Henderson, 2007: 65-66). Există două opinii diferite cu privire la redresarea ulterioară în urma unei catastrofe. În cazul dezastrului din 11 septembrie 2001 de exemplu, oficialii din domeniul turismului iau ca punct de referință anul 2000, Și
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
turismului se resimte cel mai puternic. Localnicii din aceste regiuni sunt în general fermieri sau pescari, iar implicarea într-o activitate turistică poate mări substanțial veniturile gospodăriei. De asemenea, creșterea industriei turistice locale poate reprezenta un stimulent pentru activități conexe (suveniruri sau produse agricole care vor putea fi folosite de unitățile de cazare Și alimentație publică). Potrivit unor autori (Archer et al., 2005: 81-82), introducerea industriei turistice în asemenea regiuni poate avea un efect mai mare asupra bunăstării populației rezidente, comparativ
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
exploatare - comunităților sărace le lipsesc educația Și cunoștințele pentru a evita exploatarea industriei turistice; impactul negativ asupra structurilor tradiționale, ceea ce duce la instabilitatea comunității (bătrâni vs. tineri, femei vs. bărbați); impactul negativ asupra elementelor culturale, din cauza producției în masă de suveniruri, modificarea Și alterarea pentru vizitatori a festivalurilor Și tradițiilor; materialismul Și individualismul care ar putea înlocui organizarea bazată pe comunitate; pierderea totală sau parțială a accesului la resurse naturale (apă, litoral, păduri etc.) care, pentru unele comunități, reprezintă principala sursă
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Iubesc orașele brute, acelea unde, în ciuda numărului mare de turiști, clădirile vechi nu sunt renovate complet, Și unde nu te simți ca un bancomat, dacă te așezi într-o cafenea sau te plimbi pe străzi. Restaurantele există, alături de magazinele cu suveniruri, dar mâncarea este bună Și nu are un preț exorbitant Și nimeni nu aleargă după tine pe stradă pentru a-ți vinde ceva ce nu îți dorești. (http://www.theartofslowtravel.com/2011/09/visiting-bratislava/, accesat la 19.05.2012) Pe lângă
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
clasic prin temperament; e un contemplativ, pentru care, ca pentru Théophile Gautier, clasicizantul angajat în bătălia romantică, „lumea există”, în sensul că stările lirice sunt provocate mai mult de priveliști din afară decât de frământările interioare. De altfel, pe lângă romantice „suvenire și impresii”, elegii, poetul a scris clasice meditații, epistole, satire, fabule, prin acestea din urmă impunându-se drept cel mai de seamă fabulist român. Clasic prin structura spiritului, prin echilibrul interior, prin seninătate e și Vasile Alecsandri, cu toate că „rumânirea” prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
vindea mare lucru la acea oră destul de matinală. Spune că cel mai bine vinde „cărțile simple și ieftine, cu slove mari, pentru a putea fi citite ușor, avem oameni de la țară, bătrâni”. Pentru el, cartea este un obiect- reper, un suvenir care atestă prezența la un pelerinaj. „Cumperi cartea când vii aici la pelerinaj. Ajungi acasă și te întreabă familia, copilul : tăticule, ce mi-ai adus și mie de la Iași ? Tu ce-i pui pe masă, că-i și el copil
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
unde se așteaptă mult din cauza interminabilelor lucrări de infrastructură din România (tronsonul de drum european Deva-Simeria, de exemplu). Scaunele sale sunt deci un subprodus al așteptării, al marilor aglomerări umane din timpul vacanțelor estivale. Vara, propune spre vânzare căpșunarilor diverse suveniruri din lemn : butoiașe, servicii de țuică lucrate „artistic”, ciuperci din lemn, colorate în roșu aprins, masca lui Vlad Țepeș - marketingul popular al dorului de casă. A lucrat chiar și o perioadă în Italia, ca pădurar, dar s-a speriat după ce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al celor de pe bordură : „Sunt pelerin”. Fata a plecat. În zare lucesc în mii de ape reclamele luminoase de pe magazinul Unirea, devenit el însuși un imens cearșaf publicitar. Se mai văd ici și colo becurile economice ale tarabelor care vând suveniruri religioase, masate lângă fântânile arteziene. Marele oraș începe să se liniștească, văzduhul răsună de muzică religioasă ieșită din boxele atârnate pe stâlpi, aerul miroase a benzină arsă, ceară și tămâie. Iar rândul își continuă avansul inexorabil către racle, o scolopendră
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
miracu loase, al arborelui magic, în cazul de la Prislop), impunând apoi, prin reutilizare și bricolaj, referințe de legitimare, fapt care consacră organizarea puterii religioase și fondează raportul fiecărei comunități cu mediul său social, politic și cultural. În al doilea rând, „suvenirul religios” asigură continuitatea mesajului de-a lungul mai multor generații, păstrând neschimbată valoarea și pertinența acestuia într-un mediu social și cultural în continuă schimbare (Hervieu-Léger, 2008 : 37-39). Or, esența fenomenului religios se rezumă tocmai în acest proces de „tradiționalizare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
iar deasupra acesteia scrie : „O părticică din contribuția MEA. Așezământul social”. Puțin mai târziu, după terminarea slujbei și a pelerinajului, reușesc să stau de vorbă cu unul dintre cei doi călugări, care a urcat în curtea mănăstirii pentru a cumpăra suveniruri de pelerinaj, mai ales reproduceri ale icoanei miraculoase. Aparțin, într- adevăr, Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi, după cum aflasem anterior, fără a putea verifica însă informația. Întreb, puțin provocator, dacă moldovenii de la Iași sunt mai darnici și mai deschiși la pungă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pământ al mântuirii, produs de televiziunea Patriarhiei Române, Trinitas TV, arată opinia oficială a Bisericii asupra pelerinajului. Filmul este gândit ca un produs media util din mai multe puncte de vedere : cateheză, pregătirea călătoriei spre Țara Sfântă, dar și ca suvenir de pelerinaj. Chiar de la început, vocea gravă a comentatorului remarcă faptul că „pelerinul care explorează pământul Țării Sfinte nu mai are identitate profesională (s.m.) și nu se confundă cu vânătorul de suveniruri. Vizita în Israel este o experiență a regăsirii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pregătirea călătoriei spre Țara Sfântă, dar și ca suvenir de pelerinaj. Chiar de la început, vocea gravă a comentatorului remarcă faptul că „pelerinul care explorează pământul Țării Sfinte nu mai are identitate profesională (s.m.) și nu se confundă cu vânătorul de suveniruri. Vizita în Israel este o experiență a regăsirii de sine”. Pe măsură ce filmul urmărește periplul unui grup de pelerini români, aflăm într-un limbaj pe jumătate religios, pe jumătate turistic că „la Așezământul românesc de la Ierihon pelerinii fac o pauză mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Dan Puric). Majoritatea celor care au studiat comerțul asociat pelerinajului scot în evidență faptul că obiectele cumpărate/vândute în cadrul acestuia au multiple semnificații. David Freedberg, autorul unui studiu de imagologie religioasă, atrage atenția că nu trebuie să se omită analiza „suvenirurilor pioase” cumpărate de pelerini chiar de la locul de pelerinaj și de nicăieri altundeva. Un exemplu ar fi „iconițele- amintire”, atât de răspândite în locuințe, autoturisme, birouri etc. Pele rinii sunt foarte doritori de astfel de obiecte deoarece „ele mediază între
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pentru a păstra „flacăra” respectului și a închinării la distanță (Freedberg, 1989 : 120). O funcție memorială deci, care contri buie la durata în timp a pelerinajului, menționată și de antropologul francez Elisabeth Claverie în cartea sa dedicată feno menului Mešugorje. „Suvenirurile” pe care le aduc înapoi acasă pelerinii din Bosnia- Herțegovina sunt foarte diverse, de la clasicele lumânări, medalii sau imagini miraculoase până la pietre și sol de pe colina unde se spune că a apărut Fecioara Maria. Aceste suveniruri sunt distribuite ulterior familiei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dedicată feno menului Mešugorje. „Suvenirurile” pe care le aduc înapoi acasă pelerinii din Bosnia- Herțegovina sunt foarte diverse, de la clasicele lumânări, medalii sau imagini miraculoase până la pietre și sol de pe colina unde se spune că a apărut Fecioara Maria. Aceste suveniruri sunt distribuite ulterior familiei, cunoscuților, prietenilor, fiind percepute ca adevărate purtă toare de loc sacru într-o lume secularizată și incredulă. „Vor avea rolul de evocatori de memorie a prezenței Fecioarei, fiind vorba de obiecte factuale, măsurabile, palpabile.” (Claverie, 2003
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se cultivă, se organizează, se propagă prin entuziasm contagios și imitație, se mențin în timp prin repetiție și fidelitate.” (Barbu, 2008 : 517) O altă funcțiune a obiectelor cumpărate din locurile de pelerinaj este apropiată de cea a fetișului : alungarea răului. „Suvenirurile religioase asumă puterea binefăcătoare a fetișurilor. Nu se vinde marfă, se vinde sens, în numele gesturilor anterioare ale darului și datoriei față de divinitate” (Hammoudi, 2005 : 103). David Freedberg este încă și mai radical atunci când analizează caracterul apotropaic al obiectelor comercializate în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în care se găsesc pentru a-și „păstra rândul” (rangul). De exemplu, atunci când sunt nevoiți să meargă să-și cumpere ceva de mâncare, stabilesc contactul vizual cu vecinii, apoi cer păstrarea locului. Permanente interacțiuni au loc și cu vânzătorii de suveniruri religioase risipiți de-a lungul traseului (cum este cazul la Iași) sau cu vânzătorii ambulanți de obiecte „de contact” cu racla (batiste, flori, busuioc, iconițe). Or, toate aceste interacțiuni permanente dau sens pelerinajului și cozii în sine. Persoana care intră
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ambulanți de obiecte „de contact” cu racla (batiste, flori, busuioc, iconițe). Or, toate aceste interacțiuni permanente dau sens pelerinajului și cozii în sine. Persoana care intră și iese prea des din rând sau pierde prea multă vreme la tarabele cu suveniruri religioase devine însă suspectă în ochii celorlalți. Cum să faci deci pentru a fi un „bun pelerin” și, în același timp, să te acomodezi cu normele, uneori foarte dure, ale așteptării ? Dincolo de discursul didactic al Bisericii cu privire la virtuțile teologice ale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Stimulii psihofizici : distanța până la atingerea scopului final, timpul autoestimat de așteptare de către fiecare pelerin în parte joacă un rol esențial în angajarea (sau nu) în rând (Mann, 1969 : 344), precum și în dezvoltarea activităților economice legate de așteptare (vânzarea de hrană, suveniruri etc.). Persoanele angrenate în rând prezintă tendința de autoevaluare permanentă a poziției în firul de așteptare, de unde și preocuparea pentru stabilirea unor repere fiabile care să le arate cât au înaintat. Fiecare rând de așteptare prezintă un critical point, punctul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ar fi fost să am și eu una. Plănuiam împreună cu Claudiu, ca-n vacanța dintre anul III și IV să facem o plimbare în țările învecinate: URSS, Polonia, Cehoslovacia. Puteam dormi prin sate, pentru mâncare am fi avut bani schimbați, suveniruri ar fi fost fotografiile și amintirile, fiindcă doar cu astea rămâi, până la urmă. Era obligatoriu, bineînțeles, să am și eu o bicicletă bună. O Ucraina ar fi fost grozavă, fiind robustă și rezistentă. Mă vedeam pe o bicicletă verde cu
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
în locul de prindere. În Domnești, un sat cu adevărat domnesc, m-am răcorit cu un suc, iar la un "chioșc cu de toate”, de unde voiam să-mi iau ceva pentru buzele și fruntea arse de soare, am găsit o borsetă, suvenir din călătorie. Mă depășeau camioanele mari, pline ochi cu cărbuni, pe lângă care eram atent, fiindcă mai cădeau bucăți negre, periculos de mari. În Câmpulung Muscel mai fusesem în urmă cu vreo patru ani, la colegul Nicu. Am sunat la ușa
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]