5,131 matches
-
urma să aibă loc chiar în duminica aceea. Însă, preotul i-o luă înainte și-i spuse Getei că cei doi au verighete, că erau pregătiți cu toate, că voiau să se logodească. Ea nu a mai spus nimic, era tardiv să se revolte sau să schițeze vreun gest. Fiul ei era mort, durerea era prea mare. Frusina a rămas la priveghi prima noapte iar la a doua, Geta o sfătui să se odihnească, să poată să-l conducă pe ultimul
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
deșartă, Sculptând în stânci neîntinata artă Tivesc culori ce timpul le îmbracă. Iar marea de ar vrea să ne despartă- În valuri reci regretele se joacă, Doar salbe de luceferi ne împacă Pecetluind în stele-a noastră soartă. Un vis tardiv s-a odihnit pe tâmple, În gândurile mele te strecori, Mă-ntreb: ce-ar mai putea să se întâmple, Cum ți-aș mai decora cerul în zori? Și cine diminețile să-mi umple Cu rătăciri din umblet de cicori?! ---------------------------------- Alexandra
POEMELE VISULUI IMPLINIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368365_a_369694]
-
imperiul negrului”, ca să-l “radiografieze”- simplamente privind o tablă de șah (pagina 22)? Ființa mamei poetului apare, cu oarecare periodicitate, în mai multe poeme din volum, luând - sub impulsul unei iubiri profund reverențioase - chipul unui “Tablou” sau accentul unor “Iluzii” tardive. Pepită de înțelepciune, poezia filosofică ni se prezintă în același mod : strecurată printre “suratele” sale și împletită uneori cu credința creștină sau - nu în ultimul rând - punctată discret cu umor elevat . Într-o manieră similară de concepere se încheagă și
IMPRESII PERSONALE DESPRE CARTEA „FĂRĂ VOIA MEA” DE MIRCEA GORDAN de CORNELIA COCIŞ în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368390_a_369719]
-
mai bine îți cuprind, sufletul în brațe și-l învelesc în sentimente, ce vin, pentru tine. Mă-ntreb apoi, când ne-am iubit ultima oară ? Timpul trecut peste noi, ne-a schimbat, lăsându-și amprente, ce le retușam, cu încercări tardive, găsindu-te indiferență, șoptindu-mi fără să te-aud, iubindu-mă, fără să te simt, privindu-mă, fără să mă vezi, că sunt, atât de-aproape, îmbrățișându-ți sufletul, învelit de sentimente, ce încă vin, odată cu luminile de dimineață, urmate
CÂND NE-AM IUBIT ULTIMA OARĂ ? de COSTI POP în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368419_a_369748]
-
rânduri ne-am întâlnit. Ce beție! Plecasem în gânduri cu aripa frântă. Timpul mi-a lipit-o, să-ți pot îmbrățișa durerea. A urmat un dans de nori de fum și cenușă. Plouă și pământul se îngrașă iar cu regrete tardive. Tu, rămâi aceeași pasăre rară, tinerețe! Lumini și umbre Mă regăsesc la lumina lămpii într-o seară a greierilor. Eu și imginea mea două umbre ce dispar, născându-se... Galeria mea cu poeme mute Din tot ce am, nimic nu
ÎNGERUL PĂZITOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367377_a_368706]
-
Alții probabil se vor pocăi spre sfârșitul vieții sau pe patul morții, când omul, fiind disperat, își dă seama că a trăit în zadar. Atunci Dumnezeu îi dă cunoștința deșertăciunii vieții, smerenia și pocăința. Stelian Gomboș: - Nu este târzie și tardivă această întoarcere? Mitropolitul Serafim Joantă: - Cum nu a fost tardivă întoarcerea tâlharului de pe cruce, probabil că nu va fi nici a noastră în cazul în care ne întoarcem în al doisprezecelea ceas. Sigur, noi nu putem să ne lăsăm în
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
patul morții, când omul, fiind disperat, își dă seama că a trăit în zadar. Atunci Dumnezeu îi dă cunoștința deșertăciunii vieții, smerenia și pocăința. Stelian Gomboș: - Nu este târzie și tardivă această întoarcere? Mitropolitul Serafim Joantă: - Cum nu a fost tardivă întoarcerea tâlharului de pe cruce, probabil că nu va fi nici a noastră în cazul în care ne întoarcem în al doisprezecelea ceas. Sigur, noi nu putem să ne lăsăm în nădejdea pocăinței pe patul morții. Pentru că moartea poate să vină
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
ales meseria de profesoară... că nu sunt o luptătoare... că n-am venit în Israel la șaisprezece ani, așa cum mi-am dorit... Ei, ar mai fi destule, dar sper să nu încheiem interviul de față cu această înșiruire de regrete tardive. Oricum timpul e ireversibil. Trecutul nu se mai poate schimba. Greșelile mele, ale celor pe care i-am iubit sau îi iubesc, greșelile impardonabile pe care ceilalți le-au făcut cu mine, la urma urmei, m-au format ca personalitate
INTERVIU CU MAGDALENA BRĂTESCU, SCRIITOARE ŞI JURNALISTĂ ISRAELIANĂ DE ORIGINE ROMÂNĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367641_a_368970]
-
comunicațiile, transporturile, divertismentul, etc. Componentele termice și climaterice sunt specifice zonelor deșertice, clima este uscată din mai și până în septembrie, apoi cu fenomene rare de precipitații venite de regulă din California montană de est dar și cu ceva influențe oceanice tardive care întotdeauna sunt într-un real deficit pluviometric, deci epuizate și chiar de minimă umiditate necesară confortului uman, compensația fiind făcută de aportul de apă potabilă, menajeră și distribuită optim serviciilor puse în slujba unei stațiuni prin excelență de divertisment
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367120_a_368449]
-
arcuiește-n frunze-o moleșeală leapădă cocorii cearcăne de lumină pe-un pod aerian cu fire de azur și beteală Ne-nstăpânim în păsări ca un miros de toamnă lin spulberări de dor țes pânza de paing silabisește roua plânsori tardive, doamnă și boreale spații iluziile sting Și bate toamna-naltă în tâmplele de brumă se trag în noi ecouri neînfrunzite-n humă... Referință Bibliografică: Autumnală / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05 septembrie 2011
AUTUMNALĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364652_a_365981]
-
Nu mă mai despart de tine”. În ea se vede câtă măreție așează omul în iubire, situând-o dincolo de timp: „Nu mă mai despart de tine/ Niciodată, orice-ar fi...!”/. E atât de întremător acest legământ, dar nu o dată e tardiv, ori irealizabil...! Încât despărțirea a fost fără remediu, din grea nefericire, pentru Doina Spătaru. Apropiată sufletelor ascultătorilor, interpreta Doina Spătaru, întotdeauna a răscolit cu timbrul glasului ei, cu mesajele cântecelor sale, cu melodicitatea lor, simțirea minții și a alinat simțirea
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
Stihuri > Nuante > ILUZIE... Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1297 din 20 iulie 2014 Toate Articolele Autorului MOTTO: În om se-nvechește numai lutul; sufletul are altă natură. Rup petale dintr-o floare... Mă iubește, ori mă-nșel? (Zbor tardiv de aușel...) Rup petale dintr-o floare și mă-ntreb: oare-s zălud (om cu gheb și cu chelie) de mușc iar din mărul crud? Ce să fie, ce să fie? Un acces de nebunie, ori o formă de superb
ILUZIE... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349368_a_350697]
-
duce unde trebuie sau nicăieri. Nu contează ca-i poți răni pe cei care nu merită. O faci oricum. Alegi calea greșită deoarece e cea mai ușoară. Și atunci pierzi tot iar cănd realizezi, că ai comis o eroare, este tardiv. Ajungi într-un punct când aproape nu mai contează. Din egoism sau dintr-o zgârcenie a inimii accepți dar nu oferi ... primești dar nu dai ... privești dar nu acționezi. Orice om are limite ajunse la răscruce de șanse și alegeri
RĂSCRUCE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349956_a_351285]
-
unul cu tirul în mașina noastră și nu a mai scăpat nici el și nici mașina. Eu am avut noroc, doar cu un picior și câteva coaste rupte, dar m-am vindecat complet. - Îmi pare rău, sincere condoleanțe. Chiar dacă sunt tardive. - Mulțumesc, m-am obișnuit cu această pierdere. La început a fost insuportabil, acum m-am mai liniștit. Nu mai am cum să-l aduc înapoi. Au trecut deja patru ani de atunci. - Păcat că ați rămas văduvă atât de devreme
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361875_a_363204]
-
Acasă > Versuri > Iubire > REGRET TARDIV Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului M-ai părăsit, dar știu, te vei întoarce, cu prea mult dor în suflet ai plecat, iubirea mea din caier încă toarce iar gustul
REGRET TARDIV de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361967_a_363296]
-
Te vei întoarce crezând că are sens și ochii mei o clipă-or străluci dar ce a fost nicicând nu va mai fi că timpul toate urmele le-a șters. Citește mai mult: Citește mai mult: Poeme de sare Referință Bibliografica: Regret tardiv / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul ÎI, 16 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
REGRET TARDIV de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361967_a_363296]
-
era în fruntea revistei „Contemporanul”, dar și consilier al lui Ceaușescu, nu știu cum a reușit ca încet-încet să fiu „reîncadrat”. Parcă mă nășteam a doua oară!... Apoi Adrian Păunescu, cel care aprobase publicarea linșajului meu public, a revenit cu un gest tardiv printr-un pamflet ucigător, „Muzicuța dermatologică”. Dar semnatarul își făcuse datoria, a ajuns bine-mersi în Germania, iar eu am continuat să n-am viză pentru Occident. Sunt fericit însă că în anii aceia grei am adus bucurie și alinare prin
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
în suspin. Viața albastră! Acopre-ma de neliniștile ce se preling, Prin unghere de amintiri rănite. Du-le în munți și acopera-le în uitare. Surâs jucăuș! Promite-mi veri de basm, Prin grădini pline de roua copilăriei. Apoi ascunde-le tardiv în inima mea. Ploaie rebela! Fii tovarășa mea de împliniri. Nu-mi strecura chemarea ta, Prin ascunzișurile genelor ce cad ostenite de zbucium. Suflet cald! Asterne-mi speranțe. În toate nopțile. Și visuri de aur. Referință Bibliografica: Năzuințe / Carmen Marin
NAZUINTE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365297_a_366626]
-
în urma căpitanului și-a tras arma de pe umăr. Cu o rapiditate impusă de disperare tras închizătorul, a îndreptat spre căpitan pistolului automat și l-a somat : - Staiiii !!!..... Încremenit, căpitanul a fost cuprins de o sudoare rece străfulgerat fiind de înțelegerea tardivă a greșelii făcute ; trebuia ca mai întâi și mai întâi să-l dezarmeze, să o facă din primul moment al întâlnirii, câtă vreme grănicerul întârziat din misiune era stăpânit de sentimentul culpabilității. Nu a putut înțelege nici măcar în al doisprezecelea
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
pentru a mai putea întreprinde câte ceva din din ceea ce nu vom fi făcut atunci când ar fi trebuit. Păcat, mare păcat! Timpul înapoi nu se mai întoarce și vom constata că nu ne vom fi ales în suflete decât cu regrete tardive. Pe vremuri, se pare de mult uitate de mulți dintre noi, oamenii își clădeau singuri propriile lor concepții și scară de valori. Baza credinței lor sălășluia adând în inimile lor, pironită fiind cu trei pironi mari care odată, cândva, de
DEZAMĂGIRI ŞI ÎMPLINIRI ÎN PLAN SPIRITUAL! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365467_a_366796]
-
se-neacă de cenușa cea mai rece.... Cât de mult ai vrea atunci să călătorești pe tăcerile tale Pe gândurile-nsingurate..dorințe-nspăimântate... Ți-ai aminti, desigur, de anii trecuți, de priveliștea casei cu pridvor. Meditație despre trecerea timpului, gânduri tulburi, tardive regrete... Îngheți împreuna cu clipa! Nici gândurile nu te mai ascultă.. Lumânările ard în sfeșnice de aur, în pulberi de argint Și ceara li se prelinge ca lacrimi de sânge înghețate... În asemnea zile te cuprinde o stare patetică de
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
care știa că nu avea să se joace în mod real niciodată. O piesă de sertar, să o numim, al cărui afiș, însă, i-a fost scos la lumină într-o manieră pozitivă, recent, de posteritate. E poate chiar răspunsul tardiv al istoriei înseși față de atitudinea constantă a Reginei de a-i ține piept cu dârzenie aproape un secol întreg, fără ostilitate și ranchiună... Mereu sprijinindu-se pe edificiul salubru al modestiei, dar și pe acela al unei simplități caracteristice numai
ANA DE BOURBON-PARMA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366293_a_367622]
-
Resteman. Unele poeme sunt mici scenarii regizate perfect cu atmosferă, personaje, intrigă și deznodământ. Ninsoarea ocupă un rol important în viziunea poetei. Ea este asociată, ca și toamna, cu plecarea, cu despărțirea: „Dar ai plecat cu ultima ninsoare” (Un vis tardiv). Corespondența stărilor cu anotimpurile este evidentă. În timp ce tainele „nasc din primăveri” (Taina unei taine); iar „amintirea-n ploaie se preface”. O elegie perfectă: „Singurătate”: „Mă plimb pe străzi la braț cu amintirea/ Și caut un motiv de-a exista,/ În
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
lui Marian Malciu, ar putea fi superfluă, dacă nu s-ar lua în considerație motivația principală a autorului, aflat într-o situație limită, conjuncturală, la un moment dat. Pentru ca autorul să se înalte deasupra acestor stări afective, el imploră iertarea (tardivă, ce-i drept!), pentru a-și liniști conștiința și a se înfățișa drept la Marea Judecată. Fără a ierta, la rându-ne, pe cei care ne-au greșit, nu putem să fim iertați pe deplin. În smerenia lui, poetul imploră
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
unul cu tirul în mașina noastră și nu a mai scăpat nici el și nici mașina. Eu am avut noroc, doar cu un picior și câteva coaste rupte, dar m-am vindecat complet. - Îmi pare rău, sincere condoleanțe. Chiar dacă sunt tardive. - Mulțumesc, m-am obișnuit cu această pierdere. La început a fost insuportabil, acum m-am mai liniștit. Nu mai am cum să-l aduc înapoi. Au trecut deja patru ani de atunci. - Păcat că ați rămas văduvă atât de devreme
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350476_a_351805]