590 matches
-
cu târgoveții să nu-i pună ci să-și plătească părțile deosebit"; altă carte către Ștefan Rosett vel paharnic, ispravnic de Vaslui, vine chiar în legătură cu „Musafirlâcul la Vaslui": „...că s-au jăluit o samă de târgoveți de Vaslui pe alți târgoveți precum când se întâmplă de trec turcii mari pe acolo și nu ajung surugiii nu vor să saie cu toții ca să dea ajutor; se dă poruncă cum să sară cu toții și să puie și câte un om să fie de rând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru domnie, cât și pentru mănăstiri. Mănăstirile de la Iași, dar și cele ale Episcopiei de Huși, stăpâneau în târguri numeroase locuri de dughene, dughene și pivnițe, care fie că erau folosite pentru comercializarea produselor de la moșiile lor, fie erau închiriate târgoveților. Referindu-se la o velniță și la o vinarsăriță, Antimia, care prin august 1675 își avea locuința pe Ulița Hagioaiei din târgul Iașilor, Ion Neculce face trimitere la „o tânără și frumoasă rachierită, care, prin farmecul ei, reușise să-l
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rachierită, care, prin farmecul ei, reușise să-l subjuge și să-l compromită pe bătrânul domn Dumitrașcu Cantacuzino" (Buletinul..., V, 1925, p. 166), nimeni altul decât cel care la 1674 oferise protecție coloniștilor Episcopiei de la Huși. De altfel, orășenii și târgoveții aveau obligații domnești în favoarea trimișilor domnești și ai solilor străini în ce privește găzduirea acestora. Este vorba despre ceea ce se numea obligația de „conace" și „mertice". Ea consta în asigurarea de locuință, alimente, furaje, de „a crea condiții bune pentru acești musafiri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de colaci și de desiatină, de stupi și de desiatină de vin și de alte angării de toate câte sunt pre alți preoți în țara Domniei mele". La 25 mai 1658 Domnul Ghica dă ordin șoltuzului și pârgarilor și tuturor târgoveților de Huși de a nu „amesteca satele Episcopiei la angăriele târgului". Oprirea era măsura arbitrară a strângătorilor de biruri față de preoți, cărora, pentru a-i sili să plătească mai lesne angăriile, debilarii le luau molitvenicul, „cartea cea sfântă", fără de care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
clerului asupra episcopului lui, încât l-au considerat „total nevrednic a avea mormântul la un loc cu episcopii legiuiți". Nici biserica nu rămânea pasivă când era vorba de strâns venituri de la populație. După ce vatra târgului Huși a devenit proprietatea Episcopiei, târgoveții au fost aspru asupriți de către oamenii Episcopului Iacov Stamate și ei s-au adresat cu răvașe noului domn Alexandru Ioan Mavrocordat, cerându-i curmarea abuzurilor. La 2 aprilie 1785 domnul scria că „sfinția sa kyr Iacov îi supără fără dreptate - pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
chiverniseala lor să nu dea nimic; nici femeile sărace, fără bărbați și feciori, nu vor da nimică; dejma de vin să o dea cu vadra ce vor vinde la neguțători - și Episcopia să o ducă unde va vrea iar nu târgoveții. Stupii să-i numere la vreme și de nu vor fi într-o prisacă 50, va lua Episcopia câte o para de stup, iar de vor fi 50, să ia un stup de sămânță și în acea toamnă să-l
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rachiu sau horilcă ce se va vinde iarăși de către oricine în cuprinsul vetrei târgului, și nimenea să nu înceapă vase cu vin sau rachiu - horilcă ca să vândă fără a înștiința mai înainte pe Episcopie". Hrisovul reglementa și alte datorii ale târgoveților către Episcopie, era dat la Iași, purta data de 13 iunie 1813, în a doua Domnie a lui Scarlat Calimachi Vodă, care avea ca noutate, introducerea pentru prima oară a epitetului de „Preasfințit" - numelui Episcopului, după influența rusească, până atunci
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a doua Domnie a lui Scarlat Calimachi Vodă, care avea ca noutate, introducerea pentru prima oară a epitetului de „Preasfințit" - numelui Episcopului, după influența rusească, până atunci fiind folosit acela de „cinstitul sfinția sa". Sporirea dărilor respective a dus la asuprirea târgoveților, la alte jalbe, cum se întâmplase și mai înainte... Jeluire face și episcopul, iar Domnia dispune ispravnicilor din ținut să meargă la fața locului, să facă „cu cuvântul" pe târgoveți să se supună, mai ales că, între timp, Episcopia le
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de „cinstitul sfinția sa". Sporirea dărilor respective a dus la asuprirea târgoveților, la alte jalbe, cum se întâmplase și mai înainte... Jeluire face și episcopul, iar Domnia dispune ispravnicilor din ținut să meargă la fața locului, să facă „cu cuvântul" pe târgoveți să se supună, mai ales că, între timp, Episcopia le mai scăzuse din dările hotărâte. La 1816 episcopul Meletie se jeluiește și cere Domnului să-i hărăzească și „venitul cotului" din târg, care se lua de la măsurarea vinului și rachiului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vasul cu vin, de la toate vasele ce se vor măsura cu cotul în acel târg", obligând Episcopia de a avea cotarii ei, „cu coturi drepte, să se facă măsurătura dreaptă". Cum se întâmpla adesea, asemenea biruri au făcut pe unii târgoveți să se opună Episcopiei. Astfel, sunt citate cazurile a câtorva persoane din Huși - Gavril Miloș, Costachi Șendrea și Dimitrie Iuga - care întărâtă obștea târgului să nu recunoască Episcopiei drepturile acordate ei de domnie asupra târgului. Episcopul Meletie capătă însă de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a rămas în frică”. Până în anul 1831 când, aceleași persoane de la 1824căminarul Georgie Vasiliu, paharnicul Gavriil Miluș, clucerul Ioan Mardare, serdarul Dimitrie Iuga, paharnicul Costache Șendrea s-au ridicat cu alte tânguiri asupra nedreptăților ce li s¬ar fi făcut târgoveților de episcopie. Ei reclamau că la Huși nu e nici o autoritate civilă care „să judece locuitorii în certurile lor reciproce", în „chestiuni de locuri, de îngrădiri" etc., judecata se făcea la Episcopie de dichiul acesteia care „pedepsea pe vinovați cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
administrativă, căci isprăvnicia fiind la Fălciu, este „departe de Huși, cale de 8 ceasuri". Prefectura și isprăvnicia aveau să fie strămutate de la Fălciu la Huși, după aplicarea Regulamentului Organic, în 1834, când Hușii au devenit Capitală de ținut. Cearta dintre târgoveți și episcopie s-a reluat în 1839 - sub domnul Mihai Sturza - și nu s-a potolit, cum s-a mai subliniat, până în anul 1847, când s-au despărțit cele două proprietăția orașului Huși de a Episcopiei. Se înțelege din cele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
printre credincioși, domnul s-a îngrijit „ca mitropolitul să plece noaptea din oraș, spre mănăstirea Slatina, unde după 4 ani are să-i fie și sfârșitul zilelor". Întorcându-ne la anul 1847, el este important pentru Huși prin învoiala intervenită între târgoveți și Episcopie printr-o nouă sporire a avantajelor primilor. Atunci, în prezența la fața locului a vornicului Vasile Beldiman și directorul Departamentului bisericesc - Costachi Burghelea, s-a convenit: - din trupul moșiei Hușilor s-a stabilit o bucată de loc - „în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
li se dădeau locuri de hrană. Boierii așezați pe locurile - unde locuitorii fac boieresc - vor plăti proprietarilor numai bezmetul (plata luată de proprietar pentru locul dat în posesia altuia); - imașul lăsat târgului era destinat pășunatului numai a vitelor trebuitoare casei târgoveților, fiind oprit a se face însămânțări, recoltat pentru fâneață, ținerea vitelor de negoț ori alte speculații; - venitul realizat de la pășunatul vitelor ce se aduc de vânzare, plata pentru imașul poștei, era folosit de Episcopie pentru întreținerea cișmelelor din oraș; - dreptul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
civilă care să-i judece, iar judecata făcută de dichiul Episcopiei se făcea cu părtinire, ceea ce i-a făcut să ceară judecată administrativă, laică, pentru că isprăvnicia fiind la Fălciu, ea era „departe de Huși cale de 8 ceasuri". Cearta dintre târgoveți și Episcopie se reia în 1839 și ea nu se va potoli până în anul 1847, când s-au despărțit cele două proprietăți - a orașului și eforiei Huși de cea a Episcopiei. Acum, la 1847 între târgoveți și Episcopie intervine învoiala
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
8 ceasuri". Cearta dintre târgoveți și Episcopie se reia în 1839 și ea nu se va potoli până în anul 1847, când s-au despărțit cele două proprietăți - a orașului și eforiei Huși de cea a Episcopiei. Acum, la 1847 între târgoveți și Episcopie intervine învoiala despre care s-a vorbit, în trupul moșiei Hușilor stabilindu-se o bucată de loc în întindere de 1000 fălci, destinată eforiei orașului și numai pentru imașul târgoveților, în condițiile arătate. Înțelegerea la care s-a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de cea a Episcopiei. Acum, la 1847 între târgoveți și Episcopie intervine învoiala despre care s-a vorbit, în trupul moșiei Hușilor stabilindu-se o bucată de loc în întindere de 1000 fălci, destinată eforiei orașului și numai pentru imașul târgoveților, în condițiile arătate. Înțelegerea la care s-a ajuns a fost sancționată prin hrisov domnesc în anul 1848 care a fost împărțit în exemplare deosebite Episcopiei și eforiei târgului. Cunoscând cât de importantă era starea drumurilor în administrarea și economia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aici, dar și a mișcării progresiste din zonă. „În jurul acestui Ștefan Angheluță s-a grupat tot spiritul nou de democrație, de emancipare: G. Petala, C. Sion, M. Kogălniceanu, și fiind ales președinte al Eforiei Vasluiului în 1853, provoacă conflictul între târgoveți și proprietari - prin sechestrarea tuturor veniturilor domeniale ale Elenei Șubin"proprietara și sora domnitorului Moldovei Grigore Alexandru Ghica (1849-1856), care, la căsătorie, în 1828, primise ca zestre vatra târgului Vaslui și moșia domnească, scrie preotul Ioan P. Pop din Chițoc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a durat neîntrerupt „peste o jumă tate de veac", cu stă pânirea. La 25 martie 1784 bârlădenilor li se întâmplă o altă supărare și mai mare - Alexandru Constantin Mavrocordat Voievod dăruiește căminarului Iordache Balș însăși vatra târgului, obligându-i pe târgoveți la o seamă de taxe, ceea ce i-a înverșunat pe localnici să-și sporească căutările pentru a afla însuși hrisovul pe care-l avuseseră de la Ștefan cel Mare - pe care - spune Antonovici, l-au găsit la un tătar cu numele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în urma judecăților și a poruncilor Domnești primite, însărcinează pe paharnicul Costachi Ioan și pe stolnicul Vasile Mihail să ia bucata de loc și moara cu veniturile lor pe 8 ani de sub stăpânirea vornicului Palade și să le dea în mâna târgoveților Bârladului. Epitropia a fost obligată să determine întinderea imașului care fusese declarată proprietate obștească inalienabilă, să adune toate veniturile orașului, atât din moșie cât și din dările ce fuseseră cedate de același voievod orașului și să le administreze pentru „folosul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
obștei târgului Bârlad. Motivarea se pare că nu avea temei de vreme ce, iată, un cercetător, Gheorghe Clapa, investigând „Hotarnica Târgului Bârlad", face dovadă în revista „Elanul" nr.64, iunie 2007, că și după 1815, anul când s-a cumpărat moșia de către târgoveți, aceștia „au mai cumpărat două moșii, care, odinioară, au făcut parte din moșia lor" și le enumără: moșia Cetățuia sau Trestiana, fostă proprietate a vel vameșului Pălădie, cumpărată în 1837, februarie 26, cuprinsă între pârâul Trestiana, râul Bârlad, locurile târgoveților
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
târgoveți, aceștia „au mai cumpărat două moșii, care, odinioară, au făcut parte din moșia lor" și le enumără: moșia Cetățuia sau Trestiana, fostă proprietate a vel vameșului Pălădie, cumpărată în 1837, februarie 26, cuprinsă între pârâul Trestiana, râul Bârlad, locurile târgoveților cumpărate la 1815 și Râpa Dumbrăviței la răsărit; moșia Gura Simila și Horoiata sau Mastaticii în suprafață de 1.018 ha., cumpărată în anul 1884, februarie 27, situată la nord și cuprinsă între pârâul Simila și râul Bârlad. „Epitropia nici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vătămanii erau tot aleșii obștei satului, satele „ascultătoare" de târguri fiind administrate de orașe, ceea ce și explică originea comunelor suburbane. Ca și comunele, orașele și târgurile își au originea în aglomerațiile sătești din care provin, ceea ce și explică faptul că târgoveții și orășenii până târziu au rămas plugari pe moșia târgului, cu îndatoriri către proprietarii moșiei sau către domn - către particulari în cazul Vasluiului și Bârladului, către episcopie sau domnie în cazul Hușului. Cu vremea, se înțelege, târgurile acestea s-au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
modului de a povesti al lui D.F. Mă refer la: oralitate, caracterul familiar, colocvial și ludic, recurgerea la folclor și la limbajul sfătos al povestirilor populare sau culte, la denumiri preluate din viața de zi cu zi a țăranilor și târgoveților sau ale altor pături din așezările noastre în vremi trecute. După părerea mea, critica literară ar trebui să dea atenție traducerilor din literatura pentru copii. Așa cum în cazul literaturii pentru adulți se acordă un spațiu generos modului în care opera
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14319_a_15644]
-
Articolul 1 Se aprobă transmiterea imobilului "Casa Târgoveților", proprietate publică a statului, situat în municipiul București, calea Șerban Vodă nr. 33, corp A, sectorul 4, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Oficiului Național al Monumentelor Istorice în administrarea
HOTĂRÂRE nr. 289 din 4 martie 2004 privind transmiterea unui imobil, proprietate publică a statului, din administrarea Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice în administrarea Institutului Naţional al Monumentelor Istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156532_a_157861]