889 matches
-
precum : să auzi , să vezi sau să percepi lucruri care nu sunt reale , suspiciune , convingeri greșite , să vorbești și să te comporți incoerent și să nu ai emoții . De asemenea , persoanele cu această boală pot să se simtă deprimați , vinovați , temători fără motiv sau iritați . ’’ a fi în formă ’’ , având energie în exces , nevoie scăzută de somn decât în mod uzual , a vorbi repede cu idei care fug și uneori cu iritabilitate severă . ABILIFY soluție injectabilă se administrează atunci când tratamentul cu
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
nepăsător față de sentimentele celorlalți Poate fi tiran, dominant, orgolios, arogant. VEZI AICI PROFILUL PSIHO-ENERGO-INFORMAȚIONAL COMPLET Victor Ponta s-a născut pe 20 septembrie 1972. În ceea ce privește planul individual ( energii psihice, caracter, ego), analiza spune că premierul poate fi egoist fin, plictisitor, temător atât de viitor cât și de prezent. Pe plan energetic ( bioenergii, emoții, sentimente) acesta poate fi vesel, glumeț, bun comunicator și oprtimist. Analiza mai spune că poate renunța ușor la propriile convingeri dacă este combătut cu argumente foarte puternice și
Vezi ce profil energo-informațional au Băsescu, Ponta, Antonescu și Diaconescu, după Oreste Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/42008_a_43333]
-
Ludovic al XIVlea, ci pentru că îl socotea reprezentantul corupt al ordinii vechi. Și nu Vaux-le-Vicomte fusese pricina, ci Belle-Ile, cumpărat de ceva vreme de Fouquet și care îl transformase într-o fortificație, fără a-l informa pe rege, tot mai temător de inițiativele nobililor, mai ales după războaiele Frondei, și găsise prilejul să scape de scandalosul ministru. Mult prea nepăsătorul Fouquet nici nu apucase să inaugureze Vaux-le- Vicomte când l-a ajuns suverana mânie. Regele a comutat sentința, care fusese de
Regele și ministrul său () [Corola-journal/Journalistic/2888_a_4213]
-
scriu trebuie să urc mai întîi/ scara de lemn sunător/ precum șoarecii care rod noaptea/ bradul proaspăt bine uscat/ o cameră de copil purifică precum varul/ interiorul" (casă). Sau tratată printr-o anecdotică misterioasă: "orbul nimerise o groapă./ copilul plîngea temător/ în întunericul care se lasă dintr-o dată/ în cameră./ prin crăpătura ușii se strecoară singură/ pisica cu ochii aprinși, fosforescenți./ cineva totuși cîntă deși nu-i prezentă/ decît vocea lui liniștită.// precum s-ar aprinde lumina" (seară Întreaga psihologie auctorială
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
sau cel puțin așa îi percepe personajul. Bernard îi inspiră invidie, dar nu numai pentru că Jean și-ar fi dorit să ducă viața pasionanta a acestuia, ci pentru că fiecare succes al prietenului sau înseamnă, undeva în universul interior șovăielnic și temător al protagonistului, eșecul lui. În tinerețe, Jean fusese căsătorit cu o femeiușca, Muriel, pe care Bernard i-o prezentase, fostă lui amantă, de fapt. Muriel îl făcuse fericit, într-o anumită măsură, pînă în ziua cînd, cu ajutorul lui Bernard, aflase
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
Cristian Teodorescu Îmi trec prin mînă în ultimele zile cărți ajutătoare pentru candidații la Bacalaureat. Cărți pe care liceeni trebuie să le cumpere fiindcă manualele au diverse lacune. Elevul mai temător că ar putea să pice examenul fiindcă n-are toate aceste cîrje ale manualelor, adună cîte un teanc de asemenea cărți pentru fiecare materie în parte. Terfeloagele astea sînt destul de scumpe. Unele costă mai mult decît manualele. Faimoasele manuale ieftine
Mafiotismul mediocrităților by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11595_a_12920]
-
întâlni la Paris vârstnica femeie, printre care și urcarea celor șase etaje ale locuinței lipsite de lift din strada Odeon. Cum să procedeze? E de văzut meschinărie, egoism în toate aceste frământări sau reflexele unui om retractil, asocial și mereu temător că, orice ar face, i se fură din prețiosul timp? Între atâtea sfaturi pe care i le dă fratelui mai tânăr (cu trei ani!) este și acela privitor la abstragere, la neamestec în ce li se întâmplă altora, mai degrabă
Cioraniene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3596_a_4921]
-
discret din senzualitatea poemelor „sudice”. O coloratură explicit erotică nuanțează „istorismul” acestor scene, unde apariții feminine neașteptate tulbură atmosfera gravă și tenebroasă (Mărioara, Măria Putoianca, Fata de la Cozia etc.); în Muma lui Ștefan cel Mare nu lipsește o tînără domniță „temătoare și iubitoare”, iar în Mihai la pădurarul apariția senzuală a tinerei unguroaice, care îi toarnă eroului vin (gest simbolic) îl convinge pe voievodul înfrînt că „viața este dulce”. Istoria sumbră se află mereu în contrapunct cu patimile omenești eterne, fără
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
sunt anormal de bogate în oxigen -, Partidul înființează o comisie de medici care decide că „Zatopek e un om normal, e doar un bun comunist și asta schimbă totul". Pe de altă parte, când victoriile internaționale se înmulțesc, Partidul devine temător și prudent, căci „adorația nesănătoasă pentru un atlet denaturează grav idealul stahanovist". De teamă și că ar putea să rămână în Occident, i se sugerează să nu participe la anumite concursuri, la altele i se interzice, i se impun tot
Sportivul și ordinea de stat by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/6085_a_7410]
-
40 de ani, bibliotecara Deleanu trăiește în Germania și merge senină spre 90 de ani, iar un intelectual tot mai implicat în vremea din urmă în proiecte civice descoperă documentele din „fondul Deleanu” taman când sunt exilate te miri unde. Temător foarte de soarta memoriei culturale în pericol, Daniel Vighi, căci despre el este vorba, purcede la un amplu proces de reconstrucție și recuperare a identității culturale timișorene și bănățene în general: „239 de revelioane ne despart de cea dintâi apariție
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
prin simpla enumerare, cuvintele descătușează energii nebănuite și conduc la acumulări de tensiuni din care se naște, în cele din urmă poezia: "în fiecare zi mor din ce în ce mai chinuitor, convingător, dezgustător, interior, înfiorător, înfricoșător, înjositor, nălucitor, năucitor, obositor, odihnitor, răbdător, șovăitor, temător, tulburător." (p. 13) Enumerații de tipul acesta ca și efectele ce derivă din procedeele de insolitare a mecanismului asociativ ne duc cu gândul, iarăși și iarăți la producțiile suprarealiștilor: "erau cărători de tablouri: pașii lor verzi erau moi, coloana vertebrală
Portretul scribului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17212_a_18537]
-
se derulează un același fir sinuos al business-ului românesc. Curtată de doi bărbați, Laura le folosește sentimentele pentru bunul mers al companiei, retrăgându-se la sfârșit din combinație, ca să-și găsească împlinirea profesională în firma unui italian homosexual. Acesta, temător că pasionalitatea i-ar putea fi speculată de parteneri de afaceri masculini, găsește în Laura coechipierul ideal. La timpuri noi, oameni noi. În fine, Internet și Sfârșitul călătoriei lărgesc cadrul, personajele, apăsate de propriul trecut, fiind urmărite și într-un
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
goală. Liniștită. A noastră. Dădeam perdelele la o parte. Deschideam ferestrele. Respiram aer curat în timp ce mergeam dintr-o cameră în alta, ștergându-le și lustruindu-le lucrurile. Ei nu văd decât că sunt strălucitoare. Atunci eram mai liniștite. Mai puțin temătoare. Ne simțeam în sfârșit în largul nostru. Câteva dintre noi furau de la ei. Mai întâi niște mărunțișuri cărora nu credeam că aveau să le ducă lipsa. O furculiță de argint. O solniță. O înghițitură de coniac, din când în când
JULIE OTSUKA Buddha din podul casei by Casiana Ioniță () [Corola-journal/Journalistic/3401_a_4726]
-
prețuit pe Liviu Ciulei. Lacrimile lui Paul Bortnovschi citindu-mi textul pregătit de el. Tulburarea din vocea Irinei Petrescu. Recunoștiința și fericirea din ochii lui Victor Rebengiuc. Solemnitatea și grija pentru fiecare cuvînt ales "despre Liviu" în atitudinea Ginei Patrichi, temătoare ca o școlăriță premiantă. Valul de căldură revărsat asupra mea de minunata Ileana Predescu. Și, mai presus de orice, dragostea și devotamentul scumpei noastre Andriana Fianu, cea datorită căreia Liviu Ciulei a poposit, cîndva, în redacția noastră. Reverență, Ma- estre
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
sociologilor. Pe de altă parte, rezervele pe care omul acesta le stîrnește țin de o reacție previzibilă a vanității omenești. Mai întîi, cauza e de căutat într-o psihologie a reflexelor condiționate: cînd am fost educați în spiritul unei prudențe temătoare privind temele delicate ale culturii naționale - , perioada interbelică, închisorile comuniste, rezistența din munți, biserica, credința etc. -, e firesc ca, în fața unui om care nu se sfiește să spună ce crede, să batem în retragere. E reacția normală față de cineva care
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
discret. Autori precum Jean Genet sau Michel Leiris sînt văzuți ca eroi ai rezistenței și, în același timp, ca rezultate previzibile ale culturii contemporane: "Bigoții, istericii, cei care distrug sinele - aceștia sînt scriitorii care depun mărturie pentru timpul politicos și temător pe care-l trăim" și "cu greu am putea da crezare unor idei exprimate pe tonul impersonal al sănătății mentale". Nu lipsesc de aici nici observațiile imprevizibile, cu atît mai seducătoare (Camus este "soțul ideal al literelor contemporane"), nici ironiile
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
fondul progresului uluitor al științelor medicale -, ci în puzderia de superstiții aiuritoare în a căror plasă ne lăsăm cel mai adesea prinși. Cu alte cuvinte, nu atît neștiința ne dăunează, cît încercarea de a suplini această neștiință printr-o imaginație temătoare și exuberantă. Imaginația aceasta debordantă funcționează ca un filtru perturbator prin care aproape toate cunoștințele provenite din domeniul unei specialități medicale ajung la noi sub forma degenerată a unor eresuri populare. Se pare că destinul oricărei științe este ca, pe măsură ce
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
august 2007: }epeneag tratează personajele ca pe un set de contingențe ale căror euri sunt un flux de creație perpetuă. Omul cu flori apare atât la persoana întâi, cât și la persoana a treia, adesea în același capitol. Este atât temător, cât și agresiv, locvace și conștient de limitele limbajului, în mod pesimist conștient că va eșua și permanent optimist că nu se va întâmpla aceasta. Magda, Maria, șoferul de taxi și toate celelalte personaje sunt tratate cu aceeași generozitate. }epeneag
Succesul unei traduceri by Magda Dragu () [Corola-journal/Journalistic/9263_a_10588]
-
și nevătămat, vei rămîne impregnat de amintirea unei capitulări vinovate. Felul acesta de abandon prin ridicarea unui munte de autojustificări e rețeta de supraviețuire a intelectualului român. Obsedat de consecințele actelor sale, el se încurcă în calcule, prevederi și anticipări temătoare, și sfîrșește prin a renunța să mai spună ceea ce crede. Ba mai mult, va ajunge să dușmănească pe cei care, spre deosebire de el - și aici mă gîndesc firește la Ovidiu Hurduzeu și la Mircea Platon - au ales să scrie fără plasă
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
asemenea gratuitate nu poți răspunde decît dinlăuntrul unei gratuități pe măsură. Cu alte cuvinte, singura cale de a le comenta cartea e s-o judeci prin prisma idealurilor pe care le exprimă și nu din unghiul intereselor tereste ale cronicarului temător. A treia forță. România profundă este expresia patetică a unei reacții intelectuale. Autorii sunt radicali fiindcă sunt excentrici, adică mărginași în raport cu centrul culturii bucureștene. Rămîne să vedem ce se va întîmpla dacă, întorcîndu-se în țară, se vor lovi de dulceața
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
vreodată să afle identitatea binefăcătorului lui enigmatic. Deși Joe este îngrozit de propunere, Pip acceptă fără să stea prea mult pe gînduri. În sfîrșit, cel de-al patrulea "stadiu" se suprapune, la limită, cu această reacție neașteptată a protagonistului. Întrebat, temător, de Biddy (o tînără din sat, îndrăgostită de el în secret) dacă are de gînd, cu adevărat, să plece la Londra, Pip răspunde brutal că va face negreșit pasul în cauză și nimic și nimeni nu-l vor opri din
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]
-
De multe ori trebuie să i se fi Ťurîtť de critică marelui critic. Cu siguranță. Altfel n-ar fi de înțeles!". Tot aci se cuvine explicată "mizantropia" lui E. Lovinescu, incriminată de unii contemporani "cu conștiința prea agitată sau prea temătoare", cum se exprimă, delicat, dl Raicu. "Mizantropie" care ar reprezenta un pandant pe plan social al "urîtului" înscris în planul conștiinței de sine. Dar a fost cu adevărat mizantrop E. Lovinescu, s-ar fi ascuns într-adevăr sub masca seninătății
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
umilă cu leopardul în brațe/concavă și posacă/după ce fiii statuilor/au fost copleșiți de glorie/după ce fiicele lor mânioase/au trecut strada/năpădită de ierburi/în oraș se auzea numai orga/cu limbă de junglă/mireasa cu ochi verzi/temătoare și umedă/cu leopardul în brațe/ iar statuia care nu știa că e statuie/a traversat strada//călăul”. Diversă și în continuă metamofoză poezia lui Petru Cârdu, în totalitatea ei, stă sub semnul inspirației, al spontanietății, disponibilitățile native ale autorului
Un an fără Petru Cârdu by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/4686_a_6011]
-
însoțit pe tata în Italia. Fostul student era atunci un inginer de mare reputație, care tocmai isprăvise de construit marea gară din Milano. }in minte că ne-a întâmpinat cu multă prietenie. Era volubil ca mai toți italienii, dar și temător a vorbi ca nu cumva să-i fie surprinse asprele vorbe despre Mussolini, pe care nu-l suferea, și despre fascism, socotit de el a fi un fel de operetă ridicolă."1 Revenit în țară, ocupă postul de director al
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
și celelalte despre care am scris mai înainte, o reinterpretare a unei amprente culturale de care își amintește, dar pe care o tratează cu un soi de vagă tandrețe. Autoritatea pe care o imprimă personajelor feminine este una egoistă și temătoare, exact așa cum o spune în jurnal: „Nu mai sunt mentorul persoanei iubite, cred că nici nu mai sunt. Mă simt neînțeles în coordonatele majore ale personalității mele. Vorbesc puțin și aștept tot așa de puțin. Toate astea îmi sunt contra
Intrările și ieșirile din criză ale artistului by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5845_a_7170]