566 matches
-
chema, în loc de Siddharta, Ioasaf. Narațiunea este declanșată de misterul nașterii prințului (fiul unic ce apare după o așteptare prelungită), precedată de un vis al mamei, în care viitorul copil se înfățișa într-un chip încifrat. Brahmanii, convocați de Suddhodanah spre tâlcuire, anunță că viitorul moștenitor este destinat să stăpânească lumea, dar, dacă va renunța la puterea lumească, va deveni Buddha, aducătorul salvării întregii omeniri. Deși în înregistrarea prezicerilor făcute după naștere versiunile sanscrite se despart, încheierea secvenței este unică: regele nu
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
se înțeleg cele nouă căi pe care creștinul trebuie să meargă pentru a ajunge la fericirea veșnică sau cele noua virtuți prin care putem dobândi fericirea. Fericirile sunt un pas înainte spre fereastra unei speranțe<footnote id="3> Antonie Plămădeală, Tâlcuiri noi la texte vechi, București, 1996, p. 168 <footnote>, deoarece îl ridică pe om din starea de pierdere totală, de renunțare totală, la o nouă înțelegere a vieții. Ele sunt un îndemn spre activitate, pentru că toate aceste îndemnuri presupun faptă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Matei 5, 3). Prin aceste cuvinte, Mântuitorul ne învață că prima virtute care trebuie însușită pentru a intra în împărăția cerurilor, adică pentru a dobândi fericirea, este „sărăcia cu duhul”. Sfântul Ioan Gură de Aur <footnote id="4"> Antonie Plămădeală, Tâlcuiri noi la texte vechi, București, 1996, p. 224 <footnote> consideră că “cei săraci cu duhul” sunt cei care se smeresc de bună voie, adica cei lipsiți de mândrie și de nemăsurata iubire de sine, păcate din cauza cărora au căzut îngerii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
acum, cu atât mai mult trebuie să aflăm tainele lui Dumnezeu cele ascunse de la întemeierea lumii. Să aflăm adevăruri importante și de folos pentru viitorul fiecăruia dintre noi. Hristos a unit natura cu istoria lumii într-o singură parabolă, iar tâlcuirea acestei parabole este Împărăția cerurilor. Lumea întreagă devine, prin parabolele Domnului, o Evanghelie în icoană, pentru cei ce sunt vrednici să o citească.<footnote id="20">Ibidem, p. 7<footnote> 2.1. Educația religioasă în opera Sfinților Părinți ai Bisericii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
transmiterea mărturisirii de credință și cu practica rugăciunii comune. În Biserica Ortodoxă un rol major în transmiterea și trăirea unei vieți duhovnicești profunde îl joacă monahii. Aceștia transmit "nu numai între ei, această tradiție, cât mai deplin trăită, prin învățătură, tâlcuire și pilduire, trecută de la Părinții duhovnicești la fiii duhovnicești, ci întrețin preocuparea de ea și între ceilalți credincioși, care se străduiesc și ei într-o viață duhovnicească mai deosebită"13. Pornind de la aceste considerații, se poate constata că nu există
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
află credincioșii, în aspirația lor de desăvârșire spirituală (epectazele Sfântului Grigore de Nyssa); diferite trepte pe același drum suitor. Este important ca conținutul Bisericii și modul ei de transmitere, în virtutea caracterului său vital-practic, "să se bucure din partea Bisericii de o tâlcuire prin care să se facă evidentă credincioșilor de astăzi faptul că fără Hristos viața e searbădă, e tristă, e fără sens, e folosită de forța creatoare pe care o dă bucuria comuniunii adevărate"14. Prin urmare, singura scăpare de această
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
VII-lea Ecumenic. Pidalionul interpretează Canonul 6 Apostolic (citat în p. 3 al studiului de față) astfel: "Episcopul, sau Presbiterul, sau Diaconul, lumești purtări de grijă să nu ia asuprăși, iar de nu să se caterisească". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: Nu este iertat celor preoțiți (ori sfințiți) a se împletici pe sineși în lucruri lumești, ci să se îndeletnicească la Dumnezeiasca slujbă a făgăduinței lor, și să păzească mintea lor slobodă de fieștece turburare și zarvă lumeacă". Canonul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pe sineși în ocârmuiri publice, ci să se îndeletnicească la trebuințele bisericești. Deci ori să se supună a nu o face acesta, ori să se caterisească. Că nimenea poate sluji la doi Domni, după Dumnezeiasca poruncă". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: "Și canonul acesta, asemenea cu cel al 6-lea, oprește pe cei Ierosiți a nu se împletici în lucruri lumești, zicând: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul, a se pogorî pe sineși în POLITICEȘTI și lumești purtări de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Meu și Tatăl Meu îl va iubi pe el, și vom veni la el și Ne vom face locaș în el (Ioan XIV, 21)". 4 Ibidem. 5 Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, Capete despre dragoste, Capete teologice, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, Tâlcuire la Tatăl Nostru, în Filocalia, vol. II, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Apologeticum, 2005, pp. 171: "Cel ce și-a luminat mintea cu înțelesurile dumnezeiești și și-a obișnuit rațiunea să-L laude pe Făcător neîncetat
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
esoterism Biblia oracol divin Cine totuși a cununat trandafirul cu crucea?214 Dacă hermeneutica 215 este studiul principiilor generale ale interpretării biblice trebuie să admitem că metoda poate fi aplicată și de fapt deja ea este folosită la interpretarea, tălmăcirea, tâlcuirea tuturor textelor mistice, a ritualurilor și acțiunilor umane al căror sens ascuns dispare în negura timpurilor. Evreii și creștinii sunt primii care au dezvoltat metoda de interpretare a adevărurilor și valorilor Bibliei. Statutul ei sacru vine tocmai din convingerea că
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a) argumentul cauzalității, b) argumentul mișcării, c) argumentul contingenției, d) argumentul antropologic, e) argumentul teleologic, f) argumentul moral, g) argumentul ontologic. 3. Revelația, dumnezeiasca (Revelația naturală și supranaturala) 4. Căile de transmitere a Revelației supranaturale: Sfântă Scriptură (inspirația, lectură, si tâlcuirea), Sfântă Tradiție (Sfântă Scriptură și Sfântă Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții, monumente sau documente ale Sfintei Tradiții, criteriile Sfintei Tradiții). Raportul dintre Sfântă Scriptură, Sfântă Tradiție și Sfântă Biserică (deosebiri confesionale). 5. Cunoașterea lui Dumnezeu (cunoașterea naturală
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
trebuie urmărite aici: îndemnul la botez; viața organizată în jurul "frângerii pâinii", adică am zice noi, cei de azi în jurul Sfintei Liturghii și problema filantropiei, prin faptul că toate erau de obște. Aceste rânduri din Sfânta Scriptură, pentru teologi, atunci când fac tâlcuiri biblice, reprezintă o prefigurare a vieții din împărăția lui Dumnezeu. Simplu: așa se trăiește în veșnicie. Așadar, primii creștini au început să trăiască veșnic! 4 Sursa: Site-ul Episcopiei Caransebeșului: http://www.episcopiacaransebesului.ro/viewpage.php?page id=1 1 Asistența
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mama lui Samuel ("Domnul este Dumnezeu a toată cunoștința și lucrurile la Dânsul sunt cântărite" - Regi 1, 2, 3), sau poate chiar de cunoscutul avertisment adresat împăratului Belșațar ("Iată inscripția care a fost scrisă: Mene, mene, techel ufarsin. Aceasta este tâlcuirea cuvântului mene: Dumnezeu a numărat zilele regatului tău și i-a pus capăt. Techel: l-a cântărit în cântar și l-a găsit ușor. Peres: a împărțit regatul tău și l-a dat Mezilor și Perșilor." - Daniel, 5, 25-28), reflecțiile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
transmiterea mărturisirii de credință și cu practica rugăciunii comune. În Biserica Ortodoxă un rol major în transmiterea și trăirea unei vieți duhovnicești profunde îl joacă monahii. Aceștia transmit "nu numai între ei, această tradiție, cât mai deplin trăită, prin învățătură, tâlcuire și pilduire, trecută de la Părinții duhovnicești la fiii duhovnicești, ci întrețin preocuparea de ea și între ceilalți credincioși, care se străduiesc și ei într-o viață duhovnicească mai deosebită"13. Pornind de la aceste considerații, se poate constata că nu există
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
află credincioșii, în aspirația lor de desăvârșire spirituală (epectazele Sfântului Grigore de Nyssa); diferite trepte pe același drum suitor. Este important ca conținutul Bisericii și modul ei de transmitere, în virtutea caracterului său vital-practic, "să se bucure din partea Bisericii de o tâlcuire prin care să se facă evidentă credincioșilor de astăzi faptul că fără Hristos viața e searbădă, e tristă, e fără sens, e folosită de forța creatoare pe care o dă bucuria comuniunii adevărate"14. Prin urmare, singura scăpare de această
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
VII-lea Ecumenic. Pidalionul interpretează Canonul 6 Apostolic (citat în p. 3 al studiului de față) astfel: "Episcopul, sau Presbiterul, sau Diaconul, lumești purtări de grijă să nu ia asuprăși, iar de nu să se caterisească". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: Nu este iertat celor preoțiți (ori sfințiți) a se împletici pe sineși în lucruri lumești, ci să se îndeletnicească la Dumnezeiasca slujbă a făgăduinței lor, și să păzească mintea lor slobodă de fieștece turburare și zarvă lumeacă". Canonul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pe sineși în ocârmuiri publice, ci să se îndeletnicească la trebuințele bisericești. Deci ori să se supună a nu o face acesta, ori să se caterisească. Că nimenea poate sluji la doi Domni, după Dumnezeiasca poruncă". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: "Și canonul acesta, asemenea cu cel al 6-lea, oprește pe cei Ierosiți a nu se împletici în lucruri lumești, zicând: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul, a se pogorî pe sineși în POLITICEȘTI și lumești purtări de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Meu și Tatăl Meu îl va iubi pe el, și vom veni la el și Ne vom face locaș în el (Ioan XIV, 21)". 4 Ibidem. 5 Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, Capete despre dragoste, Capete teologice, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, Tâlcuire la Tatăl Nostru, în Filocalia, vol. II, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Apologeticum, 2005, pp. 171: "Cel ce și-a luminat mintea cu înțelesurile dumnezeiești și și-a obișnuit rațiunea să-L laude pe Făcător neîncetat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
licențiat în filosofie și litere la Universitatea din București), jurnalist și scriitor, colaborator al "Convorbirilor Literare", "Voinței Naționale", "Viitorului", al periodicului "La Réforme" (Bruxelles), autor, printre altele, al studiilor: Filosofia lui Plotin (1900), Morală lui Kant și adversarii săi (1901), Tâlcuirea Constituției pentru folosul țărănimei (1906), Evoluția sistemelor de morală (1921), traducător din limba franceză al lui Sienkiewicz și Gogol, membru de onoare al Academiei Române (1939). Îl amintim, de asemenea, pe Eugen Herovanu (1874-1956), deputat (1912), decan al baroului din Iași
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
a stat și pe scaunul hulitorilor n-a șezut; ci în Legea Domnului e voia Lui și la la Legea Lui va cugeta ziua și noaptea.” Creștinul poate fi fericit când are credință și împlinește fapta cea bună. Psaltirea în tâlcuirea Sfinților Părinți arată că omul are de îndeplinit o lucrare în lume și nu o poate împlini dacă ascultă de sfatul necredincioșilor și al păcătoșilor. El trebuie să se dezvolte și să se se perfecționeze neâncetat, năzuind spre Dumnezeu și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și credincioșii rostesc sau cântă rugăciunea Tatăl nostru. Când suntem în Biserică și ne rugăm cu credință, ne împărtășim și ne îmbrăcăm în haina curățeniei sufletești. Aici ne rugăm unii pentru alții, aici ascultăm citirile sfinte și ne luminăm cu tâlcuirile lor. Aici învățăm, aici ne rugăm și ne sfințim, aici ne mângâiem cu rugăciunea, aici câștigăm nădejdea și răbdarea, aici primim mila și compătimirea și tot aici căpătăm dragostea. Prin dragoste putem urma cu sârguință cuvântul Sf. Ap. Pavel, de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
puterea” celui viclean. Dar cine este într-o ispită sau într-o năpastă, acela se află implicit „sub puterea” celui viclean. De aici urmează că ispită (sau năpastă) sunt cuvinte cu același sens. Ce-am putea deduce dintr-o asemenea tâlcuire a rugăciunii?” înțelegem că ssufletului nu se poate feri de atingere cu ispita, pentru că vrăjmașul ne îndeamnă cu ademenirile lumii acesteia, purtându-le pe sub privirile noastre, spre a ne trezi pofta de ele. Războiul este înfricoșător, dar numai cei care
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
apare textul „Patru cuvinte chemătoare către călugăriță în ziua în care ea se îmbracă în chipul îngeresc”, compuse în 1766 de ieromonahul Nichifor Teotoki, traducere din limba greacă de Paisie Velicikovski. În 1849, se publică „Sulul despre rugăciunea minții și Tâlcuirea la Doamne miluiește”. Tot în 1849, Ambrozie și mentorul său Macarie editează cărțile „A cuviosului nostru Nil Sorski, predania ucenicilor săi despre trăirea în schit” și „Treptele extazului în hrana sufletului”. În 1852, apare prima traducere a „Leastviței lui Ion
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pe versiunea aparținând lui Paisie. În același an, 1852, apare traducerea paisiană la cartea „A cuvioșilor Părinți Varsanufie cel Mare și Ioan Profetul, manual către viața duhovnicească în răspunsuri la întrebările ucenicilor”. Acestora li se adaugă, la începutul anului 1853, „Tâlcuirea la Rugăciunea Tatăl Nostru și Cuvânt de Post, cu întrebări și răspuns al cuviosului părinte Maxim Mărturisitorul”. Ultimele traduceri ale Starețului Paisie au fost adunate și editate sub titlul „A cuviosului părintelui nostru Isaac Sirul, fostul episcop al orașului Ninevie
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
bărbat plăcut lui Dumnezeu era în vremea aceea neîntrecut și fără egal între toți în înțelegerea dumnezeeștilor Scripturi, a învățăturilor deDumnezeu-purtătorilor Părinți, în judecata duhovnicească și în știința atotdesăvârșită a sfintelor canoane ale sfintei Biserici și în înțelegerea dreptelor lor tâlcuiri ale lui Zonaras și Teodor Valsamon și Alții. Vestea despre învățătura lui și despre povățuirile lui plăcute lui Dumnezeu pe calea mântuirii se dusese pretutindeni.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]