624 matches
-
publice, unități de cult, agrozootehnici de tip industrial și alții. 1.2. Operatori economici producători de energie electrică și termică prin termocentrale în regim de recirculare maxim tehnic realizabil. 1.3. Operatori economici producători de energie electrică și termică prin termocentrale în regim de circuit deschis, în plus față de regimul de recirculare maxim tehnic realizabil, sau în regim de avarie. 1.4. Operatori economici producători de energie electrică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată, în regim de uzinare. 1.5. Irigații
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 73 din 29 iunie 2005 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268705_a_270034]
-
Acvacultură. A.2. DIN DUNĂRE, în scopul utilizării de către: 2.1. Operatori economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală), instituții publice, unități de cult, agrozootehnici de tip industrial și alții. 2.2. Operatori economici producători de energie electrică și termică prin termocentrale, în regim de circuit deschis. 2.3. Operatori economici producători de energie electrică și termică în centrale nucleare în regim de circuit deschis. 2.4. Operatori economici producători de energie electrică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată, în regim de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 73 din 29 iunie 2005 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268705_a_270034]
-
tratare a deșeurilor toxice care conțin mercur 0,1 0,05 mg/l efluent 1 Pentru sectoarele industriale altele decât cel al electrolizei clorurilor alcaline, care nu sunt menționate în prezentul tabel, cum ar fi industriile hârtiei și oțelului sau termocentralele, valorile limită sunt fixate, unde este necesar, ulterior de Comisie. Între timp, părțile contractante stabilesc, în conformitate cu art. 4 alin. (2) din Convenție, standarde de emisie pentru evacuarea mercurului. Aceste standarde trebuie să țină cont de cele mai bune mijloace tehnice
jrc966as1985 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86105_a_86892]
-
între cartierele Micălaca și Subcetate (zona dintre podul rutier și podul CFR); - râul Mureș de la confluența râului Gurghiu cu râul Mureș, aval până la barajul din localitatea Reghin; - râul Mureș prag beton Brâncovenești, amonte până la balastiera "Haneș"; - râul Mureș în zona termocentralei Iernut având coordonatele 46.28'12,86''N, 24.11'9,42''E; - râul Mureș în zona localității Iernut având coordonatele 46.27'14,47''N, 24.14'49,41''E; - râul Mureș în zona localității Gheja având coordonatele 46
ORDIN nr. 12 din 1 februarie 2017 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280206_a_281535]
-
între cartierele Micălaca și Subcetate (zona dintre podul rutier și podul CFR); - râul Mureș de la confluența râului Gurghiu cu râul Mureș, aval până la barajul din localitatea Reghin; - râul Mureș prag beton Brâncovenești, amonte până la balastiera "Haneș"; - râul Mureș în zona termocentralei Iernut având coordonatele 46.28'12,86''N, 24.11'9,42''E; - râul Mureș în zona localității Iernut având coordonatele 46.27'14,47''N, 24.14'49,41''E; - râul Mureș în zona localității Gheja având coordonatele 46
ORDIN nr. 144 din 17 februarie 2017 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280221_a_281550]
-
și energia de fuziune nucleară. 3. Revitalizarea producției de cărbune ● Cărbunele rămâne o componentă importantă a mixului de materii prime energetice a României. Pe termen mediu, producția de huilă trebuie menținută pentru a asigura funcționarea unui nou grup energetic la termocentrala Mintia și un grup la termocentrala Paroșeni, pentru producerea de energie electrică și energie termică în sistemele centralizate de termoficare de la Deva și din Valea Jiului (Petroșani, Lupeni, Vulcan etc.). ● La termocentrala Mintia, în următorii 10 ani, se poate implementa un
HOTĂRÂRE nr. 1 din 4 ianuarie 2017 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278833_a_280162]
-
Revitalizarea producției de cărbune ● Cărbunele rămâne o componentă importantă a mixului de materii prime energetice a României. Pe termen mediu, producția de huilă trebuie menținută pentru a asigura funcționarea unui nou grup energetic la termocentrala Mintia și un grup la termocentrala Paroșeni, pentru producerea de energie electrică și energie termică în sistemele centralizate de termoficare de la Deva și din Valea Jiului (Petroșani, Lupeni, Vulcan etc.). ● La termocentrala Mintia, în următorii 10 ani, se poate implementa un proiect cu un grup energetic (200
HOTĂRÂRE nr. 1 din 4 ianuarie 2017 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278833_a_280162]
-
pentru a asigura funcționarea unui nou grup energetic la termocentrala Mintia și un grup la termocentrala Paroșeni, pentru producerea de energie electrică și energie termică în sistemele centralizate de termoficare de la Deva și din Valea Jiului (Petroșani, Lupeni, Vulcan etc.). ● La termocentrala Mintia, în următorii 10 ani, se poate implementa un proiect cu un grup energetic (200 MW sau 500 MW), cu eficiență ridicată (randament 43-45%, parametri ultracritici sau ultrasupracritici), (în locul celor 2 grupuri existente), respectiv un grup energetic de 150-200 MW
HOTĂRÂRE nr. 1 din 4 ianuarie 2017 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278833_a_280162]
-
1991. Anexa I LISTA cuprinzând activitățile propuse 1. Rafinării de petrol brut (cu excepția întreprinderilor care fabrica numai lubrifianți din petrol brut) și instalații pentru gazeificarea și lichefierea a cel puțin 500 tone de cărbune sau șisturi bituminoase pe zi 2. Termocentrale și alte instalații de combustie cu o producție termica egala sau mai mare de 300 MW și centrale nucleare și alte reactoare nucleare (cu excepția instalațiilor de cercetare pentru producerea și conversia materialelor fisionabile și a celor fertile, a căror putere
CONVENŢIE din 25 februarie 1991 (*actualizată*) privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275644_a_276973]
-
din zonele afectate; Comisia va analiza propunerile și va solicita Guvernului punerea în aplicare a celor mai bune măsuri; ... g) să se informeze la autoritățile competente și să verifice modul de evitare a suspendării autorizațiilor de mediu pentru cele două termocentrale din cadrul CE Hunedoara, ca urmare a faptului că nu pot fi finalizate investițiile de mediu; Comisia va analiza propunerile și va solicita Guvernului implementarea recomandărilor formulate de specialiști; ... h) să verifice alte aspecte considerate relevante (implicarea directă sau indirectă a
HOTĂRÂRE nr. 11 din 11 aprilie 2016 pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor privind situaţia celor două entităţi energetice, Societatea Complexul Energetic Hunedoara şi Societatea Complexul Energetic Oltenia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271179_a_272508]
-
aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private; - Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991 (Convenția Espoo) ratificată prin Legea nr. 22/2001 , anexa nr. 1, "pct. 2. Termocentrale și alte instalații de combustie cu o producție termică egală sau mai mare de 300 MW și centrale nucleare și alte reactoare nucleare (cu excepția instalațiilor de cercetare pentru producerea și conversia materialelor fisionabile și a celor fertile, a căror putere
ACORD DE MEDIU din 25 septembrie 2013 privind proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 la C.N.E. Cernavodă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255331_a_256660]
-
primară a lemnului 1,2 lei (RON)/mp/an 3. Provenite de la producerea alcoolului 0,2 lei (RON)/mp/an 4. Șlamuri carbonifere 4 lei (RON)/mp/an 5. Zgură de furnal 4 lei (RON)/mp/an 6. Cenușă de termocentrală 4 lei (RON)/mp/an 7. Cenușă de pirită 4 lei (RON)/mp/an 8. Fosfogips 4 lei (RON)/mp/an 9. Zguri provenite din metalurgie 4 lei (RON)/mp/an Anexa 3 Obiectivele minime de valorificare sau incinerare în
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 196 din 22 decembrie 2005(*actualizată*) privind Fondul pentru mediu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241565_a_242894]
-
cu conținut de substanțe periculoase de la curățarea cazanelor 10 01 23 nămoluri apoase de la curățarea cazanelor, altele decât cele de la 10 01 22 10 01 24 nisipuri din paturi fluidizate 10 01 25 deșeuri de la stocarea combustibililor și de la pregătirea termocentralelor electrice 10 01 26 deșeuri de la tratarea apei de răcire 10 01 99 deșeuri care nu sunt incluse în nici o altă categorie 10 02 deșeuri din industria siderurgică 10 02 01 deșeuri de la prelucrarea zgurii 10 02 02 zgură netratată
jrc4915as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90083_a_90870]
-
constituenți cuprinși la anexa I, în cantitate suficientă pentru a prezenta una dintre caracteristicile periculoase prevăzute la anexa III (a se vedea intrarea corespunzătoare din lista B, B 2080) A2050 Deșeuri de azbest (praf și fibre) A2060 Cenuși zburătoare de la termocentralele pe bază de cărbune, conținând substanțe cuprinse la anexa I în concentrații suficiente pentru a prezenta caracteristicile prevăzute la anexa III (a se vedea intrarea corespunzătoare din lista B, B 2050) A3 DEȘEURI CARE CONȚIN ÎN PRINCIPAL CONSTITUENȚI ORGANICI, CARE
32006R1013-ro () [Corola-website/Law/295359_a_296688]
-
Sulf în formă solidă - Calcar de la producerea cianamidei de calciu (având un pH mai mic de 9) - Cloruri de sodiu, potasiu și calciu - Carborundum (carbură de siliciu) - Beton sfărâmat - Resturi de sticlă conținând litiu-tantal și litiu-niobiu B2050 Cenuși zburătoare de la termocentralele pe bază de cărbune, care nu sunt incluse în lista A (a se vedea intrarea corespunzătoare din lista A, A 2060) B2060 Cărbune activ uzat, care nu conține constituenții de la anexa I într-o măsură astfel încât să prezinte caracteristicile prevăzute
32006R1013-ro () [Corola-website/Law/295359_a_296688]
-
de substanțe periculoase 10 01 23 nămoluri apoase provenite de la spălarea cazanelor de ardere, altele decât cele menționate la rubrica 10 01 22 10 01 24 nisipuri din paturi fluidizate 10 01 25 deșeuri de la stocarea și pregătirea combustibililor din termocentrale 10 01 26 deșeuri provenite de la epurarea apei de răcire 10 01 99 deșeuri nespecificate în altă parte 10 02 deșeuri provenite din industria fierului și oțelului 10 02 01 deșeuri de la prelucrarea zgurii 10 02 02 zgură netratată 10
32006R1013-ro () [Corola-website/Law/295359_a_296688]
-
din punct de vedere economic. Țara exportă acum circa 3000 de tone pe an, ceea ce reprezintă circa 2% din producția mondială. Au existat dezbateri publice recente pe teme energetice, în ce privește construirea unei noi centrale termonucleare după închiderea vechilor unități ale termocentralei de la Narva, dacă ele nu vor fi reconstruite până în 2016. Industriile alimentară, a construcțiilor și electronicelor sunt printre cele mai importante ramuri industriale ale Estoniei. În 2007, în industria construcțiilor lucrau peste 80.000 de persoane, adică circa 12% din
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
MW în vreme ce în același timp proiecte de 399 MW sunt în dezvoltare, și o capacitate de 2800 MW este constituită de proiecte propuse în zona Lacului Peipsi și a coastelor insulei Hiiumaa. Se intenționează renovarea unor unități mai vechi de la Termocentrala Narva, înființarea de noi centrale electrice și îmbunătățirea eficienței producției de energie bazată pe șisturi bituminoase. Estonia a liberalizat 35% din piața energiei electrice în aprilie 2010. În ansamblu, piața energiei electrice urmează să fie liberalizată în 2013. Guvernul ia
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
este o fostă zonă industrială, poziționată în partea sudică a cartierului Burdujeni, în lunca râului Suceava. Platforma se întinde între râul Suceava (la sud) și magistrala CFR București-Suceava (la nord), cu o prelungire în sud-est (către Plopeni), unde se află termocentrala orașului. Principala magistrală rutieră care străbate zona este Calea Unirii, legătura dintre Burdujeni și Centrul Sucevei. În perioada comunistă aceasta era principala zonă industrială a orașului și cuprindea: Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL, deschis în 1959), Combinatul de Celuloză
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
CPL, deschis în 1959), Combinatul de Celuloză și Hârtie (CCH, deschis în 1962), Întreprinderea de Utilaje și Piese de Schimb (IUPS), Întreprinderea de Mașini Unelte (IMUS), Întreprinderea de Reparații Auto (IRA), Întreprinderea de Fibre Artificiale (IFA), o fabrică de oxigen, termocentrala, stația de epurare a orașului etc. La începutul anilor 2000 o parte dintre fabrici au fost desființate. Zona a devenit una preponderent comercială, în prezent aici funcționând: Iulius Mall, Shopping City Suceava, bazarul, magazinul Dedeman etc. Tot aici se află
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Trotuș și o parte din petrolul importat din țările arabe. Gazele de sondă sunt asociate cu petrolul și au început să fie captate și dezbenzina-te doar de câteva decenii. Inițial erau folosite pentru uz casnic și pentru ardere în Termocentrala Comănești. În prezent cea mai mare parte a acestora este dirijată spre Combinatul Petrochimic Borzești, unde constituie o valoroasă materie primă pentru obținerea cauciucului sintetic, maselor plastice și rășinilor sintetice. Lista rafinăriilor ce au existat în Moinești și în satele
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
Împreună cu alte surse de energie regenerabilă, cum ar fi cea eoliană, solară și cu centralele cu biomasă, cantitatea de energie produsă din surse regenerabile se ridică la 62,89% din energia utilizată în total în Austria, restul fiind produsă prin termocentrale cu gaz și petrol. Petrol, lignit, lemn, minereu de fer, aramă, zinc, antimoniu, magneziu, tungsten, grafit, sare, potential hidroenergetic. Populația Austriei, după estimările din aprilie 2011, este de 8.414.638. Populația capitalei, Viena, depășește 1,7 milioane (2,2
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
La aceasta se poate adăuga și cultivarea terenurilor cu porumb, grâu, plante furajere, pomi și viță de vie. După anul 1970 a avut loc o reorientare a forței de muncă spre bazinele carbonifere Rovinari și Jilț inclusiv in cele doua termocentrale de la Rovinari si Turceni. Începând cu anul 1997,o dată cu reducerea extracției de lignit, au avut loc disponibilizări masive ale minerilor navetiști. În prezent, populația ocupată este repartizată în proporție de 96% în sectorul primar (reprezentat de producția vegetală și animală
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
prima dată, tehnologia cu cea mai mare producție electrică din Spania, potrivit Rețelei Electrice din Spania (REE), cu 21 % din totalul cererii de electricitate din Spania. Pe locurile următore: energia nucleară (19%), energia hidraulică (17,3%), ciclurile combinate (17,2%), termocentralele pe cărbune (12,9%) și energia solară (2,6%). Mulțumită aportului energiei eoliene, s-a evitat importarea de hidrocarburi în valoare de 250 de milioane de euro și emisia de 1,7 milioane de tone de CO2, adică echivalentul plantării
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
oraș în județul Gorj, Oltenia, România, format din localitățile componente Jilțu și (reședința), și din satele Gârbovu, Murgești, Strâmba-Jiu și Valea Viei. Orașul este situat în sudul județului Gorj și a apărut în jurul a două obiective industriale apărute în zonă: Termocentrala Turceni și Hidrocentrala Turceni. Întreaga activitate a micului oraș gravitează în jurul lor. Se află la locul de întâlnire a unor artere rutiere ce fac legătura cu Târgu Jiu, cu Filiași și cu Strehaia în județul Mehedinți, dar și cu o
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]