1,053 matches
-
la următoarele Întrebări: ordinul are cu adevărat drept origine o societate străveche, și care anume? Există cu adevărat niște Superiori Necunoscuți, păstrători ai tradiției antice, și cine sunt ei? Care sunt scopurile adevărate ale ordinului? Acest scop este restaurarea ordinului Templierilor? Și tot așa, inclusiv problema dacă ordinul trebuia să se ocupe de științe oculte. Willermoz aderă entuziast, În fine avea să găsească răspuns la Întrebările pe care și le pusese, În mod onest, toată viața lui... Și aici se ivește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
scuzați - e contrar Întregii tradiții hermetice, pentru că simbolul e cu atât mai plin, mai revelator, mai puternic, cu cât e mai ambiguu, mai fugar; altfel ce se-ntâmplă cu spiritul lui Hermes, zeul cu o mie de fețe? Iar În legătură cu templierii, de Maistre zicea că ordinul Templului a fost creat din avariție și că avariția Îl distrusese, asta-i tot. Acest savoiard nu putea uita că ordinul fusese distrus cu consimțământul papei. Niciodată nu trebuie să te Încrezi În legitimiștii catolici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
a Bisericii. Înțelegeți În ce atmosferă a avut loc reuniunea de la Wilhelmsbad. Prin recuzarea unei autorități ca de Maistre, Willermoz a fost pus În minoritate, și nu s-a putut realiza decât cel mult un compromis. S-a menținut ritul templier, s-a amânat orice concluzie privitoare la problema originii, ce mai, un eșec. Acela a fost momentul În care linia scoțiană a pierdut ocazia: dacă lucrurile ar fi mers altfel, poate că istoria secolului ce venea ar fi fost alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
e căutarea unei științe care nu se transmite decât prin simboluri, sigilate ermetic pentru profani. Ocultismul, În schimb, cel care se răspândește În secolul al XIX-lea, e vârful aisbergului, acel mai nimic care iese la suprafață din sertarul ezoteric. Templierii erau niște inițiați, iar dovada e aceea că, supuși la tortură, ei mor pentru a-și salva secretul. Tocmai forța cu care l-au ascuns ne face siguri de inițierea lor și nostalgici după ceea ce știau ei. Ocultistul e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
baconian.“ „Dar proiectul reușește numai pe jumătate: ideea pe care baconienii o elaborează e atât de fascinantă, Încât produce rezultate contrarii așteptărilor lor. Filonul numit scoțian vede În noua bisericuță un mod de a reconstitui succesiunea și ia contact cu templierii germani.“ „Agliè găsește Întâmplarea de neînțeles. Evident. Numai noi, acum, putem să spunem ce s-a Întâmplat, ce anume vrem să se fi Întâmplat. În acel moment, diferitele nuclee naționale intră În arenă unele Împotriva altora, n-aș exclude ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
parte a acestei cărți este despre alchimie și alchimiști și că tocmai acolo, vedeți, În problema asta există un atac la adresa Rozacruceenilor. De ce-i atacă pe Rozacruceeni Într-o carte despre lumea subterană? Știa multe iezuitul nostru, știa că ultimii templieri se refugiaseră În regatul subteran Agarttha...“ „Și mai sunt și-acum acolo, se pare“, am aruncat eu. „Mai sunt“. zise Salon. Nu la Agarttha, În alte găuri. Poate sub noi. Acum și Milano are metroul lui. Cine l-a vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
metaforă cosmologică și trimit la șarpe“. Pe dracu’, Agliè, mi-am zis. Eu știu mai multe. Le-am recitit Însemnările mele lui Belbo și lui Diotallevi, și nu mai avurăm nici o Îndoială. Eram, În sfârșit, În măsură să le procurăm templierilor un secret, ca lumea. Era soluția cea mai economică, mai elegantă, și se Îmbinau În ea toate piesele acelui puzzle milenar al nostru. Deci, celții știau despre curenții telurici: aflaseră de ei de la atlanți, pe când supraviețuitorii acestui continent scufundat emigraseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
care constituiau Marea Frăție Albă, sau esenienii, care, după cum se știe, Îl țin departe pe Isus de secretele lor, și iată motivul, altfel incomprehensibil, pentru care Isus e crucificat...“ „Sigur, patimile lui Hristos sunt o alegorie, o vestire a procesului Templierilor“. „Într-adevăr. Și Iosif din Arimateea duce sau readuce secretul lui Isus În țara celților. Dar, evident, secretul e Încă incomplet, druizii creștini cunosc doar un fragment din el, și iată semnificația ezoterică a Graalului: există ceva, dar nu știm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
dar nu știm ce este. Ce anume ar trebui să fie, ce anume spune Templul in extenso bănuiește numai un nucleu de rabini rămași În Palestina. Ei Împărtășesc aceasta sectelor inițiatice musulmane, sufi-ilor, ismaeliților, motocalleminilor. Iar de la aceștia Îl află Templierii“. „În sfârșit, Templierii. Eram Îngrijorat“. Băteam cu degetele mari Planul care, ca o pastă moale, se supunea dorințelor noastre fabulatorii. Templierii descoperiseră secretul În timpul acelor nopți de insomnie, strângându-și În brațe colegii lor de șa, În deșertul unde sufla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ce este. Ce anume ar trebui să fie, ce anume spune Templul in extenso bănuiește numai un nucleu de rabini rămași În Palestina. Ei Împărtășesc aceasta sectelor inițiatice musulmane, sufi-ilor, ismaeliților, motocalleminilor. Iar de la aceștia Îl află Templierii“. „În sfârșit, Templierii. Eram Îngrijorat“. Băteam cu degetele mari Planul care, ca o pastă moale, se supunea dorințelor noastre fabulatorii. Templierii descoperiseră secretul În timpul acelor nopți de insomnie, strângându-și În brațe colegii lor de șa, În deșertul unde sufla inexorabil simunul. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de rabini rămași În Palestina. Ei Împărtășesc aceasta sectelor inițiatice musulmane, sufi-ilor, ismaeliților, motocalleminilor. Iar de la aceștia Îl află Templierii“. „În sfârșit, Templierii. Eram Îngrijorat“. Băteam cu degetele mari Planul care, ca o pastă moale, se supunea dorințelor noastre fabulatorii. Templierii descoperiseră secretul În timpul acelor nopți de insomnie, strângându-și În brațe colegii lor de șa, În deșertul unde sufla inexorabil simunul. Îl smulseseră bucată cu bucată de la cei ce cunoșteau puterile de concentrare cosmică ale Pietrei Negre de la Mecca, moștenire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
un apendice steril, cu o mentulă fleșcăită, o coadă de maimuță care se bălăbănea În jos, o Tchekunach pierdută În abisurile vertiginoase ale unui Malkuth antarctic, o hieroglifă flască pentru pinguini. „Dar, la urma urmei, care-i secretul descoperit de Templieri?“ „Răbdare, ajungem și acolo. A fost nevoie de șapte zile ca lumea să fie făcută. Să Încercăm“. 82 Pământul e un corp magnetic: de fapt, așa cum au descoperit unii oameni de știință, e un unic magnet mare, cum a afirmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
generate În spirală dintr-un punct aflat În creștet, acolo unde ele ascultă mai puțin de pieptene. Identificând punctul ăla, și punând În el stația cea mai puternică, ar fi putut fi dominate, dirijate, comandate toate fluxurile telurice ale planetei. Templierii Înțeleseseră că secretul nu consta numai În a avea harta globală, ci În a cunoaște punctul critic, Omphalos-ul, Umbilicus Telluris, Centrul Lumii, Originea Mecanismului. Toată afabulația alchimică, coborârea htoniană a operei la negru, descărcarea electrică a operei la alb nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
operei la alb nu erau decât simboluri, transparente pentru inițiați, ale acestei auscultații centenare al cărei rezultat final ar fi trebuit să fie opera la roșu, cunoașterea globală, dominarea fulgurantă a sistemului planetar al curenților. Secretul, adevăratul secret alchimic și templier, consta În a identifica Obârșia acestui ritm intern, dulce, Înfiorat și regulat ca palpitul șarpelui Kundalini, Încă necunoscut În multe dintre aspectele sale, dar, desigur, precis ca un ceas, al unicei, adevăratei Pietre care căzuse vreodată În exil din cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
un zăcământ de diamante. Cunoașterea mareelor fluidice și a curenților universali, spunea Eliphas Levi, reprezintă secretul atotputerniciei umane.“ „Așa e, cu siguranță“, zicea Belbo, „e ca și cum ai transforma pământul Întreg Într-o cameră orgonică. E clar, Reich era cu siguranță templier.“ „Toți erau, afară de noi. Bine că măcar ne-am dat seama. Acum Îi Întrecem câștigând timp.“ Într-adevăr, ce anume Îi oprise pe Templieri, odată aflat secretul? Trebuiau să-l fructifice. Dar de la a ști până la a ști să faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
e ca și cum ai transforma pământul Întreg Într-o cameră orgonică. E clar, Reich era cu siguranță templier.“ „Toți erau, afară de noi. Bine că măcar ne-am dat seama. Acum Îi Întrecem câștigând timp.“ Într-adevăr, ce anume Îi oprise pe Templieri, odată aflat secretul? Trebuiau să-l fructifice. Dar de la a ști până la a ști să faci, mai va. Deocamdată, instruiți de diabolicul sfânt Bernard, Templierii Înlocuiseră menhirele, biete implanturi celtice, cu catedrale gotice, mult mai sensibile și mai puternice, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
am dat seama. Acum Îi Întrecem câștigând timp.“ Într-adevăr, ce anume Îi oprise pe Templieri, odată aflat secretul? Trebuiau să-l fructifice. Dar de la a ști până la a ști să faci, mai va. Deocamdată, instruiți de diabolicul sfânt Bernard, Templierii Înlocuiseră menhirele, biete implanturi celtice, cu catedrale gotice, mult mai sensibile și mai puternice, cu criptele lor subterane populate cu fecioare negre, În contact direct cu straturile radioactive, și acoperiseră Europa cu o mică rețea de stații de transmisie-recepție care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
principalul grânar. Iată originea bogățiilor lor. Dar astea erau doar firimituri. Ei au Înțeles că, pentru a exploata din plin secretul lor, ar fi trebuit să aștepte o dezvoltare tehnologică pentru care se cereau cel puțin șase sute de ani.“ Deci Templierii organizaseră Planul În așa fel Încât numai succesorii lor, În momentul În care ar fi fost În stare să utilizeze bine ceea ce știau, să descopere unde se găsea Umbilicus Telluris. Însă cum Împărțiseră fragmentele revelației celor treizeci și șase răspândiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
catedralelor. După autorul nostru, Într-o zi constructorii din Chartres lăsaseră un fir cu plumb atârnat de o cheie de boltă și deduseseră de aici cu ușurință rotația Pământului. Iată motivul procesului lui Galilei, observase Diotallevi, Biserica mirosise În el templierul - nu, zisese Belbo, cardinalii care-l condamnaseră pe Galileo erau adepți templieri infiltrați la Roma, care se grăbiseră să-i Închidă gura blestematului de toscan, templierului trădător care era gata-gata să strige În gura mare totul, din vanitate, cu patru sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
fir cu plumb atârnat de o cheie de boltă și deduseseră de aici cu ușurință rotația Pământului. Iată motivul procesului lui Galilei, observase Diotallevi, Biserica mirosise În el templierul - nu, zisese Belbo, cardinalii care-l condamnaseră pe Galileo erau adepți templieri infiltrați la Roma, care se grăbiseră să-i Închidă gura blestematului de toscan, templierului trădător care era gata-gata să strige În gura mare totul, din vanitate, cu patru sute de ani mai Înainte de data de scadență a Planului. În orice caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ușurință rotația Pământului. Iată motivul procesului lui Galilei, observase Diotallevi, Biserica mirosise În el templierul - nu, zisese Belbo, cardinalii care-l condamnaseră pe Galileo erau adepți templieri infiltrați la Roma, care se grăbiseră să-i Închidă gura blestematului de toscan, templierului trădător care era gata-gata să strige În gura mare totul, din vanitate, cu patru sute de ani mai Înainte de data de scadență a Planului. În orice caz, această descoperire explica de ce sub Pendul acei meșteri zidari trasaseră un labirint, imaginea stilizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
stilizată a sistemului curenților subterani. Am căutat o imagine a labirintului din Chartres: un ceas solar, o roză a vânturilor, un sistem venos, o dâră băloasă a mișcărilor somnolente ale Șarpelui. O hartă globală a curenților. „Bine, să zicem că Templierii se serveau de Pendul ca să indice Umbilicusul. În loc de labirint, care e și el o schemă abstractă, pui pe podea o hartă a lumii și zici, de pildă, că În punctul indicat de acul pendulului la o anumită oră se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
atârnat Pendulul?“ „Nu“, l-am convins eu. „În anumite puncte ale globului, Pendulul Își Împlinește ciclul În 36 de ore, la Polul Nord ar face 24 de ore, la ecuator planul de oscilație nu ar varia niciodată. Deci locul contează. Dacă Templierii au făcut descoperirea la Saint-Martin, calculul lor e valabil numai pentru Paris, pentru că În Palestina ar marca o curbă diferită.“ „Și cine ne spune că au făcut descoperirea la Saint-Martin?“ „Faptul că au ales Saint-Martin drept Refugiul lor, că de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ce hartă anume să folosească!“ 83 O hartă nu Înseamnă teritoriul. (Alfred Korzybski, Science and Sanity, 1933; ed. a IV-a, The International Non-Aristotelian Library, 1958, II, 4, p. 58) „Vă rog să țineți seama de situația cartografiei din timpul Templierilor“, spuneam eu. „În secolul acela circulau hărți arabe care, Între altele, pun Africa În partea de sus și Europa În partea de jos, hărți pentru navigatori, până la urmă destul de precise, și hărți cu trei-patru sute de ani mai vechi, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
luminat În ziua de 24 iunie. Acum fiți atenți: să spunem, ca pură ipoteză, că Umbilicus-ul este la Ierusalim. Pe hărțile noastre moderne, Ierusalimul se află Într-un anumit punct, și chiar astăzi asta depinde de tipul de proiecție. Dar Templierii dispuneau de o hartă făcută cine știe cum. Ei bine, ce conta pentru ei? Nu Pendulul e În funcție de hartă, ci harta e În funcție de Pendul. Mă urmăriți? Putea să fie harta cea mai nesocotită din lume, cu condiția ca, odată pusă sub Pendul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]