1,240 matches
-
de mare succes, fiind reeditată în mai multe rânduri. A fost unul dintre primii care a folosit emisiunile radiofonice pentru organizarea unor lecții de limbă engleză (la care i-a invitat constant să colaboreze pe studenți de-ai săi). Prin tălmăcirile lui Dan Duțescu, opera lui Geoffrey Chaucer capătă drept permanent de cetate în cultura românească: fidelitatea și frumusețea poetică a traducerii constituie un exemplu de înțelegere subtilă a originalului. VLADIMIR STREINU Traduceri: Upton Sinclair, Balaurul, I-II, București, 1946 (în
DUŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286923_a_288252]
-
demonstrează că nu îl sperie dificultățile, oprindu-se asupra unor nume ca Hermann Keyserling, cu Analiza spectrală a Europei (1993) și Jurnalul de călătorie al unui filosof (I-II, 1997-1998), sau Nikolai Berdeaev, cu Destinul omului în lumea actuală (1993). Tălmăciri răzlețe, din franceză și germană, i-au apărut și în periodice (Jean-Claude Chesnais, Antonin Artaud, Konrad Lorenz). Cariera științifică a lui D. se împlinește sub semnul unei nedezmințite, incoruptibile seriozități. SCRIERI: Orizonturi regăsite, Iași, 1999. Ediții: Ion Anestin, Scrieri despre
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
celebrul sonet al lui Arvers, Taina sufletului, urmat de versiunile semnate tot de el din lirica germană (Eichendorff, Uhland, Goethe, Lessing), dar și din literatura latină (Ovidiu, Horațiu) sau din autori francezi (Maupassant, Hugo, Coppée). O notă deosebită o face tălmăcirea lui P. P. Stănescu după Leonid Andreev, cu povestirea Clopotul de aramă. M.Ș.
FARUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286962_a_288291]
-
biografice ale unor scriitori și informează despre apariția de cărți și periodice. Ca orice publicație magazin, F. are și o rubrică de anecdote, intitulată „De clacă”, la care ulterior se va renunța. Traducerile reprezintă o preocupare constantă a redactorilor. Apar tălmăciri din literatura persană (Hafez transpus de Florica M. G. Samarineanu, care semnează Flori-Sam), engleză (Oscar Wilde tălmăcit de Al. T. Stamatiad), maghiară (Ady Endre în versiunea lui George A. Petre și Jókai Mór transpus de I. G. Dimitriu), franceză (Victor
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
se face simțită în articole ca acela al lui Tudor Vianu despre polemica dintre antici și moderni sau al lui N.I. Herescu despre ecourile din poezia lui Horațiu și Vergiliu în opera lui Giosuè Carducci. Cealaltă tendință este ilustrată de tălmăcirile înnoitoare din Homer (G. Murnu, Cezar Papacostea), Teocrit (T. Naum), Lucrețiu (D. Murărașu), Catul (T. Naum, G. Murnu), Horațiu (N.I. Herescu, C. Niculescu, V. Georgescu), Vergiliu (V. Georgescu), Marțial (V. Georgescu) sau Iuvenal (I.M. Marinescu). Unele dintre articole anunță interesul
FAVONIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286972_a_288301]
-
în urmă, îl reprezintă pentru F. trei „povestiri ciudate” traduse din Villiers de l’Isle-Adam (Decapitatul, 1931); vreme de un deceniu și mai bine a mai transpus, în periodice, cu precădere versuri (Heine, Rilke), pentru ca în 1946 să imprime masiva tălmăcire după Viața lui Nijinsky, povestită de Romola Nijinsky (prefața preluând un articol dedicat artistului de Paul Claudel). Tenace, aptă a-și lua în serios vocația, F. a exersat în varii genuri literare; redebuta la scurt timp cu teatru, probabil stimulată
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
primul rând, poate și o ediție grecească a Vulgatei. Operă de Renaștere, psaltirea versificată în Polonia, în 1579, de umanistul Jan Kochanowski (Psalterz Dawidów) va fi constituit, apoi, un stimulent în revelarea de sine a poetului român, în a cărui tălmăcire psalmii descoperă un univers, recreat în marginea textului biblic cu ingeniozitate plastică, ingenuitate și prospețime. Peisajul, impregnat de sunetul difuz al lamentației psalmistului, se modifică treptat, fastuozității exotice a psalmilor îi ia locul abundența bucolică, sugerând medii familiare, în care
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
1687 un exemplar al Vieții și petrecerii svinților unei mănăstiri ardelene (din Petrid). Asupra limbii traducerilor religioase ale epocii brâncovenești se exercită într-o măsură influența limbii tipăriturilor lui D. O serie de argumente pledează în favoarea participării sale efective la tălmăcirea în limba română a Vechiului Testament (cu aproape două decenii înaintea integrării acestuia Bibliei de la București din 1688), D. fiind identificat cu unul dintre principalii revizori ai versiunii inițiale a textului, aparținând lui Nicolae Milescu. Viața și petrecerea svinților a
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Chr. Andersen, Selma Lagerlöf), din literaturile engleză și americană (Young, Byron, Dickens, R. Kipling, Oscar Wilde, E.A. Poe, H.W. Longfellow, Washington Irving, Walt Whitman, Mark Twain ș.a.), belgiană (Maeterlinck), maghiară (Petőfi, Vörösmarty Mihály, Arany János, Jókai Mór ș.a.). Cele mai multe tălmăciri s-au făcut însă din literatura franceză. În lista scriitorilor traduși sunt incluși autori de orientări variate și din epoci diferite, începând cu marii scriitori clasici și sfârșind cu romancierii naturaliști: La Fontaine, Corneille, Racine, Molière, Rousseau, Voltaire, Beaumarchais, Lamartine
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
din secolul al XII-lea, dar tipărită abia în 1474, la Veneția. Există o mențiune despre o traducere din italiană, făcută probabil pe la sfârșitul secolului al XV-lea în Moldova, dar prima copie păstrată datează din 1620 și cuprinde o tălmăcire din sârbește, ca și cea a lui Costea Dascălul din Șcheii Brașovului (1693). După o versiune greacă publicată la Veneția, călugărul Filotei Sfântagorețul face cea mai completă traducere, tipărită de Antim Ivireanul la Snagov, în 1700, sub titlul Floarea darurilor
FLOAREA DARURILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287021_a_288350]
-
Nenițescu, dar se inserează și versuri de D. Bolintineanu și G. Coșbuc. Prozatorii care colaborează sau cărora li se republică diverse scrieri sunt Coriolan Brediceanu și Emilia Lungu, V. A. Urechia, I. Popovici-Bănățeanul, V. Crăsescu. Foiletonul cuprinde un număr de tălmăciri din literaturile engleză, franceză, germană și rusă. Se traduce din proza istorică a lui Lewis Wallace, sunt transpuse foarte multe nuvele de L.N. Tolstoi, de asemenea din D. N. Mamin-Sibireak, V. G. Korolenko, din C. Flammarion, Fr. Coppée, É. Zola
FOAIA DE DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287038_a_288367]
-
lui Costache Negri. După război, scriitorul trăiește din traducerea și stilizarea unui număr apreciabil de scrieri din literatura universală. Confesiunile lui Rousseau le-a transpus - remarcă Edgar Papu - „într-o frumoasă limbă românească”, iar Stol de păsări și Vulturul muntelui, tălmăciri ale romanelor lui Yasunari Kawabata sunt realizate, potrivit aprecierii lui Nicolae Balotă, cu „o pană atentă și delicată”. SCRIERI: Adolescenții de la Brașov, București, 1936; ed. Brașov, 1991; Sunt frate cu un fir de iarbă, București, 1941; Costache Negri, București, 1966
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
Moldovenească. A fost alcătuit de Alexandru Cosmescu, Igor Crețu, P. Starostin, Ion Gheorghiță, redactori fiind Eugenia David, Pavel Darie, Leonida Iorga (Lari), Ion Vatamanu. Sunt publicate și analizate texte reprezentative din literatura străină, traduse în limba română (cu caractere chirilice). Tălmăcirile din Ovidiu, Horațiu, Petrarca, Boileau, Voltaire, Cervantes, Paul Valéry, Charles Perrault, Anatole France, Paul Eluard, Federico García Lorca, Rafael Alberti, Pablo Neruda, Miguel Angel Asturías, N.V. Gogol, A.S. Pușkin, M.I. Lermontov, Walt Whitman, Luigi Pirandello, Franz Kafka, Ernest Hemingway, Friedrich
MERIDIANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288092_a_289421]
-
Alexandru Balaci traduce din Umberto Fraccarela, Mihnea Gheorghiu transpune în românește poemul Corabia îmbătata al lui Rimbaud, versiunea Cimitir la mare a poeziei lui Paul Valéry îi aparține lui Constantin Chioralia, iar Elenei Celac și Ninei Vasiliu li se datoreaza tălmăciri din scriitorii ruși Boris Pilniak și Maiakovski. Aspectul grafic al revistei vădește aceeași orientare modernista, cele mai multe ilustrații reprezentând sculpturi de Brâncuși, despre a cărui opera se pronunță elogios în câteva eseuri Petre Pandrea și V.G. Paleolog. M.V.
MERIDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
Câte o încercare de alegorie sau de filosofare emană un iz didacticist. Câteva traduceri „imitative” din Schiller (în „Foiletonul Zimbrului”, „Almanah de învățătură și petrecere”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”) au defecte de rimă și infidelități de sens. O tălmăcire în proză din Lamartine apare în „Zimbrul”, o alta, din Plutarh, s-a păstrat în manuscris. Ceva mai interesant este prozatorul, mai ales cel din relatările de voiaj. Călătorie în Moldova de sus („Foiletonul Zimbrului”, 1855-1856) e un jurnal instructiv
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
semnează Coriolan Gheție, C.N. Negoiță. Cum era de așteptat, conform programului, sectorul traduceri este slab reprezentat. Se publică proza Fără nici un motiv a lui Giovanni Papini, în transpunerea lui Giuseppe Sabbarese, și poezia Zi de toamnă a lui Rilke, în tălmăcirea lui Aurel Cosmoiu. M.V.
MESTERUL MANOLE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288097_a_289426]
-
și Julieta cu mari libertăți față de original, s-a oprit la scena de magie din Faust de Goethe, la versurile lui Byron, geniul său tutelar, la Théophile Gautier și Maurice Rollinat, Putrezirea (1884) și Năluca crimei (1887) fiind între primele tălmăciri în românește din Rollinat. Rămânând înainte de toate un mare poet, la confluența romantismului său fundamental cu parnasianismul și, mai ales, cu simbolismul, creator al unui mit interior al „excelsiorului” și al „periheliei”, precum și al unei tonalități lirice specifice, remarcabil și
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
1817 avea pregătit, pentru a fi publicat, un volum cu traduceri, în această limbă, din literatura franceză. Preferințele lui se îndreaptă spre Montesquieu și Bernardin de Saint-Pierre, din care dă prima transpunere din literatura neogreacă a cărții Paul et Virginie. Tălmăcirile din grecește, Icoana lui Chevit și Iliada, rămân neterminate. G. este primul traducător în românește al epopeii lui Homer (e drept că numai primele două sute de versuri). Interesant apare cărturarul în ipostaza de moralist. Spirit raționalist, înrâurit de filosofia luministă
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
1919 la Universitatea din Cluj, unde conduce Catedra de limba engleză, fiind titularizat profesor în 1925. Stimulat de mediul familial, a început să se apropie timpuriu de literatură și este posibil să fi debutat ca traducător în 1894, cu o tălmăcire din Th. Hales, apărută în „Biblioteca familiei”. Va colabora apoi la „Timișoara”, „Convorbiri literare”, „Lumea universitară” (Cluj), „Transilvania”, „Dacoromania”, „Gândirea”, „Națiunea” (Cluj), „Junimea literară”, „Datina”, „Societatea de mâine”, „Conștiința românească” (Cluj), „Patria” (Cluj), „Hyperion” (Cluj), „Făt-Frumos” ș.a. În special după
GRIMM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287365_a_288694]
-
cronici dramatice în gazeta ieșeană „Comedia” și în „Rampa”, iar ulterior trimite revistei bucureștene „Comedia ilustrată” o suită de corespondențe referitoare la spectacolele Teatrului Național din Iași. Acum mai colaborează cu note, recenzii, cronici literare și muzicale și cu numeroase tălmăciri (din Jean Cocteau, Walt Whitman, Maxim Gorki, Guillaume Apollinaire, André Gide, Oscar Wilde, Friedrich Nietzsche, Peter Altenberg, Romain Rolland ș.a.) la „Politica”, „Universul literar”, „Adevărul literar și artistic”, „Dimineața”, „Viața literară”, „Orizontul”, „Bilete de papagal” ș.a. După terminarea liceului vine
GRINDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287366_a_288695]
-
Universul literar”, „Pământul românesc”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” ș.a. Relativ târziu își adună poeziile și traducerile în placheta Duh de basm (1934), distinsă de Societatea Scriitorilor Români cu Premiul pentru debut editorial. Ulterior s-a ocupat mai mult de tălmăciri. A tipărit volumul Poemele lui Edgar A. Poe (1938), premiat și acesta, și a dat la lumină, în „Revista Fundațiilor Regale”, versiunea românească a tragediei Mitridate de Jean Racine. Sporadic a mai publicat câteva poezii. Mobilizat la începutul războiului, a
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
totuși, cum s-a afirmat, un eveniment în lirica vremii. G. a mai publicat unele poeme disparate și, în 1939, un grupaj ce relevă o tentativă de înnoire, năzuind să se instaleze în zona de confluență a visului și realității. Tălmăcirile strânse în Duh de basm, din Paul Claudel, Jules Supervielle, François Mauriac, Georges Duhamel și Léon-Paul Fargue, precum și cele rămase în periodice, din Philippe Soupault, Valery Larbaud, Maurice Maeterlinck, Guillaume Apollinaire, marchează afinitățile cu unele voci din poezia contemporană. Firesc
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
cultura românească traducerea din greacă a culegerii de basme orientale Aravicon Mithologhicon [Povești arabe], din 1757, o prelucrare și o unificare a două cicluri epice de origine indiană și arabă, realizate în limba franceză între 1704 și 1712. Este prima tălmăcire românească păstrată integral (în manuscrisul 2587 de la Biblioteca Academiei Române), datează din 1783 și a fost atribuită monahului Rafail de la mănăstirea Hurezi. Revizuită după originalul grec și prelucrată stilistic, această versiune a fost publicată la București, în patru volume (1835-1838), de
HALIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
acei traducători pentru care transpunerea unei pagini literare într-o altă limbă înseamnă totodată interpretare. Romanul lui Hasek, carte care i-a schimbat destinul, a cunoscut, prin G., care a colaborat la traducerea din 1956 cu Al. O. Teodoreanu, o tălmăcire atât de reușită încât - observă Sorin Titel, „vorbele lui Svejk sună atât de viu în traducere, încât putem spune fără să greșim că bravul soldat Svejk a învățat, de fapt, să vorbească românește”. Unele scrieri i-au pus probleme deosebite
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
Târgu Mureș, noua serie fiind condusă de G. timp de treisprezece ani, până în octombrie 1983. Inițiativele sale publicistice individualizează revista în cadrul presei literare românești. Astfel, înființează, în 1972, pe lângă „Vatra”, un cerc de traducători, a cărui activitate se concretizează în tălmăcirile tipărite într-o secțiune specială a revistei și în câteva cărți apărute la editurile Dacia din Cluj-Napoca și Kriterion din București. El însuși a tradus, publicând mai întâi fragmente în reviste, din Sütő András, Jurek Becker, Günter Grass, Willi Meinck
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]