1,932 matches
-
rol în starea de fertilitate a solurilor, care se vor încadra în rândul factorilor limitativi ai producției agricole în teritoriu. 3.2. Lista unităților de sol (UȘ) echivalentă cu legendă hârtii de soluri (suprafață în ha și %, culoarea, denumirea unității, textura în Ap, roca-mama, relieful, adâncimea apei freatice, profile din care s-au recoltat probe). 3.3. Caracterizarea unităților de sol Unitățile de sol se caracterizează succint, sub aspectul condițiilor de sol, relief și drenaj. În caracterizarea solurilor se vor avea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
și drenaj. În caracterizarea solurilor se vor avea în vedere mai ales acei indicatori morfologici, fizici, hidrofizici și chimici care se constituie în indicatori pentru bonitarea naturală a terenurilor agricole sau pentru pretabilitatea lor la diferite folosințe, cum ar fi: textura, volumul edafic, densitatea aparentă, porozitatea totală, gradul de gleizare, gradul de pseudogleizare, intensitatea saraturarii, conținutul de CaCO 3 , CaCO 3 activ (pentru pomi), pH, gradul de saturație în baze, conținutul (rezervă) de humus în Ap și până la 50 cm etc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
prin tăiere cu ferăstrăul sau prin alt procedeu, în blocuri sau în plăci, de forma pătrată sau dreptunghiulara 2515.20 - Ecuasin și alte pietre calcaroase pentru cioplit sau pentru construcții; alabastru Marmură este calcar dur, omogen, de granulație fină, având textura adesea cristalina, opaca sau translucida. Marmură este adesea divers colorată datorită prezenței oxizilor minerali (marmură colorată sau cu vine, marmură zisă onix), dar există și varietăți de un alb pur. Travertinul este o varietate de calcar prezentând cavități dispuse în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
e) Tipuri de suprafețe ale carosabilului: ... Tipurile de suprafață ale drumului se definesc astfel: 1. Asfalt fin (beton sau mastic): este suprafață de referință pentru drum, definit conform EN ISO 11819 - 1. Acest tip de suprafață de drum are o textura fină, este densă, fie din asfalt - beton, fie din piatră - mastic asfalt, din bucăți cu o granulație maximă de 11-16 mm; 2. Suprafață poroasa: Acest tip de suprafață de drum, este o suprafata cu goluri în volum în proporție de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180426_a_181755]
-
deoarece suprafețele poroase au tendința de a deveni mai puțin absorbante pe masura ce aceste goluri în volum se umplu); 3. Beton cimentat și asfalt striat (ondulat): Acest tip de suprafață de drum include atât betonul pe bază de ciment, cât și textura aspră a asfaltului; 4. Textura fină cu pietre de pavaj: Acest tip de suprafață de drum include pietre de pavaj cu o distanță mai mică de 5 mm între pietrele de pavaj; 5. Textura grosiera cu pietre de pavaj: Acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180426_a_181755]
-
de a deveni mai puțin absorbante pe masura ce aceste goluri în volum se umplu); 3. Beton cimentat și asfalt striat (ondulat): Acest tip de suprafață de drum include atât betonul pe bază de ciment, cât și textura aspră a asfaltului; 4. Textura fină cu pietre de pavaj: Acest tip de suprafață de drum include pietre de pavaj cu o distanță mai mică de 5 mm între pietrele de pavaj; 5. Textura grosiera cu pietre de pavaj: Acest tip de suprafață de drum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180426_a_181755]
-
corecție pentru tipul de suprafață a drumului, ca urmare se recomandă următoarea schemă pentru corecția de suprafață: Tabel 1. - Schemă pentru corecția pentru tipul de suprafață a drumului Tipul de suprafață a drumului Asfalt fin (beton sau mastic) │ 0 dB Textura fină cu pietre de pavaj │ +3 dB 2.1.2. Condiții meteorologice Conform metodei de calcul NMPB - Routes 96 și a standardului francez XPS 31-133, sunt luate în considerație două tipuri de condiții meteorologice diferite și anume: a) condiții meteorologice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180426_a_181755]
-
protecție acordat de O.S.I.M. pentru desenele și modelele industriale înregistrate; ... d) desen industrial - aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia, redat în două dimensiuni, rezultat din combinația dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, forma, textura și/sau materiale și/sau ornamentația produsului în sine; ... e) detalii nesemnificative - acele elemente grafice sau de forma care nu determina caracterul individual al desenului sau modelului industrial; ... f) industrial - un desen sau model este considerat industrial dacă obiectul la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147075_a_148404]
-
care poate reprezenta o parte interesată în procedurile în fața O.S.I.M.; ... h) model industrial - aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia redat în trei dimensiuni, rezultat din combinația dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, forma, textura și/sau ornamentația produsului în sine; ... i) model de utilitate - creație care rezolva o problemă tehnică, în special cu privire la forma construcției, asamblarea unui produs și prezintă noutate pe plan mondial; ... j) produs - orice articol obținut printr-un proces industrial sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147075_a_148404]
-
încercare pentru aceste caracteristici. -------------- 1ISO 10844:1994. Dacă ISO definește o suprafață de încercare diferită, în viitor, standardul de referință va fi modificat în consecință. 2. Caracteristicile necesare ale suprafeței O suprafață se consideră a fi în conformitate cu prezentul standard dacă textura și conținutul de goluri sau coeficientul de absorbție a zgomotului au fost măsurate și s-a constatat că îndeplinesc toate cerințele din secțiunile 2.1. - 2.4. de mai jos și dacă cerințele de proiectare (secțiunea 3.2.) au fost
jrc5116as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90284_a_91071]
-
se justifică deoarece conținutul de goluri reziduale prezintă nesiguranțe destul de mari cu privire atât la măsurare cât și la relevanță, iar unele suprafețe pot fi respinse în mod greșit dacă se pune bază numai pe măsurarea golurilor. 2.3. Adâncimea texturii Adâncimea texturii (TD) măsurate conform metodei volumetrice (vezi secțiunea 4.3. de mai jos) este: TD ≥ 0,4 mm 2.4. Omogenitatea suprafeței Trebuie făcut orice efort posibil pentru a asigura o cât mai mare omogenitate a suprafeței în cadrul zonei
jrc5116as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90284_a_91071]
-
deoarece conținutul de goluri reziduale prezintă nesiguranțe destul de mari cu privire atât la măsurare cât și la relevanță, iar unele suprafețe pot fi respinse în mod greșit dacă se pune bază numai pe măsurarea golurilor. 2.3. Adâncimea texturii Adâncimea texturii (TD) măsurate conform metodei volumetrice (vezi secțiunea 4.3. de mai jos) este: TD ≥ 0,4 mm 2.4. Omogenitatea suprafeței Trebuie făcut orice efort posibil pentru a asigura o cât mai mare omogenitate a suprafeței în cadrul zonei de încercare
jrc5116as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90284_a_91071]
-
conform metodei volumetrice (vezi secțiunea 4.3. de mai jos) este: TD ≥ 0,4 mm 2.4. Omogenitatea suprafeței Trebuie făcut orice efort posibil pentru a asigura o cât mai mare omogenitate a suprafeței în cadrul zonei de încercare. Aceasta include textura și conținutul de goluri, dar trebuie observat și dacă procesul de rulare este mai eficient în unele locuri, căci textura poate fi diferită și poate, de asemenea, să apară lipsa de planeitate, care duce la umflături. 2.5. Perioada de
jrc5116as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90284_a_91071]
-
făcut orice efort posibil pentru a asigura o cât mai mare omogenitate a suprafeței în cadrul zonei de încercare. Aceasta include textura și conținutul de goluri, dar trebuie observat și dacă procesul de rulare este mai eficient în unele locuri, căci textura poate fi diferită și poate, de asemenea, să apară lipsa de planeitate, care duce la umflături. 2.5. Perioada de încercare Pentru a verifica dacă suprafața continuă să se conformeze cerințelor privind textura și conținutul de goluri sau absorbția sunetului
jrc5116as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90284_a_91071]
-
este mai eficient în unele locuri, căci textura poate fi diferită și poate, de asemenea, să apară lipsa de planeitate, care duce la umflături. 2.5. Perioada de încercare Pentru a verifica dacă suprafața continuă să se conformeze cerințelor privind textura și conținutul de goluri sau absorbția sunetului prevăzute în prezenta anexă, se efectuează testări periodice ale suprafeței la următoarele intervale: (a) pentru conținutul de goluri reziduale (VC) sau absorbție a sunetului (ά): când suprafața este nouă; dacă suprafața îndeplinește cerințele
jrc5116as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90284_a_91071]
-
când este nouă, nu mai este nevoie de încercare periodică. Dacă nu îndeplinește cerințele când este nouă, s-ar putea să fie nevoie mai târziu, pentru că suprafețele au tendința de a se îmbâcsi și compacta în timp. (b) pentru adâncimea texturii (TD): când suprafața este nouă; când începe încercarea pentru zgomot (NB: nu mai repede de patru săptămâni de la construcție) apoi la fiecare douăsprezece luni. 3. Construcția suprafeței de încercare 3.1. Suprafața La proiectarea dispuneri unei piste de încercare, este
jrc5116as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90284_a_91071]
-
fără modificare. 3.2.2. Linii directoare privind proiectarea Ca indicații pentru constructorul suprafeței, se prezintă în Figura 2 o curbă granulometrică a agregatului care va conduce la caracteristicile dorite. În plus, tabelul 1 prezintă câteva linii directoare necesare obținerii texturii și a durabilității dorite. Curba granulometrică se obține cu formula: P (% trecere) = 100.(d/dmax)1/2 unde: d = mărimea sitei cu ochi pătrat, în mm dmax = 8 mm pentru curba medie = 10 mm pentru curba cu toleranță mai joasă
jrc5116as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90284_a_91071]
-
de publicare. 4.3. Măsurarea macrotexturii volumetrice În sensul acestui standard, măsurătorile pentru macrostructura volumetrică se fac pe cel puțin 10 poziții spațiate în mod egal pe ecartamentele fâșiei de încercare, iar valoarea medie se compară cu adâncimea minimă a texturii specificate. Vezi standardul ISO 10844:1994 pentru descrierea procedurii. 5. Stabilitatea în timp și întreținerea 5.1. Influența vechimii Ca și la orice suprafață, este de așteptat ca nivelul de zgomot pneu/drum măsurat la suprafața de încercare să crească
jrc5116as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90284_a_91071]
-
automobile. Stabilitatea în timp este determinată în special de polizare și compactare de către vehiculele care circulă pe acea suprafață. Ea se verifică periodic, conform secțiunii 2.5. 5.2. Întreținerea suprafeței Resturile sau praful care ar putea reduce semnificativ adâncimea texturii efective trebuie îndepărtate de pe suprafață. În țările cu climă de iarnă, se folosește uneori sarea pentru dezghețare. Sarea poate altera suprafața temporar sau chiar permanent, crescând zgomotul și, în consecință, nu este recomandată. 5.3. Repararea zonei de încercare Dacă
jrc5116as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90284_a_91071]
-
s-a măsurat). Se specifică rezultatele atât pentru fiecare carotă, cât și domeniul de frecvență, precum și media totală; 6.1.6.4. locurile din zona de încercare de unde s-au prelevat carotele pentru măsurătorile absorbției; 6.1.6.5. adâncimea texturii, inclusiv numărul de încercări și deviația standard; 6.1.6.6. instituția responsabilă pentru încercări conform secțiunilor 6.1.6.1. și 6.1.6.2. și tipul aparatelor folosite; 6.1.6.7. data încercării (încercărilor) și data prelevării
jrc5116as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90284_a_91071]
-
în zona localităților. A. Elementele care favorizează producerea viiturilor rapide pot fi grupate în: a) Caracteristici fizico-geografice ale bazinului și rețelei hidrografice: ... - suprafața bazinului; - forma acestuia; - panta versanților; - panta râului principal; - densitatea rețelei de drenaj; - gradul de împădurire; - utilizarea terenului; - textura solului, respectiv geologia, în cazul în care roca este la zi; - capacitatea de înmagazinare a coloanei de sol. Unele dintre aceste caracteristici pot face obiectul unor layere (straturi tematice) GIS*1), altele pot fi calculate cu ajutorul funcțiilor GIS. Utilizarea GIS
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
informatice geografice. Caracteristicile fizico-geografice influențează: 1. mărimea scurgerii de suprafață (funcția de producție); 2. viteza de concentrare a scurgerii în rețeaua hidrografică (funcția de transfer); 3. deplasarea viiturii către aval (funcția de propagare). Funcția de producție este puternic dependentă de textura solului și de utilizarea terenului (inclusiv de gradul de împădurire), care determină în ultimă instanță capacitatea de înmagazinare a zonei nesaturate. Panta versanților și a bazinului, forma acestuia, densitatea rețelei de drenaj, precum și panta rețelei hidrografice influențează funcțiile de transfer
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
torențialitatea scurgerii solide tau(s); - coeficientul de periculozitate al viiturii pi. 5.1. Coeficientul de scurgere Pentru bazine mici coeficientul de scurgere variază între 0,35-0,80, fiind în funcție de panta bazinului [I(b)%], de gradul de împădurire [C(p)%], de textura solului (textura ușoară, medie sau grea), precum și de valoarea API (Antecedent Precipitation Index), care reprezintă o măsură a influenței precipitațiilor produse în zilele anterioare. Valori mai mari de 0,8 ale coeficienților de scurgere sunt posibile pentru terenuri cu pante
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
solide tau(s); - coeficientul de periculozitate al viiturii pi. 5.1. Coeficientul de scurgere Pentru bazine mici coeficientul de scurgere variază între 0,35-0,80, fiind în funcție de panta bazinului [I(b)%], de gradul de împădurire [C(p)%], de textura solului (textura ușoară, medie sau grea), precum și de valoarea API (Antecedent Precipitation Index), care reprezintă o măsură a influenței precipitațiilor produse în zilele anterioare. Valori mai mari de 0,8 ale coeficienților de scurgere sunt posibile pentru terenuri cu pante foarte mari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
soluri Grupele hidrologice de soluri sunt larg utilizate în Statele Unite ale Americii, ca factor de influență majoră a scurgerii în majoritatea modelelor hidrologice din această țară. Clasificarea solurilor a urmărit punerea în evidență a potențialului de scurgere al acestora. În funcție de textură (proporția de argilă, praf și nisip), solurile au fost clasificate în 4 grupe hidrologice: A, B, C, D. Grupa A cuprinde soluri cu textură grosieră, care au cel mai mic potențial de scurgere, în timp ce solurile din clasa D au o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]