643 matches
-
se petrece mai ales în acele momente când formulă chimică a politicului se dezechilibrează ori în favoarea teoriei, ori în favoarea practicii. Este meritul unui specialist în retorica precum C. H. Knoblauch acela de a stabili, în funcție de poziționările și atitudinile ideologice, o taxonomie a "alfabetizărilor". El distinge între "alfabetizările conservatoare", "alfabetizările liberale" și "alfabetizările stângiste"11. Knoblauch nu definește însă "alfabetizarea politică", ci situarea și intenționalitatea esențial politică a oricărei "alfabetizări". Cercetări recente au stabilit că la un oarecare nivel de "alfabetizare politică
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
cât și de factori externi (de exemplu, calitatea predării, climatul din clasă și logistica didactică). Învățarea va fi eficace atunci când, valorificând optim acești factori, va parcurge, în mod corespunzător, un șir de „evenimente” specifice, conforme cu ierarhizările propuse de specialiști (taxonomiile pe cele trei nivele: afectiv, psihomotor și cognitiv au un rol important în orientarea cadrelor didactice), cum ar fi: receptarea, înțelegerea, memorarea, păstrarea și actualizarea. Aceste evenimente se corelează strâns cu cele ale fiecărei lecții, deoarece: pentru o bună receptare
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
imunodeprimați, precum și cu unele limfoame cu celule T și alte tumori epiteliale, cum ar fi cancerul gastric. 8. Virusuri cu potențial oncogen pentru om 8.3.3. Caracterele virusului. Relații cu celula gazdă. Tipuri de infecție 8.3.3.1. Taxonomie EBV (HHV-4), ca și HHV-8 (virusul asociat sarcomului Kaposi), aparține genului Limfocriptovirus, subfamilia Gammaherpesvirinae, familia Herpesviridae. Acestea sunt virusuri ADN complexe, încapsulate și se multiplică în nucleul celulei gazdă. 8.3.3.2. Relații cu celula gazdă. Tipuri de infecție
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
un an școlar). Obiectivul prefigurează activitatea profesorului și a elevilor pe durata orei didactice. Formularea obiectivului trebuie să sugereze totodată și modul de desfășurare a procesului didactic respectiv. Precizarea obiectivelor corect este premiza necesară unui proces de instruire eficient. Clasificarea (taxonomia) obiectivelor educaționale a constituit subiectul unor capitole speciale în lucrări de pedagogie generală sau didactică specială, pe discipline de învățământ. Diferențele înregistrate de la o lucrare la alta au cel puțin două cauze: progresul înregistrat în științele educației mai ales în
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
culturii; (3) Știință universalului, adică filozofia (care se ocupă de esență esenței)9. Așadar, se poate afirma că B.P. Hașdeu a cuprins în schema să doar științele generalului (triunghiul ABC), ordinea dispunerii acestora fiind similară (conform criteriului "complicațiunii") celei din taxonomia lui Coșeriu tocmai fiindcă relația dintre formă și substanță se complică prin trecerea de la un nivel ontologic la altul. Pe de altă parte, se observă că sociologia era foarte cuprinzătoare, incluzând și istoria (care, în acea vreme, punea mari probleme
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
vede, nu se deosebește în fond de cea propusă de Schleicher" (ibid.: 7). Există, totuși, la Heerdegen o diferență notabilă, adică un element a cărui absența Hașdeu o imputase clasificării lui Schleicher: doctrina lexiologiei, preluată, exact cu această denumire, în taxonomia hasdeiana a subdisciplinelor gramaticii comparative. În continuare, Șăineanu înfățișează și punctul de vedere al lui Hașdeu, cu referire la împărțirea gloticii în cele șapte doctrine grupate într-un quadrivium fizico-psihic și într-un trivium psihico-fizic, după care reproduce un amplu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1991/2006, p. 229). Tot după Șăineanu, Windisch prezintă apoi quadrivium-ul și trivium-ul subdisciplinelor lingvistice, așa cum le vedea Hașdeu (pe care îl consideră "un filolog mai puțin cunoscut, dar important și meritoriu"), însă se abține să critice această taxonomie, deși este de părere că Șăineanu ar fi trebuit să o corecteze sau chiar să o ignore: " Desigur, autorul ține să ne arate aici pregătirea scolastica, dar el ar fi putut renunța să facă trimitere la Hașdeu, cu atat mai
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și compunerea lexematica. 23 La fel, într-un articol dedicat contribuțiilor lui Șăineanu cu privire la semasiologie, Rudolf Windisch menționează (tot "la a doua mâna", după Șăineanu) clasificarea disciplinelor lingvistice făcută de Hașdeu, apreciind că Șăineanu ar fi putut renunța la respectiva taxonomie (care, după părerea lui Windisch, ar fi trebuit corectata). Interesant mi se pare faptul că și lingvistul german remarcă referirea lui Șăineanu pe linia lui Hașdeu la "ideile latențe" teoretizate de Bréal, insă consideră acest amănunt drept ceva minor (mai
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
capacitatea școlii de a răspunde solicitărilor societății, cu precizarea că această nevoie trebuie să-și găsească resorturi motivaționale interne. În încercarea noastră de a sublinia caracterul multinivelar al principiilor schimbării educaționale, prima intenție a fost aceea de a realiza o taxonomie a acestor principii, după formula: principii generale ale schimbării, principiile schimbării individuale, principiile schimbării organizaționale. Deoarece, în mare parte, conținutul acestora se pliază pe toate cele trei nivele, am renunțat, fapt pentru care propunem și avansăm spre analiză următoarele principii
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
același tip de schimbare; * Elaborarea prognozelor; * Combaterea sistemică a stresului schimbării în scopuri și obiective, conținutul activității, modurile de acțiune etc. Analiza celor două abordări ale obiectivelor educației pentru schimbare ne permite decantarea câtorva observații necesare. Putem aprecia astfel că taxonomia obiectivelor schimbării propusă de E. Macavei are avantajul de a fi mai concretă și cuprinzătoare în același timp, deoarece înglobează, într-o manieră oarecum diferită, și obiectivele anterior propuse. Regăsim aici aspecte care susțin elemente legate de dezvoltare personală și
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
transformau elevii în spectatori pasivi ai actului educațional. Aceasta și datorită faptului că predarea era văzută în chip funciar ca o obligație strictă a profesorului, iar învățarea doar a elevilor. Este vorba de o învățare mecanică, receptiv-reproductivă care, raportată la taxonomia obiectivelor cognitive elaborată de B. Bloom, acoperă doar primele două trepte: achiziționarea cunoștințelor și, în cel mai fericit caz, comprehensiunea acestora. Actul evaluării era proiectat ca etapă distinctă de predare-învățare, accentuându-se în mare măsură funcția acesteia de ierarhizare a
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a cunoașterii, mai ales a celei tacite, prin care specialiștii sunt coordonați În Încercarea lor de a crea nouă cunoaștere și de a o Împărtăși; alternative la fluxurile de producție - dezvoltarea portalurilor ca exponent al platformelor de colaborare; realizarea unei taxonomii clare pentru principalele domenii de cunoaștere - necesitatea de a avea o rigoare a proceselor tehnologice astfel Încât să se poată realiza cu ușurință transferul de cunoaștere În condiții de deplină adaptabilitate și eficiență; crearea platformei care poate facilita schimbul de informații
Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
date despre natura și mecanismele Învățării, aleelaborării structurilor cognitive și operaționale, precum și ale transformării conduitei la om. S-a dezvoltat o teorie a personalității și a dinamicii grupurilor școlare. Dispunem de o metodă de abordare sistemică a Învățământului, de o taxonomie a obiectivelor educaționale etc. Recentele progrese, și altele, ne ajută să Înțelegem altfel decât până acum multe dintre principalele aspecte ale organizării Învățării; ne dau posibilitatea să Întrevedem nu o inovație metodologică empirică, dedusă doar din stricta experiență directă de la
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și alte Încercări de clasificare. Și, firește, la criterii și clasificări diferite, există adeziuni diferite. Realitatea este că preocupările de acest gen au sporit atât de mult Încât s-a ajuns să se vorbească chiar de necesitatea constituirii unei adevărate taxonomii a metodelor de Învățământ. Până În prezent nu avem cunoștință să se fi ajuns Încă la o clasificare unanim acceptată. B. Sistemul de metode structurat după sursele cunoașterii (Învățării)tc "B. Sistemul de metode structurat după sursele cunoașterii (ÎnvĂȚĂrii)" Conștienți de
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
analiză a continuității politicii americane pe termen lung, vezi Bacevich (2002). Cercul autorilor care fac referire sau apără perspectiva păcii democratice este departe de a se constitui într-o categorie unitară, omogenă. Spațiul nu permite explorarea pe larg a diverselor taxonomii. Merită doar menționată diversitatea curentelor ce operează cu axiome derivând din corelarea păcii cu absența războiului - dincolo de dimensiunea empirică a acestei „teorii” (Bruce Russett) se află proiectele normative ale democrației cosmopolitane (David Held, Andrew Linklater, Daniele Archibugi) și ale cosmopolitismului
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să cultive prin toate mijloacele motivația intrinsecă. Sistemul motivațional școlar apare ca fiind pluralist; dacă acceptăm premisa că activitatea de învă țare este plurimotivată, atunci orice analiză a acestui fenomen trebuie să evidențieze complexitatea fațetelor mecanismului motivațional al învățării. O taxonomie multicriterială a motivației școlare o propune I. Neacșu (1978ă astfel: A. După locul pe care îl ocupă motivația în structura învățării: - Motivația intrinsecă - extrinsecă: motivația intrinsecă ale cărei caracteristici dinamogene decurg din însăși sarcinile și conținutul activității de învățare; motivația
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
un glosar al termenilor și definițiilor, care să fie un "agreement" și folosească tuturor specialiștilor din domeniul durerii: anesteziști, dentiști, neurologi, neurochirurgi, neurofiziologi, psihiatri și psihologi. O primă listă a apărut În 1979 și a fost adoptată de Subcomitetul de Taxonomie al IASP. În 1986 s-a revenit asupra acestei versiuni, iar În 1994 s-au impus noi modificări. Motivul a fost mereu același: necesitatea limbajului comun În definirea fenomenului complex, durerea. Complexitatea provenea, de fapt, din modalitățile, extrem de diverse, de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
naturii sunt discontinuitatea - supoziția că între genuri există intervale, că ele sunt despărțite prin granițe clare și nete - și constanța - supoziția că ceea ce se schimbă sunt trăsăturile individuale, în timp ce însușirile esențiale, definitorii pentru genuri, sunt imuabile. Viziunea esențialistă consideră rezultatele taxonomiei - clasificările - drept cele care fixează cadrul a ceea ce prezintă interes pentru știință. Cele două regnuri - al plantelor și al animalelor - se divid în încrengături și, mai departe, în clase, ordine, familii, genuri și specii. Cuvântul specie este traducerea dată în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
presupozițiile gândirii esențialiste considerau însușirile comune ale unei anumite categorii taxonomice drept însușiri definitorii, esențiale. Ei respingeau evoluția speciilor deoarece aceasta implică existența a numeroase forme de tranziție între categoriile sistematicii. Caracterele comune, cele care delimitează un grup într-o taxonomie, erau atribuite nu descendenței din strămoși comuni, ci unui plan preexistent reprezentat de către un arhetip. Indivizii care aparțin unui asemenea grup vor produce în mod constant urmași care au aceleași caracteristici. Această viziune se armonizează bine cu creaționismul, chiar dacă esențialismul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mărturisirii în text este o dovadă, paradoxal, tocmai a existenței literaturii” (pp. 22 - 23). Acest bun-simț intelectual, atât de convingător, e responsabil pentru prospețimea celor mai multe dintre interpretările de aici. Pornirile speculative prea flu sunt reprimate în mod constant. În schimb, taxonomiile (pentru care autorul vădește o atracție deosebită) sunt numeroase. Și decurg, aproape toate, dintr-o redutabilă imaginație situațională. Ce nu e îndeajuns de concret, și prin urmare nu se verifică, e înlăturat fără comentarii justificative. Scenariile teoretice pe care Răzvan
O sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4032_a_5357]
-
Ionel Teodoreanu include o revalorizare a unui romantism rezidual, ca și în cazul lui Cezar Petrescu. Nostalgia ordinii vechi, a lumii de dinaintea schimbărilor accelerate modelează sensibilitatea prozatorului. Soarele ce luminează copilăria personajelor sale e cel al vârstei de aur. Urmând taxonomia lovinesciană, Ionel Teodoreanu e incontestabil un "reacționar": mercantilismul, disoluția ordinii patriarhale sunt simptomele unei maladii a modernității. Recitirea lui Ionel Teodoreanu implică apelul la texte de mică întindere, la fragmente din proiecte mai vaste. Volumul de debut propune, în definitiv
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
decît se întîmplă în florilegiul lui Porta, volumul din 2005 al lui Enrico Testa, Dopo la lirica. Poeti italiani 1960 - 2000, exclude partizanatul. Lărgind perioada, îi include și pe autorii bătăioaselor curente mai-sus amintite. Cu teama judecăților definitive, ce subminează taxonomia istoriilor literare, cum singur a afirmat, Testa nu s-a referit la filoane, ci doar la continuități tematice sau stilistice ori a trasat parabole emblematice. Unele dintre acestea au scos la iveală fracturi temporare, încheiate cu reveniri la pozițiile anterioare
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
iși îngăduie nici un fel de pactizare, sionista sau antisemita, ba chiar mai mult, îndrăznea să accepte prefață în care Nae Ionescu reducea dramă iudaica la ideea că "Iuda suferă și trebuie să sufere". Revenind la intenția de a introduce o taxonomie în prezentarea publicisticii lui Sebastian, autoarea afirmă cu onestitate de cercetător riguros că "îndoială de a fi reușit în alegere și prezentare este însăși metodă de lucru" și că, în fond, tot ceea ce a reușit a fost de "a expune
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
Lucian Blaga) este pentru prima dată amplu examinată, introdusă în arealul științelor etnologice, fiindcă abia câteva colecții de texte, apărute timp de un secol și jumătate, adică până în anii ^50-^60 ai secolului trecut, au subsumat textele aparținând temei unei taxonomii adecvate, cele mai multe fiind grupate în capitolul generic cântece sociale. Excepții fericite au făcut colecția lui G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române (1885), care are câteva texte ale arestaților, aceea a lui Petru Bilțiu Dăncuș, de la sfârșitul secolului al XIXlea, Colecțiune
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
reuniunii: „Istoria culturală a umanității, din Orient până în Occident, abundă în motive florale, ilustrații și reprezentări ce fac orgoliul legendelor, miturilor și altor texte fundaționale. Concepte relevante, utilizate în varii culturi, gravitează în jurul unor asemenea fertili topoi identitari. Există o taxonomie a speciilor florale, ce poate fi asociată identităților culturale distincte, așa după cum există flori favorite sau preferințe onomastice în toate tradițiile. Indisociabila de istoria culturală, însăși istoria cunoașterii, a scrierii și a cărții are adânci rădăcini în istoria florala, spre
Frânturi lusitane - Erudită participare românească la un congres despre flori by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5248_a_6573]