949 matches
-
a răspuns vocea lui tăticu, mă chinui să deschid porțile să intrăm cu camionul. -Gogule este Ionel! Măi, Gogule! se auzea din ce în ce mai tare vocea mamaiei. -Da, Susano, am auzit, ce țipi așa să ne audă tot satul?! i-a răspuns tataie care venea grăbit din grădină. Stăteam cu fața lipită de geam și dintr-o curiozitate de copil rău, voiam cu orice preț să știu dacă tataie avusese timp să-și tragă nădragii și să-și încalțe opincile. -Ce aveți bre
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
Susano, am auzit, ce țipi așa să ne audă tot satul?! i-a răspuns tataie care venea grăbit din grădină. Stăteam cu fața lipită de geam și dintr-o curiozitate de copil rău, voiam cu orice preț să știu dacă tataie avusese timp să-și tragă nădragii și să-și încalțe opincile. -Ce aveți bre, de v-ați speriat așa? i-a întrebat mustăciosul care conducea camionul. Tataie se învârtea prin curte, așa cum se învârteau gâinile când le alergam să prindem
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
dintr-o curiozitate de copil rău, voiam cu orice preț să știu dacă tataie avusese timp să-și tragă nădragii și să-și încalțe opincile. -Ce aveți bre, de v-ați speriat așa? i-a întrebat mustăciosul care conducea camionul. Tataie se învârtea prin curte, așa cum se învârteau gâinile când le alergam să prindem una pentru tăiat. -Vino, bre, și ajută-mă să desfac oblonul, ți-am adus niște cocoși de prăsilă de la fermă. Și fără să înțeleagă de ce tataie nu
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
camionul. Tataie se învârtea prin curte, așa cum se învârteau gâinile când le alergam să prindem una pentru tăiat. -Vino, bre, și ajută-mă să desfac oblonul, ți-am adus niște cocoși de prăsilă de la fermă. Și fără să înțeleagă de ce tataie nu se apropia, a sărit în camion. - Vino, bre, ce faci? s-a răstit tăticu la el. -Ce ai, Gogule? Vino, mă, să ne ajuți! i-a strigat mamaie din spatele camionului. -Ține-l bine, sunt mai răi decât un taur! i-
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
mamaie din spatele camionului. -Ține-l bine, sunt mai răi decât un taur! i-a spus tăticu în timp ce îi dădea primul cocoș peste oblonul caroseriei, care, cu toate că era legat fedeleș, se zbătea ca un nebun. În lumina farurilor l-am văzut pe tataie. Era în izmene și atunci am înțeles de ce se codea să se apropie de mașină. Încurajată de gălăgia de afară și de țipetele cocoșilor, am ieșit pe prispă și de acolo, cu voce tare, poate mai tare decât o aveam
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
am înțeles de ce se codea să se apropie de mașină. Încurajată de gălăgia de afară și de țipetele cocoșilor, am ieșit pe prispă și de acolo, cu voce tare, poate mai tare decât o aveam de obicei, am strigat după tataie care ducea pe rând cocoșii în grajd. -Ia vezi, tataie, că tot te duci în grădină, poate îți găsești nădragii și opincile printre răzoare. Norocul tău că nu au fost ăia de la partid, căci altfel ai fi ajuns la tușa
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
Încurajată de gălăgia de afară și de țipetele cocoșilor, am ieșit pe prispă și de acolo, cu voce tare, poate mai tare decât o aveam de obicei, am strigat după tataie care ducea pe rând cocoșii în grajd. -Ia vezi, tataie, că tot te duci în grădină, poate îți găsești nădragii și opincile printre răzoare. Norocul tău că nu au fost ăia de la partid, căci altfel ai fi ajuns la tușa fără izmene. -Aoleu, măiculița mea, omoară omul! am auzit frânturi
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
în năravul tău de buzoiancă! s-a răstit mamaia la mine, dar râsul lui tăticu m-a încurajat să rămân pe loc. -Plec acasă, le-am spus când au intrat toți în casă și i-am aruncat o privire lui tataie, care însemna: “Să vedem cu cine mai stai de povești?” -Nu plecăm la București, a spus tăticu, speriat că aș putea să le fac o scenă. Vine și Mărioara la sfârșitul săptămânii. Mă uitam de data asta cu un aer
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
aș putea să le fac o scenă. Vine și Mărioara la sfârșitul săptămânii. Mă uitam de data asta cu un aer mai bland. Așteptam ca cel puțin mamaia să îi spună: “Nu-i nimic, Ionel”. Dar tăcea și ea și tataie. Începeam să mă simt rău, aveam impresia că nu mai eram iubită. Mă foiam și începusem să-mi frec picoarele a nerăbdare. Ei vorbeau despre cocoși și tăticu nu observa cât eram de nervoasă. Numai mustăciosul, ]ntr-un târziu, după ce m-
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
mustăciosul, ]ntr-un târziu, după ce m-a privit cu coada ochiului, mi-a spus: -Dacă vrei să vii cu noi, dormi în mașină până mâine seară, când ne întoarcem la București. -Cum să plece fata noaptea?! au sărit deodată mamaia și tataie. Numai atât voiam să aud. Pe nesimțite m-am strecurat sub plapumă, mi-am tras-o peste cap, să nu mai aud nimic și în mai puțin de câteva minute, “dormeam buștean”, cum îi plăcea lui tataie să spună, când
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
deodată mamaia și tataie. Numai atât voiam să aud. Pe nesimțite m-am strecurat sub plapumă, mi-am tras-o peste cap, să nu mai aud nimic și în mai puțin de câteva minute, “dormeam buștean”, cum îi plăcea lui tataie să spună, când se culca oboist. Dacă seara am adormit mulțumită, a doua zi mă așteptau în curte patru dușmani, care, după câteva confruntări cu Ciobănel, îl puseseră cu botul pe labe, în fața porții. Resemnat, câinele îi urmărea numai cu
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
spune că ar fi fost de cocoș. Erau așa de mari, că le depășeau și pe ale gâscanului. De pe prispă m-am uitat lung prin curte. Nu o vedeam pe mamaia și nu auzeam nici frânturi din discuțiile pe care tataie le ținea de unul singur când muncea. Găinile erau toate strânse lângă gardul dinspre grădină, iar cei trei cocoși pe care îi aveam, păreau niște pârliți pe lângă noii oaspeți. Teama stăpânea toată curtea, că te punea pe gânduri. Fără să
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
răspuns râzând. Vezi să nu-i spui lui tac-tu-mare că i-am dat țuică lui Fane, mi-a spus zâmbind, privindu-mă pe sub sprâncene. M-am uitat la ea fără să clipesc; era primul nostrum secret. Dacă ar fi fost tataie, aș fi râs pe sub mustăți, dar cum era mamaie, nu-mi putea trece prin minte că aș putea să o dau de gol. Doar făcuse totul pentru mine, să le dea o lecție nenorociților, să nu mă mai atace în
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
cum era mamaie, nu-mi putea trece prin minte că aș putea să o dau de gol. Doar făcuse totul pentru mine, să le dea o lecție nenorociților, să nu mă mai atace în viitor! Seara când s-a întors tataie de la muncă, mirosea în bucătărie a leuștean și a borș proaspăt. -Da friptură nu ai făcut Susano? a întrebat-o ștergându-se la gură cu ștergarul lui, pe care îl agăța în cuiul cel mai înalt de la ușă, de teamă
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
-se la gură cu ștergarul lui, pe care îl agăța în cuiul cel mai înalt de la ușă, de teamă să nu ne ștergem cu el. -Nu, asta pentru poimîine când vine Mărioara, că doar este cocoșul lor! -Ce?! a strigat tataie neîncrezător în ce îi auziseră urechile. Le-ai tăiat cocoșul de prăsilă! a țipat și mai disperat. -Ce cocoși, tataie? Numai unul singur, am intervenit să o apăr pe mamaie. Ăștia sunt niște tauri, că dacă nu trecea Fane, ne-
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
nu ne ștergem cu el. -Nu, asta pentru poimîine când vine Mărioara, că doar este cocoșul lor! -Ce?! a strigat tataie neîncrezător în ce îi auziseră urechile. Le-ai tăiat cocoșul de prăsilă! a țipat și mai disperat. -Ce cocoși, tataie? Numai unul singur, am intervenit să o apăr pe mamaie. Ăștia sunt niște tauri, că dacă nu trecea Fane, ne-ar fi mâncat și pe mine și pe mamaie. Uite ce am pe mâini. Și fericită că erau bune la
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
o apăr pe mamaie. Ăștia sunt niște tauri, că dacă nu trecea Fane, ne-ar fi mâncat și pe mine și pe mamaie. Uite ce am pe mâini. Și fericită că erau bune la ceva zgârieturile, i le-am arătat. Tataie a ascultat fără prea multă convingere istoria noastră, mai puțin despre țuica băută pe nerăsuflate de Fane. Numai a doua zi, când l-a întâlnit pe Fane la fântână a priceput și el în ce pericol fusesem și mirat că
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
-De ce, fa, Susano nu i-ai dat lui Fane mai multă țuică? Te-a făcut de râs la fântână. Zicea că ești zgârcită. -Pentru un cocoș, două căni nu-i de ajuns? De data asta a fost rândul lui tataie să se mire și să-l injure. -Cum, Susano, a tăiat un taur sau un pârlit de cocoș? Când am băut eu două căni? Necăjit s-a îndreptat spre grajd, plângându-se “măicuții lui“ de risipa făcută de mamaie pe
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
atacau pe noi, în schimb ciuguliseră capul unor găini cu ciocurile lor ascuțite ca un fierăstrău. Începuserăm luna cu cocoșii de prăsilă și o terminam cu găinile care erau presupuse să se prăsească cu un soi mai de rasă. Numai tataie, supărat de câte ori intra în curte și îi mirosea a bun, îl pomenea pe tăticu: -Bine că nu a adus vreun porc, că i-ar fi mâncat pe ai noștri și cine știe dacă nu ne dărâma casa. Auzi, măiculița mea
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
O să mănânci numai lăptuci și fiertură de urzici, până o să devii verde ca iarba! -Mai taci mă, nu mai cobi! îi spunea mamaia enervată de aceleași cuvinte pe care le repeta de fiecare dată când ne așezam la masă. Rușinat, tataie stătea în fața strachinii și dacă mamaia nu îl întreba dacă mai vrea, după ce se foia puțin și aducea vorba despre altceva, îi spunea cu jumătate de voce: -Dacă așa a vrut Dumnezeu, hai mai umple-mi o dată strachina, că om
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
că om vedea ce o mai fi până în vară. Poate mai aduce Ionel altceva să prăsim. Zâmbeam cu mamaia fără să ne vadă și cum reținusem vorba ei îi spuneam pe șoptite: “Ai dreptate mamaie, tare prăpăstios mai este și tataie ăsta!” Referință Bibliografică: GLORIE COPILĂRIEI IV / Mihaela Arbid Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 479, Anul II, 23 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihaela Arbid Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
cu căciulile înfundate pe frunte, cu ciorapii din lână până la genunchi, pe care se vedeau nojițele opincilor, ieșeau în drum și strigau unii la alții. -Ce, mă Gheorghe, nu ți-au putrezit mă oasele, nici în iarna asta?! îi striga tataie de câte ori îl vedea trecând cu căldarea în mână, zgribulit în cojocul vechi și unsuros. -Da ce, bre, nea Gogule, eu le-am lăsat neudate toată iarna?! Am terminat bre, butoiul! Vezi să-mi păstrezi vin la Paște! și, bucuros de
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
cojocul vechi și unsuros. -Da ce, bre, nea Gogule, eu le-am lăsat neudate toată iarna?! Am terminat bre, butoiul! Vezi să-mi păstrezi vin la Paște! și, bucuros de isprava lui, scuipa printre dinți și se grăbea spre fântână. Tataie se uita după el zâmbind, își trăgea căciula pe frunte și îl înjura „halal de mă-ta care te-a făcut, mai bine te făcea lângă un gard!” -Gogule! îl striga mamaie privindu-l pe sub broboada trasă pe frunte, din cauza
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
striga mamaie privindu-l pe sub broboada trasă pe frunte, din cauza frigului. Dacă nu ar fi dintr-ăștia ca Gheorghe în sat, cine ți-ar cumpăra țuica și vinul, în pragul Paștelui? Mamaia avea răspuns la toate. Nu-i plăcea lui tataie, dar știa că avea dreptate, așa că își lua furca sau lopata și își găsea de lucru prin grajd sau pe la glugile de coceni. Mă țineam după el mai ceva decât umbra lui, spre disperarea mamaiei. -Să nu mergi decât prin
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
ghetelor și nici a pantalonilor. -Dar-ar boala în neamul lui tac-tu, dar-ar praful în năravul tău! Și tu, măi Gogule, bătrân și nebun; ai ținut-o după tine și nu ai văzut-o mă?! A căzut la porci! Tataie se uita mirat la mine. Scuturase glugile și cărase cocenii în grajd, nu avusese timp să vadă ce „meșteream prin grădină”, cum îi plăcea să spună. -Nu mi-ai spus, bre, matale să nu merg decât prin noroi?! i-am
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]