732 matches
-
stăpân feudal. Numele de Ebesffalwa se va păstra până la începutul secolului al XVIII-lea, cănd localitatea va primi alt nume. Românii îi vor spune în continuare Ibașfalău, până în anul 1918, când va fi denumit Dumbrăveni. În 3 octombrie 1746 Maria Terezia întărește acest privilegiu, iar biserică armenilor va fi subordonată Episcopiei catolice de Albă Iulia. Într-un al treilea privilegiu, din 28 noiembrie 1758, armenii obțin de la Maria Terezia domeniul Ibașfalăului împreună cu satele din jur. În această perioadă se construiește Catedrală
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
anul 1918, când va fi denumit Dumbrăveni. În 3 octombrie 1746 Maria Terezia întărește acest privilegiu, iar biserică armenilor va fi subordonată Episcopiei catolice de Albă Iulia. Într-un al treilea privilegiu, din 28 noiembrie 1758, armenii obțin de la Maria Terezia domeniul Ibașfalăului împreună cu satele din jur. În această perioadă se construiește Catedrală armeneasca, una dintre cele mai frumoase din țară. În anul 2010, mai exact în 15 iulie, s-a deschis la Dumbrăveni Colecția Muzeala a Armenilor din Transilvania din
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
școala este oficial recunoscută de către statul maghiar. Astfel, școala s-a dezvoltat în Dumbrăveni înainte de a lua avânt în alte orașe ale Transilvaniei, unde vor începe să ia ființă școli abia după edictul "Rațio educationis" dat în 1774 de Maria Terezia. În anul 1842, ia ființă gimnaziul romano-catolic "Rafael Alexandru", iar în 1847 Liceul maghiar care funcționează până în anul 1919, când se transformă în Liceul teoretic "Timotei Cipariu". La acest liceu au învățat o seama de personalități române, precum Teohar Mihadaș
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
este una dintre cele douăsprezece episcopii ale Bisericii Romano-Catolice din Ungaria, cu sediul în orașul Székesfehérvár. Ea se află în provincia mitropolitană a Arhidiecezei de Esztergom-Budapesta. Episcopia a fost fondată în anul 1770, printr-un edict dat de împărăteasa Maria Terezia a Austriei. Prin acest edict erau înființate două noi episcopi, una la Szombathely și alta la Székesfehérvár. Orașul Székesfehérvár era încă din secolul al XI-lea un loc foarte important deoarece aici au fost încoronați și înmormântați majoritatea regilor maghiari
Dieceza de Székesfehérvár () [Corola-website/Science/333037_a_334366]
-
unirii. Ca să scape de arest, Sofronie a fost obligat să părăsească Cioara și să se refugieze în zona Hunedoarei, dar comunitatea ortodoxă din regiune a continuat să-l susțină. După ce nemulțumirea populară a ortodocșilor ardeleni a devenit evidentă, împărăteasa Maria Terezia a emis un edict de toleranță, care părea prea modest pentru a liniști nemulțumirile oamenilor și a dus doar la creșterea tulburărilor. În 6 octombrie 1759 Sofronie s-a adresat comunității ortodoxe din Brad, localitate aflată azi în județul Hunedoara
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
lui Ferdinand I al Bulgariei. De asemenea a primit Medalia Comemorativă a Trupelor de Război și Distincția de Servici pentru Ofițeri, clasa a 2-a. În articole românești privind generalul, se pretinde, că ar fi fost ndeciorat cu Ordinul Maria Terezia. Această afirmație este incorectă. Nu există nici o sursă militară austriacă, care ar confirma această aserțiune. Pe data de 8 mai 1906 ofițerul a fost numit colonel și comandant al regimentului maghiar Marele Principe al Rusiei nr. 26 de la Györ. După ce
Ion Iovescu () [Corola-website/Science/332952_a_334281]
-
a lui Francisc al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman (Francisc I al Austriei) și a celei de-a doua soții Maria Teresa a celor Două Sicilii. Maria Louise a fost, de asemenea, de două ori strănepoată a Mariei Terezia a Austriei și de două ori nepoată a Mariei Antoinette, fiind nepoată pe linie paternă a lui Leopold al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman (fiul Mariei Tereza și fratele Mariei Antoaneta) și nepoată pe linie maternă a Maria
Marie Louise, ducesă de Parma () [Corola-website/Science/316178_a_317507]
-
comunitatea greco-catolică ucraineană centrală din Viena. Edificiul a fost inițial biserică a ordinului iezuit. În 1773, după desființarea temporară a ordinului, biserica a fost trecută în folosința parohiei greco-catolice din Viena. În 15 octombrie 1775, prin decretul imperial al Mariei Terezia, clădirea convictului iezuit a devenit sediu al Seminarului Greco-Catolic Sf. Barbara din Viena. Placa memorială din anul 1775, plasată la intrare, a reținut acest eveniment: "Maria Terezia și Iosif al II-lea, domnitori ai Austriei, au transferat cu generozitate această
Biserica Sfânta Barbara din Viena () [Corola-website/Science/317441_a_318770]
-
parohiei greco-catolice din Viena. În 15 octombrie 1775, prin decretul imperial al Mariei Terezia, clădirea convictului iezuit a devenit sediu al Seminarului Greco-Catolic Sf. Barbara din Viena. Placa memorială din anul 1775, plasată la intrare, a reținut acest eveniment: "Maria Terezia și Iosif al II-lea, domnitori ai Austriei, au transferat cu generozitate această biserică împreună cu convictul aferent în scopul formării tânărului cler al ritului oriental. 1775". După trecerea în posesia comunității greco-catolice din Viena, Biserica Sf. Barbara a fost prevăzută
Biserica Sfânta Barbara din Viena () [Corola-website/Science/317441_a_318770]
-
, instituție de învățământ superior întemeiată la Viena în anul 1746 din inițiativa împărătesei Maria Terezia, al cărei nume îl poartă. Pe lângă , Maria Terezia a mai fondat Academia Militară Tereziană și Academia Limbilor Orientale. Prin contractul din 24 februarie 1746 reședința imperială de vară a fost vândută Ordinului iezuit, care și-a asumat obligația de a
Academia Tereziană () [Corola-website/Science/299169_a_300498]
-
, instituție de învățământ superior întemeiată la Viena în anul 1746 din inițiativa împărătesei Maria Terezia, al cărei nume îl poartă. Pe lângă , Maria Terezia a mai fondat Academia Militară Tereziană și Academia Limbilor Orientale. Prin contractul din 24 februarie 1746 reședința imperială de vară a fost vândută Ordinului iezuit, care și-a asumat obligația de a deschide în clădire o instituție de învățământ superior
Academia Tereziană () [Corola-website/Science/299169_a_300498]
-
mai fondat Academia Militară Tereziană și Academia Limbilor Orientale. Prin contractul din 24 februarie 1746 reședința imperială de vară a fost vândută Ordinului iezuit, care și-a asumat obligația de a deschide în clădire o instituție de învățământ superior. Maria Terezia s-a angajat să finanțeze proiectul. Desființarea ordinului iezuit în anul 1773 a însemnat o grea lovitură pentru Academia Tereziană, care a trebuit chiar să-și închidă temporar porțile în timpul domniei lui Iosif al II-lea, fiul Mariei Terezia. În
Academia Tereziană () [Corola-website/Science/299169_a_300498]
-
Maria Terezia s-a angajat să finanțeze proiectul. Desființarea ordinului iezuit în anul 1773 a însemnat o grea lovitură pentru Academia Tereziană, care a trebuit chiar să-și închidă temporar porțile în timpul domniei lui Iosif al II-lea, fiul Mariei Terezia. În anul 1791 împăratul romano-german Leopold al II-lea, fratele lui Iosif al II-lea, a redeschis Academia Tereziană. Din 1849 au fost primiți la studiu și tineri fără origine nobilă. În Academia Tereziană au fost formați studenți din întreg
Academia Tereziană () [Corola-website/Science/299169_a_300498]
-
prin expulzarea protestanților. Habsburgii au interzis toate religiile diferite de catolicism. Turcii otomani și tătarii au invadat Moravia în 1663. În 1679-1680, țara cehă a avut de suferit după o epidemie de ciumă și o răscoală a iobagilor. Domniile Mariei Terezia și a fiului ei Iosif al II-lea, Sfânt Împărat Roman și coregent din 1765, a fost epoca absolutismului luminat. În 1742, majoritatea Sileziei, atunci aflată în posesia coroanei Boemiei, a fost ocupată de regele Frederic al II-lea al
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
catolice, iar sașii erau, fără excepție, evanghelici lutherani, între sași și țipțeri nu au existat în Aldorf nici un fel de conflicte, așa cum au avut loc în alte localități ardelene. În localitate exista și un număr de țigani. Deoarece împărăteasa Maria Terezia a Austriei a interzis utilizarea denumirii de "țigani", în documentele parohiale această etnie apare cu denumirea de "țărani noi" (în ). În jurul anului 1944, în Aldorf trăiau aproximativ 80 țigani. Mai târziu, după evacuarea locuitorilor germani, numărul lor a crescut foarte
Unirea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300900_a_302229]
-
de Bewegungskrieg, sau Blitzkrieg. Austriecii s-au retras în Boemia, lăsând Silezia prusacilor. A fost cea mai măreață victorie a lui Frederick cel Mare, și a arătat din nou lumii superioritatea infanteriei prusace din acea vreme. La scurt timp, Maria Terezia a cerut demisia principelui Carol, cumnatul ei.
Bătălia de la Leuthen () [Corola-website/Science/324464_a_325793]
-
Peter von Mollard, a cărui copii, cinci la număr, au jucat un rol important la curtea vieneză. Erau oameni respectabili dar cu numeroase dificultăți materiale. În jurul lui 1689 contele Mollard, Ferdinand Ernst, a cărui soră era celebra contesă, fiica Mariei Terezia, a hotărât modificarea casei existente prin transformarea fațadei, ceea ce ar fi fost posibil numai printr-un împrumut. Domenico Martinelli a făcut planurile pentru schimbare, dar stăpânul casei nu a fost de acord cu proiectul fațadei făcut de Martinelli. Arhitectul tirolez
Palatul Mollard-Clary () [Corola-website/Science/322469_a_323798]
-
taleri în Olanda ("leeuwendaler", în ) și Scandinavia ("daler"). După 1780, s-au emis în cantități mari taleri cu efigia împărătesei Maria Tereza, pentru a facilita schimburile comerciale dintre Europa și Orientul Apropiat și Mijlociu, cunoscuți sub denumirea de taleri Maria Terezia. Acești taleri sunt numiți și „taleri levantini” și se bat și în ziua de azi de către Monetăria Austriei, pentru micii investitori. Etiopia a emis bancnote cu denominațiunea „taler” în prima jumătate a secolului al XX-lea. De la „taler” provin denumirile
Taler () [Corola-website/Science/306316_a_307645]
-
a lungul localităților Sân Giorgio și Salice. Această manevră avea să joace un rol decisiv pentru victoria de la Custoza din a doua zi. Pentru intervenția să în Bătălia de la Custoza, a fost decorat cu Crucea de Comandor al Ordinului Maria Terezia. La data de 28 iulie al aceluiaș an, Haynau a preluat comanda Corpului III de Armată, cu care a coordonat asediul Peschierei. El a considerat necesar să cucerească cele două sate Sân Felice și Salò, situate pe malul Lacului Gardă
Julius Jacob von Haynau () [Corola-website/Science/302803_a_304132]
-
de trei luni, insă locuitorii orașului au reușit să reziste. A învins revoluționarii maghiari și polonezi decisiv pe data de 9 august 1849 în Bătălia de la Timișoara. Pentru acest act glorios a fost onorat cu Crucea Mare al Ordinului Maria Terezia și numit Guvernator General al Ungariei. Numele lui se leagă de această revoluție, cu atat mai mult cu cât a dat dovadă de o urmărire nemiloasa a celor responsabili de revolte. După înfrângerea revoluției maghiare, a dictat statului maghiar condiții
Julius Jacob von Haynau () [Corola-website/Science/302803_a_304132]
-
loc în anul 1724. Biserica a fost sfințită în data de 13 mai 1725 de Ioan Antalfi, episcop de Alba Iulia. Ordinul iezuit a fost desființat temporar în 1773 de către papa Clement al XIV-lea. În anul 1776 împărăteasa Maria Terezia a transferat biserica, internatul și colegiul în proprietatea Ordinului Piarist. Biserica este dispusă pe axa est-vest. Fațada principală (la vest) este deschisă înspre strada Universității și este încadrată lateral cu două turnuri masive, cu ceas, cu o înălțime de 45
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
turcească a fost zdrobită și turcii alungați peste Dunăre de către prințul Eugen de Savoya, situația se schimbă puțin. Se reface Patriarhia de Peci (Pečka Patrijaršija) iar popoarele pravoslave obțin dreptul de a-și clădi biserici și înființa episcopii. Împărăteasa Maria Terezia dă să se sape Marele Canal Terezian (acum DTD). Tot în această perioadă se îndreaptă și albia râului Timiș, apele fiind îndreptate prin el spre Panciova și Dunăre. Prin desecarea lacurilor și a băltoacelor, obține pământ arabil pe care îl
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Imperiala și Regală de pictori, sculptori și arhitecți ("der kk Hofakademie Maler, Bildhauer und Baukunst"). După moartea lui Carol al VI-lea din 1740, activitatea Academiei a suferit o diminuare importantă a activității, pentru că o dată cu venire la putere a Mariei Terezia să primească un nou statut reformat, în anul 1751. Prestigiul Academiei a crecut în mod constant sub conducere lui Michelangelo Unterberger și Paul Troger. În anul 1767 arhiducesa Maria Anna și Maria Carolina devin primii membrii de onoare și ca
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
reprezentanților obștii, racovicenii nu știau nimic despre "Unire", sătenii dorind a rămâne la credința străbună. Pe aceeași linie de întărire a "Uniației" s-a înscris și misiunea episcopului rutean unit din Muncaci, Manuel Mihail Olsavszky, care din porunca împărătesei Mariei Terezia, vizitează Ardealul în 1745-1746. Raportul său către Curtea imperială din Viena menționează că în ținuturile Sibiului, Făgărașului și a Albei Superioare se mai resimt urmările nefaste ale mișcării lui Visarion Sarai. Printre corifeii lui Visarion, Olsavszky consemnează la loc de
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
și o dau în primirea preoților neuniți. Situația aceasta a durat până după plecarea lui Sofronie din Transilvania când de frica autorităților spiritele s-au liniștit și biserica a revenit la uniți. Deoarece nici "edictul de toleranță", dat de Maria Terezia în 13 iulie 1759 prin care s-a recunoscut oficial existența religiei ortodoxe și s-au dat unele libertăți, nu a dat rezultate, în 1760 s-a luat o măsură radicală prin trimiterea la fața locului a unei comisii conduse
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]