1,130 matches
-
în mutuală înțelegere, să guverneze cu orice preț, salvându-se reciproc la fiecare 4 ani”. Totul sub deviza istorică “dacă nu acuma, atunci când, dacă nu noi, atunci cine?”. Etc., etc. În “Al cincilea discurs”, intitulat ” Greșeli proprii și greșeli induse. Ticăloșia la rang de virtute”, Mircea Chelaru arată erorea ireparabilă și culpa imprescriptibilă al celor care “au semnat decesul-asasinat al economiei românești”, pe care “îi știm, îi cunoaștem și vine vremea (când o -n.m.) să le spunem pe numele adevărat
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
în mutuală înțelegere, să guverneze cu orice preț, salvându-se reciproc la fiecare 4 ani”. Totul sub deviza istorică “dacă nu acuma, atunci când, dacă nu noi, atunci cine?”. Etc., etc. În “Al cincilea discurs”, intitulat ” Greșeli proprii și greșeli induse. Ticăloșia la rang de virtute”, Mircea Chelaru arată erorea ireparabilă și culpa imprescriptibilă al celor care “au semnat decesul-asasinat al economiei românești”, pe care “îi știm, îi cunoaștem și vine vremea (când o -n.m.) să le spunem pe numele adevărat
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
și ei viața titanului muzicii și ea murea de nerăbdare să-i asculte sunetele divine. Micheru era expert în Beethoven, le cântase și lor Sonata Kreutzer și-i fascinase. Nu Beethoven spusese căcine pătrunde sensul muzicii mele va scăpa de ticăloșia în care se târăsc ceilalți oameni? „Parcă ar fi spus că cine pătrunde sensul poeziei mele, scapă de ticăloșia în care trăiește...” -gândi Eminescu. Și acum Veronica i-o făcuse! Nu venise la întâlnire și-l pusese într-o situație
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
Beethoven, le cântase și lor Sonata Kreutzer și-i fascinase. Nu Beethoven spusese căcine pătrunde sensul muzicii mele va scăpa de ticăloșia în care se târăsc ceilalți oameni? „Parcă ar fi spus că cine pătrunde sensul poeziei mele, scapă de ticăloșia în care trăiește...” -gândi Eminescu. Și acum Veronica i-o făcuse! Nu venise la întâlnire și-l pusese într-o situație așa de proastă... Ce să-i spună el lui Micheru? Că nu mai merge la concert? La al doilea
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
neamul nostru.(îl amenință cu degetul) Este păcat să te ucid, căci țara are nevoie de brațul tău vânjos și de acești bravi oșteni care te înconjoară cu credință! (face un gest larg cu brațele) Nu te mai încrede în ticăloșia bogătașilor care sug sângele poporului. În curând se vor lepăda de tine și te vor vinde ca pe o găină la târg! Arnăutu face un nou semn discret colegului său. În acel moment căpitanul Sasu aruncă o suliță spre Contesă
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
și nouă! SUPUȘI GREȘELILOR Ar trebui să avem posibilitatea de a vota și pro și contra în același timp. * Nimic nou sub soare. Dar cum ajungem deasupra lui? * Unele sunt nostime, altele sunt prea frumoase... Nu găsești una ca lumea. * Ticăloșia nu-i monopolul nimănui. * E sfârșit sau început de săptămână. Fiecare când apuca... (N. Călugărița). Diferența dintre stăpâni nu face diferența dintre slugi... Sau da! Oamenii cu adevărat deștepți sunt modești. Eu de exemplu... * Echilibrul se învăța. * Istoria se repeta
PERSONA NON GRATA & SUPUŞI GREŞELILOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348934_a_350263]
-
dator, ca un om dintr-o bucată ce se afla. Unii l-ar fi strivit cu plăcere pe „veneticul” cu gura supărător de mare și cu defecte destule, ca orice muritor de rând, care le striga „peste sat” neputințele sau ticăloșia; se răzbunau atacându-l pe la spate, reclamându-l, sau trecând ostili, ori doar indiferenți, pe lângă roadele neodihnei sale atât de dureros înălțate în concertul valorilor unui oraș care își pierduse demult cheia de acordaj. Avea și prieteni pe măsură, pe
SERAFIM DUICU-UN CAVALER DE DOLJ SUB CULORILE TRANSILVANIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346386_a_347715]
-
în materie de navigare pe un calculator. Însă, acuzându-i deopotrivă, l-am introdus și pe el în același tipar, pentru a-i sugera certitudinea că eu îi văd ca un tot unitar, că nu pot deosebi calitățile lui de ticăloșia ei și că și el se face vinovat în egală măsură, ca și ea. Acțiunea mea a avut efectul scontat: - Nu este adevărat! Cum crezi că aș putea să fac așa ceva? Eu? ...Eu? - Eu spun doar ce văd!, i-am
O FOTOGRAFIE CÂT O MIE DE CUVINTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348310_a_349639]
-
întunecată începe să fie învinsă de ceea ce se numeste conștiința și raționament uman. Fredonând cântarea împreună cu acea tânără, acei soldați încep să aibă lacrimi în ochi pentru că în inima lor s-a nascut o întrebare: ,,De ce ne comportăm cu atâta ticăloșie față de o femeie neajutorata?” Oare cine nu a simțit realitatea acestei lupte dintre bine și rău ce străbate mintea și viața fiecărui om? Cunoașterea oamenilor înseamnă încercarea de a pătrunde în interiorul ființei umane, a căuta să înțelegi slăbiciunea naturii umane
EXPLORAND ORIZONTURI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348482_a_349811]
-
uitarea. El este mijlocul lumii - și doar de la el este îngăduită credința. Nu pacea și nici, vreodată,-mpăcarea. Și îngăduită este și erezia uimirii căzute pe gânduri, egal. Și, violentă și pururi dinamică - distrugerea. Dar nu sunt îngăduite, la El, ticăloșia - nu pidosnicia ucigașă-a sofismelor, deci nu predarea către perversele năluciri ale morții. Nu se îngăduie cartea amânătoare-ntru file, cartea cu două fețe-ale filei - ci doar Slova cea nimicitoare-n necruțarea luminii. Unica Slovă. Însă Adevărul nu ucide crima. Toate
EXISTENŢĂ ŞI NONEXISTENŢĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377011_a_378340]
-
care țintuindu-l cu ochii săi roșii îi surâse în continuare, spunându-i șuierat: - Dragul mieu (avea un fel nesuferit de a se exprima cu prețiozitate), sssă șșștii că, de fapt, în cele constatate de tine ssse ascunde o mare ticăloșie, una ce mă uimeșșște chiar șșși pe mine, iar tu, cu gândirea ta pozitivă, nu ai nici o șșșansă de a o deslușșși! Iată dessspre ce este vorba! Puterile acestei lumi pervertite cu mult peste ce ne-am putea noi închipui
UN ET ÎN DILEMĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376662_a_377991]
-
doua conflagrații mondiale, de eroismul cotidian, tăcut și răbdător al milioanelor de români pe întreaga durată a „războiului” de 45 de ani dus împotriva bolșevismului, respectiv de strălucita îzbândă a „armatei populare” de votanți împotriva redutabilelor forțe ale lichelismului și ticăloșiei în cel de-al doilea tur pentru Cotroceni. 2)În aceeași ordine de idei, nici vorbă ca izbânda să fie atribuită dreptei. De fapt care dreaptă? Cea care se autointitulează astfel, deși ea-și trage seva demagogiei și corupției din
PRIMUL PAS SPRE NORMALIZAREA ROMÂNIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376747_a_378076]
-
ne cunoaște nici nu observă grimasele din oglindă, doar noi două o știm și Venus prefăcută-n Minervă. Singurătatea mea strujește aerul de legătura dintre ea și mine și de aceea mi-e bine. Doar tu știi cum arata fetele ticăloșiei, doar eu am gustat din amarnica mea bucurie, Singurătatea, care nu se împarte cu nimeni, care nu se împarte cu nimeni... Vezi, ți-a încolțit grâul în palme. Mustul lui devine azima, laptele cu miere de frământat pâinea de jertfă
TRATAT DE SINGURĂTATE, II (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375142_a_376471]
-
egoist făcându-l generos. Să se emită spre el numai vibrații de generozitate și bunăvionță. Disprețul față de noi și profunda nemulțumire față de sine constituie o agresiune față de Dumnezeu. Disprețul și blamarea omoară înainte de toate iubirea față de un alt om. Orice ticăloșie ar comite un om împotriva noastră noi nu avem dreptul să respingem iubirea față de el. Bărbatul care disprețuiește femeia se degradează spiritual, începe să sufere de diferite boli și îmbătrânește mai repede ca de obicei. Trebuie să vă schimbați atitudinea
SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA SUFLETULUI de VALERIU POPA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375093_a_376422]
-
kïstïrlïci strânsoare, încleștare, strâmtoare kajalïci lunecuș ustalïci pricepere śïllïci strălucire, slavă kalanïci întuneric duśmannïci dușmănie, dușmănire ketilici răutate, ticăloșie dowruluci dreptate stufunuci sfufăriș mezellikos gustare, antreu ʒămlïkos geamlâc, vitraj, marchiză paśalïkos pașalâc paralïkos paralâc, bănet hamallïkos hamalâc bulukos buluc, mulțime, ceată Referință Bibliografică: SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS / Sorin
SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372650_a_373979]
-
Cei rămași ca idolatri, pe Proorocul l-au ucis... El murind Mucenicește, e cu Sfinții-n Paradis ! ............................................ Sf.Mir.Maria Magdalena. Sfânta Maria Magdalena, în Magdala s-a născut Cetatea din Galileea, unde-n desfrâu a decăzut... În patimi și ticăloșii, de duhuri rele bântuită, Alerga după MESIA, ca să fie Izbăvită ! Dorea cu toată ființa ei, să nu mai fie păcătoasă Și-ardea-n Nădejdea spre IISUS, ca o flacără sfioasă ! Când văzu LUMINA lumii, ce mult S-A Milostivit Lecuindu-i stricăciunea
SF.M.PROOR.IEZECHIEL SF.MIR.MARIA MAGDALENA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373082_a_374411]
-
unor comparații cu cele românești, subliniind căldura și frumusețea relațiilor sufletești ale românilor, în contrast cu relațiile sobre dar reci dintre străini. Deși descrie cu lux de amănunte comportamentele răutăcioase ale Nevicăi, „muștruluielile” făcute menajerei, precum și reacțiile sufletești ale Dorinei la aceste ticăloșii, autoarea nu se oprește la detaliile privind aspectele fizice ale personajelor, considerându-le, probabil, nesemnificative pentru mesajele întâmplărilor narate și nici pentru antiteza caracterelor celor două personaje feminine, „patroana” Navica și menajera Dorina. În acest fel, limpezimea scriiturii clarifică și
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
dintre referenții volumelor anterioare) început cu trei ani în urmă („Eheu, fugaces tempore...!”), se înscrie, cu notele ei particulare, în “segmentul” de istorie literară contemporană ce mărturisește vitregiile unei epoci. Este epoca blestematului deceniu șaizecist (1950-1960) care și-a zbenguit ticăloșiile și nefericirea asupra unui popor blajin, deturnându-l de la rosturile sale. Chiar dacă viforul cumplit al acelei vremelnice urgii s-a stins în amurgul veacului trecut, “jurnalul” lui Grigore Gociu avertizează, ca o anamneză, că sechelele acelei nefericiri de import n-
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
agerimea minții, nu te desparți de moarte Norocul mântuirii nu-l găsești în mreaja lumii Ce se lăfăie sătulă în hamacurile minciunii. Soarta deșartă, roata vieții ca luna amăgitoare Crește, descrește cu sărmane viețile trecătoare Virtutea-n cămașă de forță, ticăloșia cu neîndurare Pe căi oculte, săvîrșește crima fără asemănare. Mărturia cutremurătoare - ca o sentință amânată Din scrieri :” Nu credeam să-nvăț a muri vreodată” E din dureri adânci ivită, în zbuciumata-i existență Geniu pustiu, nu mai gusta nectar și
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
agerimea minții, nu te desparți de moarte Norocul mântuirii nu-l găsești în mreaja lumii Ce se lăfăie sătulă în hamacurile minciunii. Soarta deșartă, roata vieții ca luna amăgitoare Crește, descrește cu sărmane viețile trecătoare Virtutea-n cămașă de forță, ticăloșia cu neîndurare Pe căi oculte, săvîrșește crima fără asemănare. Mărturia cutremurătoare - ca o sentință amânată Din scrieri :” Nu credeam să-nvăț a muri vreodată” E din dureri adânci ivită, în zbuciumata-i existență Geniu pustiu, nu mai gusta nectar și
GÂNDIND LA EMINESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379712_a_381041]
-
Italiei, pîndeau momentul de a se fofila în blocul american". Pe scurt, estimează militarul sovietic, "eliberarea României se prezenta ca o afacere foarte delicată dar și foarte complexă, fiindcă această țară era aliata Reich-ului hitlerist, iar mediile sale conducătoare complicii ticăloșiilor lor. Pe pămîntul nostru nu se risipise încă fumul gros al incendiilor lăsate de ocupanți, printre care și cele produse de soldații români, și încă se mai vedeau ruinele înnegrite ale satelor și ale orașelor, nemaipunînd la socoteală văduvele și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tragedia americană. Cu ce zel (ne-aducem aminte) lucrau agitatorii partidului în hală, printre tarabe, în preajma neașteptatului (pentru ei) crah al alegerilor din '96! În sacoșa cu vinete și castraveți, agitatorul îți strecura prin Trompa lui Eustachi și broșura cu ticăloșiile istorice ale țărăniștilor, cu "țapul" vînzător de țară etc. etc. Brusc, după alegerile (pierdute), la tarabe se instalase liniștea mormîntului. Resuscitarea agitatorică s-a ivit însă, și mai abitir, în preajma scrutinului din 2000, și asta cu atîta înverșunare sonoră, încît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
distingem o fată sau o trăsătură a feței de alta, daca nu prin linia despărțitoare și infinitele sale inflexiuni și mișcări? Ce anume clădește o casă și sădește o grădină, daca nu definitul și determinatul? Ce anume distinge cinstea de ticăloșie, daca nu linia tare și viguroasa a dreptății și a certitudinii în acțiuni și intenții. Înlăturați această linie și veți înlătura viața însăși; totul este din nou haos, iar linia atotputernicului trebuie trasă peste acesta înainte că omul sau animalele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ipostaza anihilantă în care verdictul asupra delațiunii să nu mai aibă semnificație. Cred cu tărie în judecata morală. Lucidă, asumată, rațională. Fără călăi și fără victime. Aceasta ne-ar duce de unde am plecat. Dar cu vinovați capabili să-și recunoască ticăloșiile mai mici sau mai mari și să-și trăiască rușinați insomniile. Dacă le au. Acest spectacol nu este o penitență. Nici o acuză. Acest spectacol se vrea a fi o oglindă în care să ne privim pe noi înșine, înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
că românii nu sunt desăvârșiți și că, prin urmare, ei au toată dreptatea de a se Împrumuta de la cei dintăi; dar socot că le-am putea lua altceva decât straiele, butcele și luxul desfrânat, care vă pregătește un viitor de ticăloșie”2. Cel care veștejește Împrumuturile străine de suprafață, Îngrijorat de viitorul neamului românesc, e zdravănul boiernaș basarabean, domnul Stihescu, opus cu bună știință de către autor elegantului colonel Leșescu, dandy-ul absolut al Ieșilor la 1844. Aceasta să fie chiar convingerea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]