553 matches
-
slăbănog, și se chinuiește cumplit." 7. Isus i-a zis: "Am să vin și să-l tămăduiesc." 8. "Doamne", a răspuns sutașul, "nu sunt vrednic să intri sub acoperămîntul meu; ci zi numai un cuvînt, și robul meu va fi tămăduit. 9. Căci și eu sunt om sub stăpînire; am sub mine ostași, și zic unuia: "Du-te!" și se duce; altuia: "Vino!" și vine; și robului meu: Fă cutare lucru! și-l face." 10. Cînd a auzit Isus aceste vorbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
în Împărăția cerurilor. 12. Iar fiii Împărăției vor fi aruncați în întunericul de afară, unde vor fi plînsul și scrîșnirea dinților." 13. Apoi a zis sutașului: "Du-te, și facă-ți-se după credința ta." Și robul lui s-a tămăduit chiar în ceasul acela. 14. Isus S-a dus apoi în casa lui Petru și a văzut pe soacra acestuia zăcînd în pat, prinsă de friguri. 15. S-a atins de mîna ei, și au lăsat-o frigurile; apoi ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
de mîna ei, și au lăsat-o frigurile; apoi ea s-a sculat, și a început să-I slujească. 16. Seara, au adus la Isus pe mulți îndrăciți. El, prin cuvîntul Lui, a scos din ei duhurile necurate, și a tămăduit pe toți bolnavii, 17. ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: "El a luat asupra Lui neputințele noastre și a purtat bolile noastre." 18. Isus a văzut multe noroade împrejurul Său, și a poruncit să treacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
iată, o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sînge, a venit pe dinapoi, și s-a atins de poala hainei Lui. 21. Căci își zicea ea: "Numai să mă pot atinge de haina Lui, și mă voi tămădui." 22. Isus S-a întors, a văzut-o, și i-a zis: "Îndrăznește, fiică! Credința ta te-a tămăduit." Și s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela. 23. Cînd a ajuns Isus în casa fruntașului sinagogii, și cînd a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
atins de poala hainei Lui. 21. Căci își zicea ea: "Numai să mă pot atinge de haina Lui, și mă voi tămădui." 22. Isus S-a întors, a văzut-o, și i-a zis: "Îndrăznește, fiică! Credința ta te-a tămăduit." Și s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela. 23. Cînd a ajuns Isus în casa fruntașului sinagogii, și cînd a văzut pe cei ce cîntau din fluier, și gloata bocind, 24. le-a zis: "Dați-vă la o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Lui. 21. Căci își zicea ea: "Numai să mă pot atinge de haina Lui, și mă voi tămădui." 22. Isus S-a întors, a văzut-o, și i-a zis: "Îndrăznește, fiică! Credința ta te-a tămăduit." Și s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela. 23. Cînd a ajuns Isus în casa fruntașului sinagogii, și cînd a văzut pe cei ce cîntau din fluier, și gloata bocind, 24. le-a zis: "Dați-vă la o parte, căci fetița n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
dar puțini sunt lucrătorii! 38. Rugați dar pe Domnul secerișului să scoată lucrători la secerișul Lui." $10 1. Apoi, Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi și le-a dat putere să scoată afară duhurile necurate, și să tămăduiască orice fel de boală și orice fel de neputință. 2. Iată numele celor doisprezece apostoli: cel dintîi, Simon, zis Petru, și Andrei, fratele lui; Iacov, fiul lui Zebedei, și Ioan, fratele lui; 3. Filip și Bartolomeu; Toma și Matei, vameșul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
făcut sănătoasă ca și cealaltă. 14. Fariseii au ieșit afară, și s-au sfătuit cum să omoare pe Isus. 15. Dar Isus, ca unul care știa lucrul acesta, a plecat de acolo. După El au mers multe noroade. El a tămăduit pe toți bolnavii, 16. și le-a poruncit cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut, 17. ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: 18. "Iată Robul Meu, pe care L-am ales, Prea iubitul Meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
frînge o trestie ruptă, și nici nu va stinge un fitil care fumegă pînă va face să biruie judecata. 21. Și Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui." 22. Atunci I-au adus un îndrăcit orb și mut, și Isus l-a tămăduit, așa că mutul vorbea și vedea. 23. Toate noroadele, mirate, ziceau: Nu cumva este acesta Fiul lui David?" 24. Cînd au auzit Fariseii lucrul acesta, au zis: "Omul acesta nu scoate dracii decît cu Beelzebul, domnul dracilor!" 25. Isus, care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
căței!" 27. "Da, Doamne", a zis ea, "dar și cățeii mănîncă fărîmiturile care cad de la masa stăpînilor lor." 28. Atunci Isus i-a zis: "O, femeie, mare este credința Ta, facă-ți-se cum voiești." Și fiica ei s-a tămăduit chiar în ceasul acela." 29. Isus a plecat din locurile acelea, și a venit lîngă marea Galileii. S-a suit pe munte, și a șezut jos acolo. 30. Atunci au venit la El multe noroade, avînd cu ele șchiopi, orbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Galileii. S-a suit pe munte, și a șezut jos acolo. 30. Atunci au venit la El multe noroade, avînd cu ele șchiopi, orbi, muți, ciungi, și mulți alți bolnavi. I-au pus la picioarele Lui, și El i-a tămăduit; 31. așa că noroadele se mirau, cînd au văzut că muții vorbesc, ciungii se însănătoșează, șchiopii umblă și orbii văd; și slăveau pe Dumnezeul lui Israel. 32. Isus a chemat pe ucenicii Săi, și le-a zis: "Mi-este milă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
neam necredincios și pornit la rău!" a răspuns Isus. "Pînă cînd voi fi cu voi? Pînă cînd vă voi suferi? Aduceți-l aici la Mine." 18. Isus a certat dracul, care a ieșit afară din el. Și băiatul s-a tămăduit chiar în ceasul acela. 19. Atunci ucenicii au venit la Isus, și I-au zis deoparte: "Noi de ce n-am putut să-l scoatem?" 20. " Din pricina puținei voastre credințe", le-a zis Isus. "Adevărat vă spun că, dacă ați avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
că e o fată tare bună! - Nu știu de nici o Vira, chiar m-ai făcut curioasă... - Tu, Ina, ești bună de pus la icoană și când cineva are vreo rană pe suflet poate să apeleze la tine, sigur se va tămădui! Ești de o naivitate dezarmantă! - Și de ce anume m-ar interesa persoana de care mi-ai vorbit!? Nu o cunosc, nu mă cunoaște! - Lucrurile nu stau chiar așa! Trăim între oameni și știi ce se spune: lumea este cum e
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
probleme de intendență de zi cu zi. La drept vorbind, carisma denotă o înzestrare, o anumită calitate a relației dintre credincioși sau însoțitori fideli și magistrul în care cred, căruia i se supun. Această înzestrare, această calitate puterea de a tămădui, atribuită cîndva regilor este definită într-o credință, într-o viziune comună. O dată recunoscut, acest dar acționează ca un placebo simbolic. Își produce efectul dorit asupra celor care intră în contact cu deținătorul. Întocmai ca și medicamentul inofensiv care atenuează
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
În jurul lor ceva de domeniul purității desăvârșite, ceva asemănător unei lumini imateriale, pentru ca energiile lor interioare, primare și latente, să se trezească la viață și să se poată transforma Într-o putere atât de mare a sufletului, Încât să poată tămădui nu numai păcate, boli, dar chiar și agonii ale morții. Μ Pentru adolescent totul este foarte important: o dovedește strălucirea din ochii săi. Μ Îndrăgostitul Împrumută, fără să-și dea seama, ochii iubitei (privește prin ochii acesteia). Μ „Datoria nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
somn, un spațiu prielnic manifestării iubirii. Dialogul cu celălalt, devenit monolog prin lipsa răspunsului, capătă conotații onirice. Repetiția semiadverbului mai, plasată în numeroase interogații retorice, capătă un puternic efect stilistic, iar încercarea femininului de a reface cuplul, precum și de a tămădui răni, devine sisifică. Spațiul idilic este reconstruit dintr-o perspectivă nouă, aproape sumbră, în care elemente romantice semnificative iau o întorsătură de 180 de grade devenind segmente ale terorii și ale morții. Sângele se preschimbă în cerneală, pământul ca element
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sub)stratul metafizic se inervează accente ironice sau parodice datorate unei percepții halucinate asupra realului aproape agonic : Mai devreme cu un apocalips,/ morții pleacă să-și colinde viii/ patern și autobiografic./ (...) Mitice timpuri, cu fața desfigurată/ de virusul străinului,/ se tămăduiesc/ în clepsidre de/ chilie zdrențuită./ Pâinea și vinul altarelor,/ ghemuite spasmodic/ la piept de icoană,/ alină fiece rostuire a cărnii/ evadată/ de pe oameni/ și dăruită,/ fibră cu fibră,/ unui infern în extaz. Nimic nu se mai vinde,/ nimic nu se
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
constată o stare de permanentă decădere; omul este chemat, crede el, ca prin forță proprie să transforme decăderea într-un urcuș: "Devenirea culturală istorică amenință în mod constant să se îmbolnăvească. Omul trebuie, prin învățămîntul lui, prin activitatea lui, să tămăduiască ceea ce în devenirea culturală tinde în permanență să se îmbolnăvească (...). Cultura se poate naște" adăugă el "numai dacă omul tămăduiește necontenit cu forțele ființei sale, ceea ce în extrauman, tinde în permanență spre declin" (s.n., 10, p. 185). Cel care sprijină
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
urcuș: "Devenirea culturală istorică amenință în mod constant să se îmbolnăvească. Omul trebuie, prin învățămîntul lui, prin activitatea lui, să tămăduiască ceea ce în devenirea culturală tinde în permanență să se îmbolnăvească (...). Cultura se poate naște" adăugă el "numai dacă omul tămăduiește necontenit cu forțele ființei sale, ceea ce în extrauman, tinde în permanență spre declin" (s.n., 10, p. 185). Cel care sprijină ființa umană în efortul său de a se tămădui este dascălul, "medicul permanent al culturii"; "prin copilul în devenire [dascălul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se îmbolnăvească (...). Cultura se poate naște" adăugă el "numai dacă omul tămăduiește necontenit cu forțele ființei sale, ceea ce în extrauman, tinde în permanență spre declin" (s.n., 10, p. 185). Cel care sprijină ființa umană în efortul său de a se tămădui este dascălul, "medicul permanent al culturii"; "prin copilul în devenire [dascălul, n.n.] infuzează dezvoltării culturale medicamentul necesar", în consecință, "educația poate fi exercitată în mod corect numai dacă este concepută ca o tămăduire, dacă educatorul devine conștient că trebuie să
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dacă educatorul devine conștient că trebuie să fie tămăduitor" (s.n., 11, p. 186). Prin educație, așadar, omul se vindecă pe sine și vindecă și umanitatea de tendința spre decădere, de ceea ce îl împinge spre rău. Efortul fiecăruia de a se "tămădui" este susținut în concepția lui Steiner de conștientizarea reîncarnării, pentru că viața spune el are sens numai dacă putem reveni, numai dacă putem aplica experiența dobîndită în alte vieți. Menirea antroposofiei este tocmai aceea de a cultiva certitudinea în privința reîncarnării: Dacă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
interpretare a miracolelor christice. Succesul vindecării celor atinși de maladiile trupului (șchiopi, orbi și surzi), dar și de aripa morții, ar fi de fapt un simbol al "vindecărilor psihice care implică meritul "facerii unei minuni"".12 Iisus n-ar fi tămăduit, de fapt, rănile trupului, ci doar pe cele ale sufletului. Mîntuitorul reface sufletele șchiopătînde și nu privirile oarbe sau urechile surde. Maladiile psihosomatice invocate în textul testamentar nu presupun miracole, ci capacități ale "sugestibilității psihologice și care cedează la contrasugestii
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
au fugit în Țara nemțească și au găsit acolo un doftor, de-i tot slobozie sângeli din obraz și-l boției la nas și așe din dzi sângeli se închega și i-au crescu nasul la locu, de s-au tămăduit. Iară când au vinit aice în țară la domnie lui Ilieș Vodă, numai de abie s-a fost cunoscut nasul că-i tăiet. În secolul al XVII-lea ajung în Moldova ecourile umanismului European, reprezentantul de frunte fiind Dimitrie Cantemir
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
gândirea muzicală, notele muzicale, undele sonore, toate se găsesc, unele față de celelalte, în acea relație internă de reprezentare care există între limbaj și lume." 110 În mentalitatea populară românească, "muzica" îl însoțește pe om, în viața de zi cu zi, tămăduind, dar și înveșnicind trăirea celui care trudește să îmblânzească timpul. "Cea mai interiorizată dintre arte" 111, muzica își făurește propriul destin în funcție de "universul cosmic" și de "universul terestru": "sistemul muzical, diferitele stiluri muzicale sunt efectele unor influențe sociale, culturale, dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Bucovina, femeia care trebuie să nască nu are voie să dea apă nimănui pentru că nu va putea naște "până ce acela căruia i-a dat apă nu-i va da apă de băut din pumni" 199. Pentru ca femeia însărcinată să fie tămăduită de "zburător", moașa sau o babă din sat aduce "apă neîncepută", o toarnă într-o căldare, pune nouă feluri de plante la fiert, apoi se spală bolnava, iar apa se aruncă la răspântii, rostind descântecul: "Avrămeasă / Cristineasă, / Leușteanu, / Și odoleanu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]