984 matches
-
publică următoarele protestări ale evreilor: Întâia: „D-lui redactor al Românului: Convinși că următoarele rânduri vor avea distinsa fericire să capete aprobarea d voastră, vă rugăm să binevoiți a le da adăpost în stimabilul dv. ziar. Societatea «Românizarea», compusă din tinerimea israelită română, ale că rei tendințe sunt: propagarea simțimintelor de patriotism, de limbă și moravuri românești, declară că respinge cu indignare orice solidaritate cu ziarele străine care au răspândit injurii și invective contra României. Societatea «Românizarea» protestă cu energie contra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
35 000 de puști), în timp ce din Transilvania, după un calcul incomplet au fost trimiși 124 700 de „franci aur“ (Stoean; Pană, Independența, p. 98). Totodată, din provinciile amintite au venit și s-au înrolat în armata română numeroși voluntari. Clubul tinerimii din București face o subscripție care va rămâne în permanență deschisă pentru armată. Președintele clubului, P.E. Schina, trimite primului ministru suma însoțită de o adresă. Ion Brătianu răspunde personal printr-o scrisoare publicată de ziare. La începutul lunii mai moare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
125; Select 119; Volta: 124 circul: Hutemann, Kremsler, Sidoli, Suhr, Cișmigiu (grădina): 113, 117, 142, 150, 170, 188, 224, 234, 258, 337, 405 Clubul muncitorilor din București: 127 Clubul Român: 132 Clubul studenților universitari din Bu curești: 127, 299 Clubul tinerimii: 119, 139, 364 Cofetăria: Baltador (Paltator) 118, 131; Con stantinescu, Iorgu 54, 131; Fialkovsky 131, 136, 160, 303; Giovanni 131; Nestor 116; Pascu 131; Rădulescu 131; Riegler 120; Tănăsescu (frații) 116, 131 Colaro (hotelul; birtul; restaurantul) 133 Colegiul Sf. Sava
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
organizații anticomuniste - „Sumanele Negre”, „Graiul Sângelui”, „Haiducii lui Avram Iancu” și „Mișcarea Națională de Rezistență” - împreună cu alte mișcări, dovedite a fi fost „în legătură de complicitate cu partidele istorice”. La 10 septembrie 1946 a început procesul intentat organizațiilor „T” și „Tinerimea Română”, în care au fost inculpate 33 de persoane. Trei zile mai târziu sentințele judecătorilor îi condamnau pe acuzați între câteva luni și șapte ani de închisoare. Printr-un comunicat al Ministerului de Interne, emis la 10 iunie 1946, a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
publicate de J.-J. Rousseau". În "însemnarea" sa, I.H. Rădulescu lămurește motivele alegerii acestui "romanț", pe de-o parte, deoarece dispunea de "lipiciul și undița amorului", iar, pe de altă parte, datorită folosului educativ: "Folosul ce poate pricinui această carte tinerimii", autorul "amestecînd cu atîta înțelepciune, pe lîngă amor, învățăturile sale cele frumoase și atîtea din ideile sale ce au făcut o epohă și revoluție morală în toată Europa"283. În 1838, George Barițiu anunță în Foaia literară o altă traducere
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de menajamente ce i-ar umple astăzi de mirare pe cei care se cred nemuritorii zilei. Iată cum descria un spirit senin altfel, cum era Eugen Lovinescu, această luptă Între generații: Pe la 1900, Nicolae Iorga XE "Iorga" se impunea atenției tinerimii prin două aspecte: pe de o parte, un neobosit adunător de documente ș...ț; pe de alta, un iconoclast al valorilor consacrate. Totul i se părea superficial În instituțiile noastre culturale: În Universitate, la Academie, la Ateneu, totul era de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În sine cunoștință și către Împăratul său credință, pe viitoarea vreme să-și câștige fericirea sa, să nu aștepte sâlă, dar din râvnă și pentru a să Încongiura primejdia care stă Înaintea oamenilor, cu toată puterea și a inimii căldură tinerimea, care e harnică de slujba ostășească, nesilită, ba Încă cu bucurie la slujba ostășească să alerge. Cel de-al doilea element justificativ de natură ideologică pare a fi inserat În mesajul propagandistic antifrancez de către elita românească și el constă În
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Auguste de, La Transylvanie et ses habitants, vol. I-II, Au Comptoir des Imprimeurs Unis, Paris, 1845. Gergely de Csokotis, Vasilie, Omu de lume séu sontice regule cuviinței, grației, mai alesului mod a vieței și a adeveratelor blândețe spre Întribuințarea tinerimei românești. Acum Întea pe limba daco-romană, Tipografia Dimitrie Davidovici, Viena, 1819. Ghibu, Onisifor, Contribuții la istoria poeziei noastre populare și culte, Monitorul Oficial, București, 1934. Goldiș, Vasile, Despre problema naționalităților, Editura Politică, Bucucurești, 1976. Gorove, István, Nemzetiség șNaționalitateț, s.n., Pesta
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Tehnică agricolă și ritm de muncă..., ed. cit., vol. II, p. 126. Roger Chartier, op. cit., pp. 17-21. Vasilie Gergely de Csokotis, Omu de lume séu sontice regule cuviinței, grației, mai alesului mod a vieței și a adeveratelor blândețe spre Întribuințarea tinerimei românești. Acum Întea pe limba daco-romană, Tipografia Dimitrie Davidovici, Viena, 1819, p. 71. Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , Cronica Banatului, ediție Îngrijită de Damaschin Mioc, Editura Facla, Timișoara, 1981, p. 311. Pentru problemele și sursele studiului culturii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Étienne de Sénancour, Oberman, pref. Al. Dumitriu-Păușești, București, 1971; Louis Aragon, Aurélien, București, 1973. Repere bibliografice: M., „Poeme”, „Năzuința”, 1923, 3; gr. v. [Gr. Vêja], „Poeme”, „Licăriri”, 1923, 10-11; Sandu Teleajen, „Poeme”, „Gândul nostru”, 1924, 1; Ion Diaconescu, „ Poeme”, „Foaia tinerimii”, 1924, 10; Al. O. Teodoreanu, Emil Serghie, „Opinia”, 1931, 7343; Emil Samoilă, Ziaristica, București, f.a., 319; Alexandru Pogonat, Noul director al Teatrului Național din Iași, „Ziua”, 1933, 339; Interview prin surprindere, „Opinia”, 1936, 8 741; G. Pascu, Emil Serghie, „Cetatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
Războiul întrerupe efervescenta sa activitate. În anii 1917 și 1918, colaborează la „Gazeta Bucureștilor”, „Scena” - la aceasta din urmă cu o suită de articole despre actorii cunoscuți în copilărie, strânse în volumașul Amintiri din teatru (1918) -, „Biblioteca copiilor și a tinerimei” și la „Renașterea”. Câștigat de orientarea scientistă, A. a propovăduit-o la noi cu pasiune și abnegație. Conștient de la început că un popularizator al științei trebuie „să fie dublat de un literat”, el a căutat să dea expunerii limpezime și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
septembrie 1846 (a doua serie). Foaia este imprimată în tipografia „Institutul Albinei”, probabil sub redacția lui Gh. Asachi, dar este posibilă și participarea lui M. Kogălniceanu la stabilirea orientării culturale. Gazeta se adresa tuturor românilor și, mai ales, „poporului” și „tinerimei”. Scopul urmărit este acela de a deveni instrumentul „unei practice luminări” a cititorilor tineri, în afara școlii. Un grup de tineri literați - se arată în program - se va strădui să asigure publicației, alcătuită după modelul foilor populare din Europa apuseană, articole
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287496_a_288825]
-
București, 1980. Ediții: Tradiție și actualitate românească, I-III, Focșani, 1936-1937. Repere bibliografice: N. Iorga, Ion Diaconu, „Ținutul Vrancei”, RI, 1931, 1-3; Dan Simonescu, „Folklor din Râmnicul Sărat”, CL, 1935, 3-5; D. Murărașu, Ion Diaconu, „Folklor din Râmnicul Sărat”, „Revista «Tinerimea română»”, 1936, 5; Petru Caraman, „Ethnos”, revistă de grai, studiu și creațiune românească, „Balcania”, 1943; Ion H. Ciubotaru, Ion Diaconu. „Ținutul Vrancei”, ALIL, 1971; I. C. Chițimia, Ion Diaconu - 75, „Revista noastră” (Focșani), 1978, 55-57; Ovidiu Papadima, Un valoros cercetător al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
2002 funcționează ca profesor la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău. După debutul, în 1971, cu cronici literare la revista „Nistru”, continuă să colaboreze la această publicație și să semneze versuri, note critice, studii în „Limba și literatura moldovenească”, „Codrî”, „Tinerimea Moldovei”, „Literaturnaia gazeta” ș.a. Alături de cărți de critică literară - Martor ocular (1983), Regăsirea numelui (în limba rusă, 1990) sau Bunul simț (1996) -, Ț. a tipărit mai multe culegeri de versuri, între care Cămașa lui Nessos (1988), Elegii pentru mintea cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
Martor ocular, Chișinău, 1983; Cămașa lui Nessos, Chișinău, 1988; ed. 2, Chișinău, 1996; Bunul simț, Chișinău, 1996; Elegii pentru mintea cea de pe urmă, Chișinău, 2000; Sabatul sau Noaptea vrăjitoarelor politicii moldovenești, Chișinău, 2000. Repere bibliografice: Gheorghe Mazilu, „Cămașa lui Nessos”, „Tinerimea Moldovei”, 1989, 26 februarie; Gheorghe Mazilu, Riscul experimentului, „Nistru”, 1990, 2; Vladimir Beșleagă, Mitul ca un avertisment sau Resurecția unei conștiințe critice, LA, 1995, 36; Valeria Grosu, Teroarea lucidității, „Sud-Est”, 1996, 2; Grigore Chiper, Disecția calotei înghețate, „Contrafort”, 1996, 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
, Leo (5.I.1949, Negureni, j. Orhei), poet și prozator. Este fiul Anastasiei (n. Munteanu) și al lui Teodor Butnaru, țărani. A studiat la Universitatea de Stat din Moldova, la Facultatea de Filologie (1967-1972). A fost redactor la „Tinerimea Moldovei” unde și debutează în 1967, „Literatură și artă”, „Noutăți editoriale”, șef al secției relații la Uniunea Scriitorilor, din 1993 redactor coordonator la Editura Uniunii Scriitorilor, din 1996 redactor-șef la „Moldova”, iar din 1997 secretar al Filialei Chișinău a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
lui Toader Vieru, țărani. Cu studii de istorie neterminate la Universitatea de Stat „V. I. Lenin” din Chișinău (1965-1971), mai târziu urmează cursurile Institutului „Maxim Gorki” din Moscova (1977-1979). A lucrat ca redactor, apoi ca șef de secție la ziarul „Tinerimea Moldovei” (1968-1971, 1973-1979), la revista „Nistru” (1988-1992), redactor-șef la Editura Literatura Artistică și la Studioul Moldova-film, director la Editura Hyperion (1995). V. debutează cu poezii la „Tinerimea Moldovei” în 1965, și editorial cu antologia de nuvele Vânt și lumină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290558_a_291887]
-
1977-1979). A lucrat ca redactor, apoi ca șef de secție la ziarul „Tinerimea Moldovei” (1968-1971, 1973-1979), la revista „Nistru” (1988-1992), redactor-șef la Editura Literatura Artistică și la Studioul Moldova-film, director la Editura Hyperion (1995). V. debutează cu poezii la „Tinerimea Moldovei” în 1965, și editorial cu antologia de nuvele Vânt și lumină, după aproape un deceniu, în 1974. Al doilea volum, tot o culegere de proză scurtă, Maria (1977), este urmată de romanele Inele de iarbă (1981), Râul și frunza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290558_a_291887]
-
Chișinău, 1986; Ecouri. Studioul „Ileana-film”, Chișinău, 1988; Noli me tangere, Chișinău, 1990; Târziu și rece, Chișinău, 2003. Traduceri: Pille Tacari, Șivasancara. Două măsuri de orez, Chișinău, 1981; I.D. Dmitriev, Un vânător neobișnuit, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Refuzul livrescului, „Tinerimea Moldovei”, 1981, 24 mai; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 199-209; Timoftei Melnic, Valențe etico-psihologice ale personajelor, „Nistru”, 1985, 9; Ghenadie Nicu, Un roman de actualitate, „Nistru”, 1989, 8; Nicolae Popa, Sânge și marșuri, „Sfatul Țării”, 1992, 18-20; Nicolae Negru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290558_a_291887]
-
și Ștefan Basarabeanu.815 La cumpăna secolelor însă, producția de bandă desenată rămâne sporadică și adresată, într-adevăr, copiilor, în stil caricatural și cu scop umoristic. Prima revistă care publică în mod regulat bandă desenată este Revista copiilor și a tinerimei, care apare sub patronajul lui C. G. Costa-Foru, și oferă publicului creațiile lui Marin Iorda.816 Domeniul capătă avânt abia după Primul Război Mondial, odată cu apariția unor titluri dedicate publicului infantil, precum Lumea copiilor inițiată la 22 ianuarie 1922, din
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Vizercan și porumbul, Ștefan Vodă și Vlădica Ion, Ileana din Ardeal, texte din ciclul Novăceștilor, colindele Soarele și porumbii, Mireasa, Dorul murgului. SCRIERI: Învățătorii și poporul, Sibiu, 1858; ed. îngr. și pref. Eugen Blajan, București, 2001; Istoria română națională pentru tinerimea română, Sibiu, 1861; Petru Rareș, principele Moldaviei, Sibiu, 1862; Detorințele noastre, Viena, 1868; Epistolă deschisă cătră d-nii protopopi, preoți, învățători și cătră literații români, Pesta, 1870; Seran și Zoran. Serilă, Mezilă și Zorilă, Pesta, 1873; Steaua maghilor sau Cântece la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
ilustrează cu xilogravuri proprii. Împreună cu Al. Constantinescu și Tiberiu Borneas-Maier conduce revista „Duh” (1934-1935), în același oraș fiind și redactor la ziarul „Știrea” (1933-1937). A colaborat la „Decalogul”, „Fruncea”, „Înnoirea”, „Pământul”, „Societatea de mâine”, „Artă și tehnică grafică”, „Sociologie românească”, „Tinerimea română”, „Plastica”, „Universul literar”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber”, „Viața literară”, „Datina”, „Zărand”. A folosit pseudonimele Bătrânul Stradivarius, M. Moldoveanu și Ion Păgânu. Dacă în cercetarea unor aspecte ale civilizației populare tradiționale, precum portul popular, O. a pornit de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288521_a_289850]
-
deseori și din literatură o prelungire a jurnalisticii militante. Debutase literar în 1885, la „Contemporanul”, cu nuvela Două mame, fiind prezentă apoi în mai toate publicațiile socialiste, dar și în „Universul”, „Noua revistă română”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Arta”, „Voința națională”, „Comoara tinerimei”, „Viața românească” ș.a. Tipărește proză scurtă - Nuvele (1893), Din chinurile vieții. Fiecare la rândul său (1895), Din lume pentru lume (1909), romane, dintre care doar Tragedia Obrenovicilor rămâne în foileton („Universul”, 1903), celelalte fiind editate și în volum - Patimi (1903
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
una dintre manifestațiunile culturale la care mergea de câte ori se ivea ocazia. Conferințele publice din aula vechii Universități le frecventa regulat, unde asculta cu interes discursurile lui A. D. Xenopol. Totodată, citea revistele literare apărute în acea perioadă la care avea acces tinerimea școlară: “Evenimentul literar” de la Iași și “Vieața” tipărită la București. Aceste tendințe deveniseră parte integrantă din scenariul formativ al multor elevi cu preocupări intelectuale de la sfârșitul secolului al XIX lea. Contactul cu o atmosferă nouă, din care făceau parte presa
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
C. A. Rosetti și E. Winterhalder, care au imprimat unele dintre tipăriturile societății. Au apărut, astfel, cu sprijinul societății, volume de poezii de D. Bolintineanu și I. Văcărescu, Meropa de Voltaire în traducerea lui Gr. Alexandrescu, un manual școlar (Prietenul tinerimii) tradus de C. A. Rosetti și E. Winterhalder. Se plănuia tălmăcirea unor scrieri de A. G. Baumgarten, C. Beccaria, S. Pellico. Au fost sprijiniți bănește, pentru a putea traduce, R. Rosetti, I. Brezoianu, N. D. Racoviță și, pentru scrieri originale, N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285475_a_286804]