2,611 matches
-
singur. Pe o tarla lungă, cu pământ bun, ușor, pe o zi călduroasă și cu praf, tractoristul se învoise cu ajutorul său să pună tractorul în brazdă să-l lase să meargă singur, ei așteptând câte unul, la un cap al tarlalei. Băieți ingenioși, dar nu-i interesa costul tractorului și reparațiile. La acea dată în Illinois și Iowa peste 50% din fermieri lucrau cu caii. În SUA boii nu sunt folosiți la muncă. Cum am spus, totul se făcea prudent. Un
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
aparținut unei comunități de daci liberi, dar care n-au scăpat de influențele romane. Pe parte dreaptă a Bașeului, mai sus, cam la aproximativ 1,5 km de la intersecția DN 29A cu drumul ce leagă satul Mlenăuți de câmp, pe tarlaua „La Ilie, apoi la „Dealul Morii și în „Hârtopul Grădinii s-au găsit urme arheologice ce dovedesc existența unor comunități umane din neolitic ce aparțin culturii Cucuteni faza „A. Dealul pe care se întinde tarlaua „La Ilie are o înclinație
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
satul Mlenăuți de câmp, pe tarlaua „La Ilie, apoi la „Dealul Morii și în „Hârtopul Grădinii s-au găsit urme arheologice ce dovedesc existența unor comunități umane din neolitic ce aparțin culturii Cucuteni faza „A. Dealul pe care se întinde tarlaua „La Ilie are o înclinație spre sud-est, nu este prea înalt și este aproape de „Pârâul Morii. Fragmentele de ceramică găsite aici nu au o calitate deosebită dar poartă urme de pictură. De aici s-au cules obiecte din silex (unelte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tale, ba chiar te va ajuta. Unii săteni, mai în vârstă, din satul Vatra mi-au povestit că unul dintre boieri a încercat să obțină venituri din creșterea și înmulțirea iepurilor sălbatici. O asemenea încercare s-ar fi făcut pe tarlaua care se numește în Rădii. Locul este presărat din loc în loc cu mărăcinișuri, iar boierul ar fi pus oamenii să amenajeze din loc în loc bordeiașe din lemn și pământ unde iepurii să se adăpostească și să se înmulțească, apoi să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lângă iazul Axinte, unde exista un șipot amenajat într-un trunchi de copac. Pârâul se varsă în iazul Axinte. Burăchioaia-teren arabil în lunca Prutului la vest de satul Baranca. Numele vine de la soția unui locuitor numit Burache. Buțincu (La Buțincu)tarla de teren arabil în partea de est a satului Mlenăuți între Lișna Nouă și Pârâul Morii. Denumirea vine de la locuitorul Buțincu care și-a construit casa în acea tarla. Calu Alb- nod hidrotehnic amenajat pentru stocarea apei, pentru irigații și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Numele vine de la soția unui locuitor numit Burache. Buțincu (La Buțincu)tarla de teren arabil în partea de est a satului Mlenăuți între Lișna Nouă și Pârâul Morii. Denumirea vine de la locuitorul Buțincu care și-a construit casa în acea tarla. Calu Alb- nod hidrotehnic amenajat pentru stocarea apei, pentru irigații și pentru creșterea peștilor. în trecut aici a existat un iaz mai mic care avea și o moară de apă. Denumirea vine de la un cal alb din herghelia boierului Mihalache
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de moșia boierească. Antroponimul vine de la Korlat care înseamnă margine, stavilă, barieră. Corlăteanu(mărginașul) era paznic la hotarul moșiei boierești și ținea evidența oamenilor ce intrau dimineața la lucru pe moșie și ieșeau seara. Costanciuc (La Costanciuc)-teren arabil între tarlalele La Bojoga și La Cățăl, denumit după locuitorul care avea casa aici pe acest câmp. Coșăre (La Coșăre)-teren agricol pe care au existat mai multe hambare pentru păstrat în special porumbul proprietarului moșiei. Coșer înseamnă un fel de pătul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
notat și MDGR, vol. III,pag.86. Dealul Pădurii-deal situat la nord de satul Mlenăuți. Pe acest deal mai există o bucată de pădure, numită Pădurea Manolii (Pădurea lui Manole). Dealul Spânzuraților-deal în partea de vest a satului Baranca, între tarlaua Porcărie și pădurea din Fața Iazului Dracului. Denumirea vine de la doi oameni care au fost spânzurați pentru că au furat niște cai de pe moșia boierească. Dealul Stadolei-deal situat între satele Vatra și Hudești (Lupeni) unde a exista o stadolă (o magazie pentru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
loc în satul Vatra unde există o groapă mare săpată de un izvor puternic. în apropiere se află și Râpa de la Bou Negru. Hanus-teren agricol pe malul drept al pârâului Bașeu și a iazului Calu Alb, situat la nord de tarlaua Lișna Nouă. Harbuzărie-teren arabil situat în marginea de sud a iazului 2 (Șesul Comândatului) foarte bun pentru cultura pepenilor verzi și galbeni. în lexicul local la pepenii verzi li se zice harbuji. Hatie (La Hatie)-loc de trecere, de lățimea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vol. IV, pag.452-453 ca deal pe moșia Lupeni, comuna Hudești, plasa Prutul de Sus, județul Dorohoiu. Nouă Fălci-teren arabil desecat în Lunca Prutului, în partea de nord a satului Baranca. Odaie (La Odaie) îteren arabil situat la sud de tarlaua Cuzoaia, la est de locul fostului sat Bobești. în prezent mai există câteva case. Denumirea vine de la târla cu adăposturile pentru vite în preajma locului de pășunat și colibele pentru paznici. Iazul de la Odaie-iaz de dimensiuni mai mici din apropierea acestui loc.
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mlenăuți. în trecut, terenul a fost folosit ca pășune. Aici era o gospodărie izolată de sat, precum și adăposturi pentru animale și pentru oamenii care le îngrijeau. Tot Odăiță se numește și locul dintre partea de est a satului Mlenăuți și tarlaua La Cățăl. Pădurea lui Pușcașu-pădure de foioase situată în partea de nord a comunei între satele Alba și Baranca. Numele îi vine de la pădurarul care răspundea de această pădure. Pădurea Găureanca-pădure situată la sud-vest de satul Alba în care s-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de ―privitori la televizor. Tot ce a fost mai rău în Europa și-a făcut loc în România. în cadrul Cooperativei Agricole de Producție din Hudești s-au executat lucrări de amenajare a irigațiilor pe o suprafață de 571 ha pe tarlalele Cuzoaia și Lișna Nouă. S-au menținut amenajările și stația de pompare de la Cuzoaia care sunt folosite de ferma lui Costel Nazare de la Concești. Amenajările de irigație de pe Lișna Nouă au fost distruse. Posibilități de irigații pe teritoriul comunei Hudești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de irigații pe teritoriul comunei Hudești ar fi fost mai mari având în vedere sursele de apă din iazurile existente de-a lungul pârâului Bașeu. Pentru menținerea și ameliorarea fertilității solului s-au aplicat îngrășăminte chimice în funcție de caracteristicile terenului de pe tarlalele locuitorilor din Hudești. Caracteristic comunei Hudești, ca de altfel și al celorlalte comuni din jur, este relieful deluros cam cu mai bine de 1/3 cu teren agricol arabil în pantă, ogoarele fiind din deal în vale și nu în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lucrări de îmbunătățiri funciare și de combatere a eroziunii solului în timpul colectivului, avându-se în vedere că în unele porțiuni de teren stratul de humă este apropiat de suprafața solului și produce alunecări de teren. Așa a fost cazul pe tarlalele Pâșcov, Odaia, Hârtop, La Sărături etc. Deși comuna este amplasată într-o zonă deluroasă, predomină cultura cerealelor pe terenuri arabile. Dintre cereale, până în 1989, primul loc l-a deținut grâul care în anul 1985 ocupa cele mai mari suprafețe din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unde a fost amenajată. E posibil ca tot din această perioadă să fi început și strămutarea satului Bobeștii-de-Jos către satele Vatra, Concești și chiar Alba. în favoarea susținerii acestei păreri trebuie să luăm în considerare că cei mai mulți proprietari de pământuri de pe tarlaua Bobești sunt din satele Alba, Vatra, Concești și chiar din Lupeni. O icoană de la biserica de la Bobești se mai găsește încă la biserica din Vatra. Partea din centrul satului și mai dinspre sud-est are drumurile cu multe cotituri și cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
1998, vol. I, 94-105). Agricultura itinerantă românească se desfășura așadar pe teritoriul fiecărui sat în parte, fiind vorba de populații ce nu se deplasau încontinuu spre noi regiuni. În regiunile rusești existau și sate ce funcționau în sistemul celor trei tarlale. Haxthausen le semnalează în districtul Iaroslav (Stahl, 1998, vol. I, 129) și în apropiere de Kiev (Stahl, 1998, vol. II, 437), pe malul Nistrului. Despre acestea din urmă se menționează faptul că sunt înconjurate de garduri, având aproape întotdeauna trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Stahl, 1998, vol. I, 129) și în apropiere de Kiev (Stahl, 1998, vol. II, 437), pe malul Nistrului. Despre acestea din urmă se menționează faptul că sunt înconjurate de garduri, având aproape întotdeauna trei porți ce duc spre cele trei tarlale. Tarlaua necultivată (lăsată să se „odihnească”) este deschisă, pentru a permite vitelor să pască, în timp ce tarlalele cultivate sunt închise cu garduri. Descrierea făcută este una tipică pentru satele ce trăiau în sistemul cunoscut mai ales sub numele german Dreifelderwirtschaft, răspândit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
1998, vol. I, 129) și în apropiere de Kiev (Stahl, 1998, vol. II, 437), pe malul Nistrului. Despre acestea din urmă se menționează faptul că sunt înconjurate de garduri, având aproape întotdeauna trei porți ce duc spre cele trei tarlale. Tarlaua necultivată (lăsată să se „odihnească”) este deschisă, pentru a permite vitelor să pască, în timp ce tarlalele cultivate sunt închise cu garduri. Descrierea făcută este una tipică pentru satele ce trăiau în sistemul cunoscut mai ales sub numele german Dreifelderwirtschaft, răspândit în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
malul Nistrului. Despre acestea din urmă se menționează faptul că sunt înconjurate de garduri, având aproape întotdeauna trei porți ce duc spre cele trei tarlale. Tarlaua necultivată (lăsată să se „odihnească”) este deschisă, pentru a permite vitelor să pască, în timp ce tarlalele cultivate sunt închise cu garduri. Descrierea făcută este una tipică pentru satele ce trăiau în sistemul cunoscut mai ales sub numele german Dreifelderwirtschaft, răspândit în numeroase regiuni europene. La noi în țară, acest tip de sat (Stahl, 1998, vol. I
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
acestui spirit de sociabilitate ce caracterizează poporul rus și al nevoii de ordine ce animă comunitatea” (Haxthausen, 1847, vol. I, 129-130). „Spiritul de sociabilitate”, invocat și cu această ocazie, oferă o explicație vagă. În satele organizate pe principiul celor trei tarlale, răspândite în trecut în întreaga Europă, lucrările agricole începeau și se terminau la anumite date hotărâte de întreaga comunitate. Toți membrii acesteia erau obligați să parcurgă în timp aceleași etape, activitatea unuia având consecințe asupra altuia. De exemplu, dacă într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în trecut în întreaga Europă, lucrările agricole începeau și se terminau la anumite date hotărâte de întreaga comunitate. Toți membrii acesteia erau obligați să parcurgă în timp aceleași etape, activitatea unuia având consecințe asupra altuia. De exemplu, dacă într-o tarla se dădea drumul vitelor să pască la o dată anume, cel care nu își transporta recolta la timp în gospodărie risca să o găsească mâncată de animale. Ordinea și ritmul muncii erau hotărâte de comunitate, dar ele nu erau întâmplătoare, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
care pot fi regăsite și la alte populații europene în secolul al XIX-lea. Dintre acestea putem menționa: tehnicile defrișării prin incendiere, formele arhaice de agricultură itinerantă acompaniate de forme de proprietate temporară, sistemul economic și social al celor trei tarlale, rolul hotărâtor al obștii sătești, rolul precumpănitor al bătrânilor, deosebirile dintre loturile cultivate, aflate în proprietate individuală (terroir), și cele devălmașe (communaux) și mai ales atât de importantul principiu al distribuirii egalitare a terenurilor. b) Printre deosebirile cele mai evidente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
asupra pământului, vezi Stahl, (1998, 166-179). Haxthausen, Études sur la situation intérieure..., vol.III, 148-149. H.H.Stahl, Contribuții..., vol.I, 94-105. Ibidem, vol.I, 129. Ibidem, vol.II, 437. O descriere amănunțită a satelor rusești funcționând în sistemul celor trei tarlale poate fi găsită în Confino, (1969). H.H.Stahl, Contribuții..., vol.I, 270-271, 278-292. Ibidem, 281-282. Haxthausen, Études sur la situation intérieure..., vol. I, 224. Ibidem, 208. H.H.Stahl, Contribuții..., vol.I, 158-165. Haxthausen, Études sur la situation intérieure..., vol.I
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
tot În... „Marșul cu prolog al Împlinirilor revoluționare”: „Se adună la plenară/ Pechinezii bunăoară/ Se adună la congres/ Șorecarii mai ales/ Hau hau hau și hâm hâm hâm/ Vin dulăii la ciolan/ Vin taraș că o șopârla/ Grangurii și marea tarla/ Unu-i prieten altul rudă-/ Somnoaroasă caracuda,/ Evanghelioși sadea/ Vine câinele - cățea/ Toată turma-n patru labe/ Mutre de scapeți și babe/ Unul urlă ceilalți sluj/ Cu-n picior la spate-n sus/ Și când Bâlba spune gata/ Ușurel se
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
foc, crăcană). Mai erau niște polițe, o masă, câteva taburele și multe plase pentru scurgerea cașului. Ciobanii, feciori din sat, aveau cămăși înnegrite de funingine și împodobite la poale și mâneci cu fluturi strălucitori. Ei scoteau oile la păscut pe tarlale (toloci) cu iarbă, arvonite de la gospodarii avuți sau de la primărie. La prânz, veneau cu oile la stână, la muls. Toți le mulgeau în donițe de lemn și de prelucrarea laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]