2,166 matches
-
un franțuz bătrân, de statură înaltă și mai mult decât corpolent. Trupul îi semăna cu un uriaș ou de rață, iar ochii lui pătrunzători, albaștri și binevoitori, se opreau din când în când cu mulțumire pe pântecul lui enorm. Avea tenul roșcovan și părul alb. Era genul de om care-ți stârnește pe loc simpatia. Ne-a primit imediat într-o cameră pe care ai fi putut foarte bine s-o găsești într-o casă din Franța, și vreo două dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
despre viață, vremuri, despre tot și despre nimic. Mi-am amintit de Mazerulles, secretarul inspectorului de la Instrucțiune, pe care mersesem să-l văd imediat după moartea Lysiei Verhareine. M-ar fi bucurat să-i revăd capul acela ca un nap, tenul cenușiu, ochii de câine plouat ce așteaptă o mână care să-l mângâie. M-am îndreptat spre Piața Carmeliților, unde se găsea clădirea Inspectoratului. Nu mă grăbeam. Simțeam că scăpasem de o greutate nedefinită, și revedeam figura lui Mierck când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
vremea când era încă printre noi, nu am văzut-o vorbindu-i, nici măcar un cuvânt când îi aducea pâinea sau carafa cu apă. Dar e ca și cum ar fi știut totul despre ea. Mi-o descria în amănunt, îmi vorbea despre tenul ei, despre păr, despre vocea de pasăre, despre forma gurii și despre culoarea ei, cita numele unor pictori din trecut pe care nu-i știam, spunea că ar fi putut apărea în tablourile lor. Iar apoi îmi punea toate întrebările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
al celui care se găsea dedesubtul ei. Pe perete, cum intrai, un tablou mare și înalt, în nuanțe de crem, argintiu și albastru, înfățișa o femeie tânără, în ținută de bal, cu fruntea împodobită de o diademă de perle, cu tenul totuși palid sub vopselele decolorate de trecerea vremii, cu buzele de un roz subliniat vag, ochii înspăimântător de melancolici, care se străduia să zâmbească, înveșmântată elegant, dar în această eleganță se simțea totuși un emoționant abandon, cu o mână ocupată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
pe jos, e gresie maro, femeia trece pe lângă biroul Maestrului, așezat sub scara închisă la culoare, apoi, intră direct spre baie. Oglinda. Ochii ei de aur. Își șterge fața cu un demachiant, apoi își dă cu cremă, întinde fondul de ten, pudra, machiază excesiv ochii, a învățat-o fata care o machia la teatru un nou desen al ochilor, pleoapa de sus e grea de creion negru, fondul de obraz, rujul, scutură părul într-o parte și în alta, ca să pară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mai selectez și eu. Ei, așa te-am văzut și pe tine, îmi zicea, în tramvaiul ăla în care erai, copilă față de mine, elevă am crezut, o fetiță cu părul roșu, fața albă și ochii albaștri, rar așa ceva, toate trei, tenul, părul și ochii, ca la carte, din Tizian scoasă, am văzut pe scaun un păr atât de frumos, că am întins mâna brusc și te-am mângâiat pe păr. Te-ai ridicat deodată și mi-ai dat o palmăăă ! Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
În ochii femeilor de la Astor, unde a cinat Împreună cu tânărul Paskert de la St. Regis’. Când au pășit pe intervalul din sala de spectacole, salutați de zbârnâitul nervos și de cacofonia viorilor neacordate, Întâmpinați de mireasma grea, senzuală, a fondului de ten și a pudrei, Amory s-a crezut Într-un imperiu al delectărilor epicureice. Totul Îl Încânta. Se juca piesa Micul milionar, cu George M. Cohan, și pe scenă evolua o tânără brunetă care l-a făcut să-i dea lacrimile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și Sloane, cu trufia lui nestăpânită, constituiau centrul. Încă din primul an de facultate, Dick Humbir i se păruse lui Amory tipul perfect de aristocrat. Era un tânăr zvelt, dar bine legat, cu părul negru, cârlionțat, cu trăsături frumoase și tenul cam oacheș. Tot ce spunea suna intangibil de adecvat. Poseda un curaj infinit, o minte de inteligență medie, un simț al onoarei combinat cu șarm și noblesse oblige, care-l deosebea de ideea simplă de echitate. Putea face mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
salva lumea... Nu, Burne, nu Înghit gogoașa. — Oricum, hai s-o lăsăm baltă, că tot n-ajungem nicăieri și, În fond, nici eu nu mi-am format o concepție clară. Iată Însă ce știu bine: Înfățișarea personală are mare legătură. — Tenul și culoarea? a Întrebat curios Amory. — Da. — Așa ziceam și noi, Tom și cu mine. Am luat anuarele din ultimii zece ani și ne-am uitat la pozele celor din consiliul studenților. Știu că nu dai două parale pe acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pozele celor din consiliul studenților. Știu că nu dai două parale pe acel for august, dar, În linii generale, el reprezintă aici succesul. Ei bine, presupun că numai treizeci și cinci la sută din fiecare promoție de absolvenți au fost blonzi, cu tenul cu adevărat alb. Totuși În consiliu două treimi au părul deschis la culoare! Repet, ne-am uitat la pozele a zece promoții; asta Înseamnă că din cincisprezece studenți cu părul deschis la culoare din ultimul an, unul este membru al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
a lui ROSALIND Încetează În fața frumuseții ei. Cosițele Îi strălucesc cu luciul acela auriu a cărui imitare stă la baza industriei de vopsele de păr. Gura ei, oricând Îmbietoare la sărut, este mică, ușor senzuală, tulburătoare. Are ochii cenușii și tenul imaculat, cu două pete discrete de culoare. E zveltă, dar atletică, cu corpul dezvoltat armonioș și e o Încântare s-o urmărești cum pășește Într-o cameră, cum umblă pe stradă, cum leagănă În mână crosa de golf sau execută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
vă țineți gura sau vă consemnez pe amândoi în caietul clasei! Ba n‑o să consemnați nimic, poate doar greșelile dumneavoastră personale, în caietul dumneavoastră personal. Mai mult ca sigur, aveți câte un eșec pe săptămână. Vă miroase gura, aveți un ten urât, cenușiu și glezne prea groase, doamnă profesoară. (Anna). Stifter trage binevoitor cu ochiul la strălucirea văzduhului luminos, la minunații norișori de aprilie pătrunși de privirile soarelui și la frumoasele brazde verzi rămase de la semănatul de toamnă. Ăstuia i‑ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
obosită, rigidă și stângace. Lumina nu e mediul propice Annei, așa cum nu e nici natura, ci artificialitatea. Acolo înflorește ea, în schimb aici nu există decât lumină primăvăratică, praf, gaze de eșapament și aer de Viena. Hans ține discursuri despre tenul Sophiei, care are întotdeauna un bronz sănătos, se vede că face mișcare în aer liber. Vântul și soarele au avut acest efect. E un ten curat, iar părul ei blond e tot curat și mătăsos, pe când tu ai de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
decât lumină primăvăratică, praf, gaze de eșapament și aer de Viena. Hans ține discursuri despre tenul Sophiei, care are întotdeauna un bronz sănătos, se vede că face mișcare în aer liber. Vântul și soarele au avut acest efect. E un ten curat, iar părul ei blond e tot curat și mătăsos, pe când tu ai de obicei niște lațe unsuroase care atârnă pe ceva ce cu greu s‑ar putea numi umeri, mai degrabă schelet descărnat. Sau umeraș îmbrăcat. Dar care tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
oricine că e vorba chiar de o actriță de șaizeci de ani, după o operație de netezire a ridurilor. Nu În sensul că fața ei și-ar fi pierdut expresivitatea, ci În sensul că ceva părea să-i fi marcat tenul În profunzime. Până atunci avusesem impresia că doar plăcerea și desfrânarea o defineau pe această femeie, dar acum apărea la suprafață, pentru prima oară, ceva diferit. Ceva ce mai simțisem, vag, când auzisem prima dată vocea ei pe robotul telefonului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
căci ceva ciudat se Întâmplase cu nervii noștri optici. Mai Întâi Maestrul m-a mângâiat pe spate zicând: „De unde s-a depus praful acesta de sidef pe pielea ta?“. La aceste vorbe i-am privit fața plină de pete galbene. Tenul Maestrului Își schimbase textura, dar eram hotărâtă să-l iubesc chiar dacă pielea de pe trup i-ar fi fost acoperită cu pete galbene. Însă pe orice suprafață albă, pe cearșafuri, pe tavan, se vedeau aceleași pete galbene. Aaa, nu! Nu Maestrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
femeii este acasă, să facă recruți pentru Partid și să gătească cina pentru bărbat. Dumneaei este de fapt psihoterapeut și e un expert recunoscut în micul mister impenetrabil pe care-l numim Mintea Criminală. Ochii mei priviră către femeia cu ten deschis, cremos, care stătea la capătul îndepărtat al mesei, în timp ce în mintea mea mă lingeam pe buze. Purta o fustă de culoarea magnoliei și o bluză albă din crep, iar părul ei blond era prins într-o coc răsucit, strâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
se afla un scaun încăpător făcut din plăci de faianță verde, maro și galbenă, cu figuri și capete turnate în relief. Oferea priveliștea unui tron foarte rece și neconfortabil, iar pe el era așezat proprietarul barului, Warnstorff, un bărbat cu tenul palid, brunet, îmbrăcat într-o cămașă fără guler și purtând un șorț mare din piele care îi servea și ca geantă de mărunțiș pentru rest. Când am ajuns, m-a salutat călduros și ne-a condus la o masă liniștită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ce-l însoțește în mod cert, nu lasă loc argumentației, el impune luarea unei anumite poziții, alegerea. Cum stau lucrurile cu cele două femei presupuse a încarna niște idei-forță? Una, Virtutea, are o alură semeață: ținută nobilă, o reală grație, ten de o mare puritate, privire plină de pudoare, atitudine rezervată și veșminte albe, bineînțeles... Cealaltă, Fericirea, nu reușește să-și ascundă natura: îmbibată de plăceri trupești, senzuală, voluptoasă și marcată de moliciune, machiată ca să pară mai albă, mai trandafirie, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
desgustata din cap. ."About 80% of women în prostitution have been the victim of a râpe. It's hard to talk about this because..the experience of prostitution is just like râpe. Prostitutes are raped, on the average, eight to ten times per year. They are the most raped class of women în the history of our planet. "(Susan Kay Hunter and K.C. Reed, July, 1990 "Taking the side of bought and șold râpe,"speech at Național Coalition against Sexual Assault
PRETTY WOMAN ??? de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364453_a_365782]
-
-ntâmple așa ceva. Nici la mine nu curge... Pică! Uneori pică prea puțin ori deloc...” medita ea, în timp ce încerca să-și schimbe atitudinea. Simțea că lumea, în general, o privea cu mai mult respect atunci când poartă acest veșmânt oficial. Părul blond, tenul deschis și bavețica albă contrastau puternic cu acel negru al robei ce-i conferea purtătoarei un plus de prestanță. Părea mult mai sobră și mai înaltă. Expresia feței se schimbase radical. Devenise mai aspră. Cel puțin așa a văzut-o
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
meserie să-și vopsească trupurile în roșu pentru a se distinge de femeile “cinstite”. Din același motiv, regele Angliei, Edward al III-lea, le obligă pe prostituate să-și poarte hainele pe dos. "Era înaltă, deosebit de frumoasă și cu un ten extrem de închis. Părul negru, creț și bogat, îi cădea pe umeri într-o coama bogată. Avea o figură prelunga. O gură mare, cu buze cărnoase și un obraz bine marcat de pomeții puternic." Iat-o descrisă plastic pe această Cossete
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
înflorată și bufantă, cu primii doi nasturi deschiși, care-i dezvelea gâtul lung, împodobit cu un lanț de aur și avea o fizionomie frumoasă. Pe fruntea sa înaltă se vedea o cută subțire. Era brunet cu ochi albaștri și avea tenul ușor măsliniu. Părul drept îi era pieptănat pe spate. Deasupra ochilor albaștri, împrejmuiți și umbriți de gene negre, tronau o pereche de sprâncene negre și dese, care îi dădeau un aspect de seriozitate, împreună cu nasul lung și puțin arcuit. Buzele
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
mai elegante eleve din școală. Cum nu mai era obligatorie ținuta în timpul activităților școlare, zilnic venea la facultate într-o îmbrăcăminte elegantă și chiar provocatoare. Moștenise de la bunică firea exigentă asupra modului de a te prezenta în fața lumii. Înaltă, cu tenul parcă ocolit de razele soarelui, cu ochii albaștri ca seninul cerului, un bust pietros, aflat în plină formare, părul ondulat ca al mamei, de culoarea spicului de grâu, înaltă și suplă, cu mersul ca o plutire, se bucura atât de
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362824_a_364153]
-
pentru această indeletnicire nu mi-au dat tihnă nici la Oradea unde mă mutasem prin anii *60. Nu aveam în proprietate nici un metru patrat de teren pentru grădină deși locuiam la casă. Dar am înfințat multe grădini de legume pe tenuri virane, pe unde apucam și pe unde vedeam pământ ne lucrat, pe malul Crișului Repede, pe malul pârâului Peța din Oradea. împreună cu prieteni și rude apropiate cum ar fi: Ioan Milaș, Ștefan Cadar, Emilian Cadar și alții, defrișam câte o
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]