678 matches
-
pe disc în anii '30 o variantă antologică a cântecului epic "Meșterul Manole"). A avut 5 frați: Culina, Veselina, Lorica, Gheorghe (zis Boțogan) și Cuculeț. În 1934 începe să cânte alături de tatăl său, iar apoi se impune ca solistă în taraful fraților Gore (Aurel și Victor), a căror verișoară era, interpretând "cântece de mahala". Debutează la 14 ani la "Hanul Galben" din Târgoviște. Din 1944 începe să fie numită din ce în ce mai des „Regina noastră” (a romilor). În perioada 1945-1964 își face un
Romica Puceanu () [Corola-website/Science/306504_a_307833]
-
zonele Floreasca și Herăstrău. În 1963 înregistrează primele piese la casa de discuri Electrecord, debutând discografic cu două discuri de patefon. Aceste înregistrări au fost ulterior reeditate pe un disc mic de vinil (EPC). În 1964 înregistrează primul album cu taraful fraților Gore în Studioul Tomis al casei de discuri Electrecord. Începând cu 1970 începe să plece în turnee în străinătate, relevante pentru cariera ei fiind concertul în Israel și cel în Statele Unite ale Americii. În această perioadă încep colaborările cu
Romica Puceanu () [Corola-website/Science/306504_a_307833]
-
o nuntă în Constanța. Romica Puceanu a fost înmormântată la cimitirul "Izvorul Nou" (zona Dristor), cunoscut pentru aleea lăutarilor, unde își dorm somnul de veci și alți muzicanți celebri: Nicușor Predescu, Fărâmiță Lambru, Ion Albeșteanu. La înmormântare i-a cântat taraful Ion Albeșteanu. Romica Puceanu a avut numeroase apariții discografice ce conțin înregistrări efectuate în perioada 1964-1994 în special la casa de discuri Electrecord.
Romica Puceanu () [Corola-website/Science/306504_a_307833]
-
cu pretenții: ele au fost acuzate de kitsch, în primul rând, apoi de vulgaritate, primitivism, incultură și promovare de false valori. Omul de afaceri Silviu Prigoană, fondatorul primului canal exclusiv informativ din România (Realitatea TV) a lansat în februarie 2005 Taraf TV, o televiziune specializată pe acest segment muzical. Canalul este distribuit prin majoritatea rețelelor de cablu din România, dar este disponibil și în pachetele unui număr mare de societăți de cablu din Republica Moldova. În Serbia, canalul poate fi recepționat prin
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
dar este disponibil și în pachetele unui număr mare de societăți de cablu din Republica Moldova. În Serbia, canalul poate fi recepționat prin platforma DTH Digi TV în pachetul extra de canale în limba română. Canalul are și un corespondent radiofonic, Taraf FM. le sunt sau au fost promovate de mai multe posturi de televiziune printre care ProTV și Antena 1, unde maneliștii au fost invitați în diverse emisiuni de divertisment. În ciuda succesului de care se bucură în multe grupuri sociale mici
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
În ciuda succesului de care se bucură în multe grupuri sociale mici răspândite în toată România, manelele nu au fost acceptate spre a reprezenta țara în concursul european de muzică Eurovision. Promovarea cea mai semnificativă este facută de postul de televiziune Taraf TV specializat aproape exclusiv în difuzarea de videoclipuri ale interpreților de manele, după cum sugerează și programul postului de televiziune: „Printre emisiunile care vor fi difuzate pe Taraf TV se numară programe de muzică populară, dar și de manele”.. Fanii acestui
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
de muzică Eurovision. Promovarea cea mai semnificativă este facută de postul de televiziune Taraf TV specializat aproape exclusiv în difuzarea de videoclipuri ale interpreților de manele, după cum sugerează și programul postului de televiziune: „Printre emisiunile care vor fi difuzate pe Taraf TV se numară programe de muzică populară, dar și de manele”.. Fanii acestui gen de muzica au lansat o mulțime de posturi de radio pe internet ce transmit <nowiki>manele online</nowiki>. La 1 iulie 2008 a început să emită
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
ediție s-a ținut în anul 1966, edițiile - 1990 și 1991 - nu s-au ținut. Orchestra de acompaniament a soliștilor este "Doina Gorjului". În anul 2010 și 2011, "Doina Gorjului" nu s-a prezentat din cauza politizării festivalului, fiind înlocuită cu taraful Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu. PDL a pierdut și numărul edițiilor, ediția 43 fiind anunțată a 44-a. Din această cauză ediția din anul 2012 a devenit a 45-a. Festivalul ține două zile după următorul program:<br> Sf. Mănăstire
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
unde a reușit să ajungă în finala festivalului desfășurat în Brașov, România. Din 2009 până în prezent evoluează pe scenă cu Orchestră Națională Simfonica Teleradio Moldova, precum și cu formațiile jazz «Alex Calancea Band", "ANGRY Band» și cu orchestră de muzică populară «Taraf Lăutăresc». În 2010, a concertat în Europa cu trupa lui Alex Calancea Band. A sustinut concerte în țări precum Franța, Germania, Austria, Italia, Rusia, Ucraina, România, China, Anglia, Belarus, Spania, Danemarca, Irlanda și altele. În 2011, Geta Burlacu a participat
Geta Burlacu () [Corola-website/Science/312703_a_314032]
-
născută Ababii) - cântăreață de muzică populară, născută la 30 ianuarie 1951 la Căzănești, Telenești. Primele lecții de muzică le-a luat în corul din sat, iar mai târziu - de la acordeonistul Călin Grigore Roman în satul de baștină, unde exista un taraf, condus de acesta. Studiază dirijatul coral la Școala medie de muzică "Ștefan Neaga" din Chișinău (1966- 1969). În anii 1970-1971, solistă în orchestra ansamblului de dansuri populare "Joc" și capela corală "Doina", actriță la teatrul "Vasile Alecsandri" din Bălți (1972-1976
Tamara Chițaniuc () [Corola-website/Science/312726_a_314055]
-
prin excese ce doreau sublinierea elementului național, deci „patriotic”. Muzica populară contemporană promovează un stil vocal emfatic, nu arareori interesat de asemenea figuri tehnice. Uneori, cântăreții practică și fluieratul artistic (există adevărați „virtuozi” în această tehnică). Instrumentiștii sunt organizați în tarafuri, ansambluri sau orchestre; improvizația se produce la mai multe niveluri (de exemplu, gradul de spontaneitate al execuției la țambal este foarte mare, rolul fiind delimitat similar cu susținerea ritmică în orchestra barocă de către basul continuu), între care improvizația solistică are
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
este un post de televiziune de muzica populara din România. a fost lansat de omul de afaceri Silviu Prigoană în anul 2002, patronul firmei Rosal, care deține și Taraf TV. Etno a fost primul post TV dedicat muzicii populare, care se adresează unui target cu vârste între 16 și 70 de ani, cu venituri medii și mari. Reprezentanții postului spun că 70% din audiență este formată din persoane cu
Etno TV () [Corola-website/Science/309662_a_310991]
-
doua zi de Paști, se bate toaca și se pușcă cu țevile pregătite special. În a doua zi de Paști după ce se iese de la biserică, craii încep a colinda prin sat. Aceștia merg din casă în casă însoțiți de un taraf și strigă : "hop, hop, hop, vivat!" . Craii invită sătenii la joc și voie bună în locul în care aceștia au ridicat un cort mare. După ce străbat ulițele comunei, craii se întorc la cort și în mare taină aceștia își aleg crăiesele
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
subgenurilor etno-pop, etno-dance etc. (se folosește și grafia "ethno"). În sine, muzica populară reprezintă o adaptare a muzicii tradiționale, o manieră stilizată de interpretare a temelor muzicale folclorice. Se dorește omogenizarea formei, a orchestrației (se dă naștere feluritelor mici ansambluri - tarafuri), melodica este subordonată acordicii (unde muzica folclorului aparținea strict sistemului de înălțimi sonore modal, apariția acompaniamentului în acorduri de terțe forțează reorientarea către un tonalism simplu). Din pricina tradiției acumulate de-a lungul regimului socialist în România, exprimării „muzică pop” (de
Muzică pop () [Corola-website/Science/310294_a_311623]
-
greu iar duminia s-a mers la biserică și obligator, după prânz, la joc. Jocul s-a făcut în curtea bisericii fie iarnă, fie vară și a fost prezent întreg satul. A cântat fanfara „lu Bubulesa” înființată în 1929 și taraful „lu Nuțu și Tucu Iambor”. Apoi a venit războiul. După răzbi, jocul s-a făcut la „Uniune”. „Uniunea” a fost o casă veche cu mai multe încăperi care s-a aflat pe locul Căminului Cultural de astăzi și unde și-
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
este un artist de muzică lăutarescă veche. Taraful a înregistrat la Electrecord în anul 2000 un album numit "La Chilia-n Port". Ionel Tudorache sau „Fărâmița” cum prietenii îl alinta, a beneficiat de un hâr și o înclinare către acordeon din fragedă copilărie. Cântă cu același acordeon "Hohner
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
La Chilia-n port 4. Foaie verde măr domnesc 5. Ia guriță, ia și bea 6. Căpitane de județ 7. Deschide, gropare, mormântul 8. Codin 9. La Salul cel Negru 10. O inimă de mama 11. Pe ulița armeneasca Componentă tarafului la momentul lansării: Anul lansării: 2004, "Casă de discuri: Electrecord" 1. În seara de Moș Ajun 2. Arde-i focu de dușmani 3. Picături de undelemn 4. La calul bălan 5. Inel, inel de aur 6. La Ploiești pe-o
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
La Ploiești pe-o mărgioara 7. Ce n-aș da să mor deseară 8. Ah, ce vară furtunoasa 9. Pe drumul de la Cepari 10. La crâșma din Ferentari 11. Avea moșu-n băiețel 12. Pupa-ți-aș coama, Bălan Componentă tarafului la momentul lansării: Adu Calu' Pune Șaua Anul lansării : 2011, "Casă de discuri : Electrecord " 01-Nu mi-e necaz că trăiesc 02-Mai morare, dumneata 03-Leagă-ți lele coadă stânga 04-La Bolintinul din Vale 05-Moșule te-aș întreba 06-Salcâmule de la drum 07-Adu calu
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
la „Luna Bucureștiului” în 1938 și în perioada 1939-1949 la „Dorul Ancuței”, restaurant de lux din strada Alexandru Lahovari, frecventat de diferiți artiști - scriitori, compozitori, actori. La acesta din urmă a fost angajată la recomandarea lui Constantin Brăiloiu. Cântă cu taraful soțului ei până în 1949, când devine prim-solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folclor. De aici se pensionează în 1966. Întreprinde numeroase turnee atât în țară, cât și în străinătate: Polonia, Cehoslovacia, U.R.S.S., Egipt, Siria, Elveția, Turcia
Maria Lătărețu () [Corola-website/Science/306376_a_307705]
-
este însoțită, de cele mai multe ori, de „zongoră”, o chitară obișnuită, cu două, trei sau patru coarde (acordate în re-la sau la-do-la-mi). De curând, acestora li s-a adăugat „doba”, o tobă de construcție artizanală, de mărime mijlocie, cu două membrane. Taraful maramureșean este mărit cu o vioară secundă („contră”) și cu o „gordună” (contrabas mic) (v. Tiberiu Alexandru, 1989). De remarcat faptul că, în lipsa instrumentelor, ritmul e dat de tropotitul dansului sau bătaia din palme, ceea ce apropie mai mult acest act
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
asta se datorează faptului că s-a implicat activ la crearea lor și a muncit cot la cot cu Laurențiu Duță, Marius Moga și Sandy Deac. Printre colaborările cu staruri avute până în 2007 se numără trupa Simplu, Laurențiu Duță și Taraful din Clejani. Andreea Bănică lansează la începutul anului 2008 un nou videoclip, realizat la piesa „Încredere”, care a fost regizat de Dragoș Buliga și demarează lucrările pentru un nou album. În primăvara aceluiași an intră pe piață un nou single
Andreea Bănică () [Corola-website/Science/313979_a_315308]
-
conducerea (în paralel cu Ionel Budișteanu), timp de 20 de ani, a Orchestrei „Barbu Lăutaru” din București (din 1949 până în 1970). Toată familia sa s-a născut în Ploiești (atât tatăl cât și bunicul). Ambii lăutari au cântat în vestitul taraf al lui Dobrică Marinescu. A avut mai mulți frați: violoncelistul Alexandru Stănescu, pianistul Ion Stănescu, și cel mai mare, Gheorghe Stănescu, care a murit de tânăr. Într-o formulă "Trio-Stănescu" (Alexandru, Ion și Nicu) au concertat la Radio București în
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
lucrări ca "Sârba de concert", "Hora Miorița", "Hora spiccată", "Ceasornicul", "Sârba de la Praga", "Amintiri din Orient", la care se adăugau piesele lui Anton Pann, George Cavadia, Nicu Buică, George Boulanger, Grigoraș Dinicu, Marioara Fărcășanu, Alexandru Leon, Ionel Fernic etc. Dacă tarafurile mici care activau între 1930-1945 nu dispuneau decât de câțiva soliști, Nicu Stănescu a promovat un vast material individual. Fără a se cantona într-o singură zonă geografică (Oltenia, Banat, Transilvania, Dobrogea de exemplu), acesta a acoperit toate stilurile regionale
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
1954 începe să cânte la nunți în comuna sa cu frații (Costică și Zotu, amândoi acordeoniști) și tatăl său (violonist). În 1961, cu ocazia cununiei fratelui său Costică Șerban, îl cunoaște pe Iani Ciuciu și este invitat să se alăture tarafului din care făcea parte acesta, taraf format din: Iani Ciuciu (țambal), Grigore Ciuciu (contrabas), Constantin Eftimiu (vioară și voce) și Costel Vasilescu (trompetă). Acesta este al doilea cel mai important taraf bucureștean din perioada anilor `60, dominând zona Iancului și
Bebe Șerban () [Corola-website/Science/323443_a_324772]
-
în comuna sa cu frații (Costică și Zotu, amândoi acordeoniști) și tatăl său (violonist). În 1961, cu ocazia cununiei fratelui său Costică Șerban, îl cunoaște pe Iani Ciuciu și este invitat să se alăture tarafului din care făcea parte acesta, taraf format din: Iani Ciuciu (țambal), Grigore Ciuciu (contrabas), Constantin Eftimiu (vioară și voce) și Costel Vasilescu (trompetă). Acesta este al doilea cel mai important taraf bucureștean din perioada anilor `60, dominând zona Iancului și Dudești, restul Bucureștiului fiind dominat de
Bebe Șerban () [Corola-website/Science/323443_a_324772]