538 matches
-
Tocmai prin această "nuanță aparte", conferită de înrâurirea slavică, poporul român prezintă "o posibilitate de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p. 75). Unicitatea identitară românească, până acum conceptualizată ca rezultat al conjuncției dintre latinitate și teritorialitate dacică, va fi singularizată suplimentar, prin evidențierea unei triple conjuncții: i) latinitate; ii) teritorialitate dacică; iii) slavonism. Latinitatea ortodoxă în spațiul dacic devine astfel formula unicității românești: "Latini răsăriteni suntem numai noi" (Patrașcanu, 1937, p. 10). Influența slavică a penetrat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p. 75). Unicitatea identitară românească, până acum conceptualizată ca rezultat al conjuncției dintre latinitate și teritorialitate dacică, va fi singularizată suplimentar, prin evidențierea unei triple conjuncții: i) latinitate; ii) teritorialitate dacică; iii) slavonism. Latinitatea ortodoxă în spațiul dacic devine astfel formula unicității românești: "Latini răsăriteni suntem numai noi" (Patrașcanu, 1937, p. 10). Influența slavică a penetrat multidirecțional, pecetluind formarea neamului românesc: "Slavii ne-au influențat sub raportul rasei, al limbii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unor modele de comunicare nonverbală cu scopul integrării sociale, menținerii relațiilor prin recunoașterea statutului celorlalți, evitării pedepselor, obținerii unor avantaje etc. Analogia dintre mișcările corporale folosite de om și de animale se observă mai ales în exprimarea ostilității, agresivității, dominării, teritorialității, dar și în cazul curtării, începând de la prima întâlnire și progresând până la actul sexual. Curtarea la om spre surprinderea unora, destul de apropiată în unele aspecte de cea care se manifestă la animale sau la păsări cuprinde o serie de stadii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
putere difuză folosite de instituțiile din biopolitic: sănătatea, igiena, politicile de asistență, controlul fluxurilor de mână de lucru, instituțiile psihiatrice și psihologice, criminologia, închisorile, azilurile. De asemenea, antropologia politicului se interesează în mod special de modurile diferite de producere a teritorialității, de stratificările sociale, de statuturi și rolul lor, de exercitarea forței legitime, de conflict, de relațiile între lege, drepturi de apropriere și politică. În aceste domenii, nu trebuie numai să se studieze regulile, ci și practicile, care câteodată contravin regulilor
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
conceptul de modernitate reflexivă (Beck, 2000). Nici una din cele două epoci ale modernității nu se confundă cu globalizarea, aceasta intervenind în ambele și fiind distinctă de acestea; însă în a doua epocă a modernității, globalizarea pune sub semnul întrebării principiile teritorialității, al colectivității și al frontierei, care erau esențiale în prima vârstă a modernității. În prima epocă a modernității, țările neoccidentale erau catalogate drept tradiționale, premoderne sau extra-moderne. Astăzi însă fiecare trebuie să-și găsească un loc în spațiul global și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fi comunitățile. Cea mai nouă dintre abordările asupra comunității, cu influențe din teoria schimbului social, analiza de rețea definește comunitatea în termeni de legături sociale, ca o structură de relații prin care oamenii fac schimb de bunuri materiale și simbolice. Teritorialitatea nu mai este o dimensiune esențială a comunității, aceasta putând exista și în absența unui spațiu fizic: "oamenii pot avea legături și pot forma o comunitate, fără a locui în același spațiu." (apud Stoneall, 1983: 221) Pentru a mă referi
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Vom analiza însă în continuare două comunități tradiționale, în care relațiile între oameni, teritoriul, timpul, istoria, toate sunt indispensabile ideii de comunitate și formează o unitate. Aspecte pe care le vom trata ulterior, cum ar fi atașamentul pentru muncă și teritorialitate, cunoașterea și înțelegerea reciprocă a membrilor sau intimitatea relațiilor și sentimentul coeziunii comunitare, fac ca cele două comunități să se plaseze la granița dintre tradiționalism și acea modernitate solidă de care vorbește Bauman. Ipoteza de lucru de la care pornim este
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
punctele de intersecție între cele două; * Interacțiunea: relațiile cu oamenii din sat, încredere, comportamente prosociale (de într-ajutorare), apropiere sufletească de oamenii din sat, coeziune comunitară; * Teritoriu, pământ, muncă: în toate referirile la comunitate apare ca extrem de relevantă discuția privind teritorialitatea, de aceea am urmărit, mai ales prin datele calitative, importanța pământului și a muncii în modul în care oamenii se raportează la comunitate; * Semnificația subiectivă a comunității: dacă oamenii percep satul ca fiind diferit de alte sate, sau ca fiind
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
implica în bunul mers al satului. Cel mai important este însă faptul că oamenii asistă neputincioși la degradarea materială și morală a satului lor. Voi examina în continuare alte variabile relevante pentru a completa imaginea celor două comunități. Pământ, muncă, teritorialitate Poate că nici una din problematicile globalizării nu este atât de relevantă în discuția despre comunitate ca aceea a teritorialității, a relației cu pământul. Globalizarea aduce cu ea extrateritorialitatea, lipsa nevoii de a mai fi atașat, legat de un spațiu. Locul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și morală a satului lor. Voi examina în continuare alte variabile relevante pentru a completa imaginea celor două comunități. Pământ, muncă, teritorialitate Poate că nici una din problematicile globalizării nu este atât de relevantă în discuția despre comunitate ca aceea a teritorialității, a relației cu pământul. Globalizarea aduce cu ea extrateritorialitatea, lipsa nevoii de a mai fi atașat, legat de un spațiu. Locul în care se dezvoltă noua cultură globală, este, spune Bauman (2001: 43), o "zonă liberă de comunitate", în care
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
caracterizată de trei atribute: spațiu sau teritoriu, organizare socială sau instituții sociale ce permit interacțiunea regulată a rezidenților și interacțiune socială pe probleme de interes comun (Wilkinson, 1991). O altă definiție a comunității afirmă că atributele principale ale comunității sunt teritorialitatea și interese comune împărtășite de membrii acesteia (Hillery, 1955). Analiza de față, pornește de la aceste două definiții și își asumă opinia conform căreia forța și consistența unei comunități în speță rurale este dată de două elemente: i. frecvența și calitatea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ceva cu semnificații mult mai adânci și mai vitale pentru existența lor, decât ceea ce se întâmplă departe. Transportul rapid și neproblematic, pe de altă parte, are și el ca efect, în spațiile sociale globalizate schimbarea semnificațiilor spațiului prin reducerea distanțelor. Teritorialitatea devine un concept superfluu și neesențial în analiza unui spațiu supus globalizării. Astăzi se vorbește chiar de identități deteritorializate (Berking, 2003), în sensul că spațiul nu mai este conceptualizat și înțeles în termen de teritoriu, iar identitatea nu mai are
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce populează spațiul rural sunt dependenți de fapt de teritoriu (spațiu) și anotimpuri (timp). Pentru oamenii care locuiesc aici, spațiul continuă să fie spațiu și încă unul încărcat de istorie, simboluri, semnificație. El continuă să fie o miză importantă, iar teritorialitatea este încă o bază de construire a identității (poate de aceea conflictele produse de modul de împărțire a pământului prin reîmproprietărire sunt încă atât de vii). Se simt acasă doar în satul lor, orice alt loc le este străin, adică
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
teritoriu, o limbă și elemente culturale comune, gestionarea aspectelor etnice se face prin apelul la cultural, la elemente subiective cum ar fi reprezentări percepții, stereotipuri, etc, și rareori, sau deloc, prin apelul la elemente obiective ale etnicității cum ar fi teritorialitatea, sau aspecte administrativ-politice. În acest caz multe din mărcile identitare culturale sunt în același timp și etnice: astfel limba, religia, portul cultural, modul de locuire, obiceiurile, ritualurile de trecere sunt semne distinctive la nivel cultural, dar ele deosebesc în același
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
noi și voi sunt destul de rare. Aventura existențială și aventura livrescă sunt trăite cu toată suferința și patima unei ființe de carne care se dăruiește în carnea cuvintelor, dovedind că literatura nu ne constrînge să-i asociem un principiu de teritorialitate, deschizîndu-se, dimpotrivă, asupra unui imens spațiu de contact, un spațiu al lui între, unde imaginarul limbilor face legea. Textele lui Marius Daniel Popescu sunt locuite de plurilingvism într-o manieră subterană, iar de dialogism, într-o manieră evidentă, în călătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Ea s-a lovit de obiceiurile și de tradițiile popoarelor existente și, în special, de un obstacol juridic considerabil, principiul personalității legilor. Dacă în epoca imperială dreptul roman scris îi guverna pe toți cei care locuiau pe teritoriul Imperiului principiul teritorialității legilor, care este al nostru -, doar galoromanii și ecleziasticii continuă să fie conduși și judecați după acest drept după invazii. Noii veniți se supun propriilor lor legi, pe care se grăbesc să le pună în scris, în latină: legi ale
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prelucrate sau transformate Articolul 6 Operațiuni de prelucrare sau transformare insuficiente Articolul 7 Unitatea de luat în considerare Articolul 8 Accesorii, piese de schimb și utilaje Articolul 9 Seturi Articolul 10 Elemente neutre TITLUL III CONDIȚII TERITORIALE Articolul 11 Principiul teritorialității Articolul 12 Transportul direct Articolul 13 Expoziții TITLUL IV DOVADĂ ORIGINII Articolul 14 Condiții generale Articolul 15 Procedura pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR 1 Articolul 16 Certificat de circulație a mărfurilor EUR 1 eliberat a posteriori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173662_a_174991]
-
folosite la fabricarea să: (a) energia și combustibilul; (b) instalațiile și echipamentele; (c) mașinile și uneltele; (d) mărfurile care nu intră și care nu sunt destinate să intre în compoziția finală a produsului. Titlul III CONDIȚII TERITORIALE Articolul 11 Principiul teritorialității 1. Condițiile stabilite în titlul ÎI privind dobândirea statutului de produs originar trebuie să fie îndeplinite fără întrerupere într-o Parte. 2. Dacă produsele originare exportate dintr-o Parte într-o altă țară sunt returnate, ele trebuie să fie considerate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173662_a_174991]
-
prelucrate sau transformate Articolul 7 Operațiuni de prelucrare sau transformare insuficiente Articolul 8 Unitatea de luat în considerare Articolul 9 Accesorii, piese de schimb și utilaje Articolul 10 Seturi Articolul 11 Elemente neutre TITLUL III CONDIȚII TERITORIALE Articolul 12 Principiul teritorialității Articolul 13 Transportul direct Articolul 14 Expoziții TITLUL IV DRAWBACK SAU EXCEPTARE Articolul 15 Interzicerea drawback TITLUL V DOVADĂ ORIGINII Articolul 16 Condiții generale Articolul 17 Procedura pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR 1 sau EUR-MED Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173656_a_174985]
-
folosite la fabricarea să: (a) energia și combustibilul; (b) instalațiile și echipamentele; (c) mașinile și uneltele; (d) mărfurile care nu intră și care nu sunt destinate să intre în compoziția finală a produsului. Titlul III CONDIȚII TERITORIALE Articolul 12 Principiul teritorialității 1. Condițiile stabilite în titlul ÎI privind dobândirea statutului de produs originar trebuie să fie îndeplinite fără întrerupere în România și în Statul Israel, cu excepția celor prevăzute la Articolele 3 și 4 și la paragraful 3 din acest Articol. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173656_a_174985]
-
folosite la fabricarea să: (a) energia și combustibilul; (b) instalațiile și echipamentele; (c) mașinile și uneltele; (d) mărfurile care nu intră și care nu sunt destinate să intre în compoziția finală a produsului. Titlul III CONDIȚII TERITORIALE Articolul 12 Principiul teritorialității 1. Condițiile stabilite în titlul ÎI privind dobândirea statutului de produs originar trebuie să fie îndeplinite fără întrerupere în România și în Turcia, cu excepția celor prevăzute la Articolele 3 și 4 și la paragraful 3 din acest Articol. 2. Cu excepția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174708_a_176037]
-
prelucrate sau transformate Articolul 7 Operațiuni de prelucrare sau transformare insuficiente Articolul 8 Unitatea de luat în considerare Articolul 9 Accesorii, piese de schimb și utilaje Articolul 10 Seturi Articolul 11 Elemente neutre Titlul III CONDIȚII TERITORIALE Articolul 12 Principiul teritorialității Articolul 13 Transportul direct Articolul 14 Expoziții Titlul IV DRAWBACK SAU EXONERARE DE TAXE VAMALE Articolul 15 Interzicerea drawback-ului sau exonerării de taxe vamale Titlul V DOVADĂ ORIGINII Articolul 16 Condiții generale Articolul 17 Procedura pentru eliberarea unui certificat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153055_a_154384]
-
folosite la fabricarea să: (a) energia și combustibilul; (b) instalații și echipamente; (c) mașini și unelte; (d) mărfuri care nu intră și care nu sunt destinate să intre în compoziția finală a produsului. Titlul III CONDIȚII TERITORIALE Articolul 12 Principiul teritorialității 1. Condițiile stabilite la Titlul ÎI privind dobândirea statutului de produs originar trebuie să fie îndeplinite în orice moment și fără întrerupere în părți, cu excepția prevederilor articolelor 3 și 4 și ale paragrafului 3 al acestui articol. 2. Atunci cand produsele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153055_a_154384]
-
prelucrate sau transformate Articolul 7 Operațiuni de prelucrare sau transformare insuficiente Articolul 8 Unitatea de luat în considerare Articolul 9 Accesorii, piese de schimb și utilaje Articolul 10 Seturi Articolul 11 Elemente neutre Titlul III CONDIȚII TERITORIALE Articolul 12 Principiul teritorialității Articolul 13 Transportul direct Articolul 14 Expoziții Titlul IV DRAWBACK SAU EXONERARE DE TAXE VAMALE Articolul 15 Interzicerea drawback-ului sau exonerării de taxe vamale Titlul V DOVADĂ ORIGINII Articolul 16 Condiții generale Articolul 17 Procedura pentru eliberarea unui certificat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153286_a_154615]
-
folosite la fabricarea să: (a) energia și combustibilul; (b) instalații și echipamente; (c) mașini și unelte; (d) mărfuri care nu intră și care nu sunt destinate să intre în compoziția finală a produsului. Titlul III CONDIȚII TERITORIALE Articolul 12 Principiul teritorialității 1. Condițiile stabilite la Titlul ÎI privind dobândirea statutului de produs originar trebuie să fie îndeplinite în orice moment și fără întrerupere în părți, cu excepția prevederilor articolelor 3 și 4 și ale paragrafului 3 al acestui articol. 2. Atunci cand produsele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153286_a_154615]