982 matches
-
războiului. Concomitent succesului de piață, semn că ceea ce constituia odinioară "avangarda" fusese asimilată, canonizată și devenise chiar "modă", bat la ușă noi forme de expresivitate artistică, expresionismul și avangardismul propriu-zis, a căror ecloziune are loc acum, în anii războiului. Prin intermediul "Tinerimii artistice", publicul românesc este deja pregătit pentru receptarea lor. IX.3. Revista "Ileana" Din revista Ileana, proiectată să apară nu mai puțin de 10 numere pe an, așa cum era anunțat curajos în primul număr al revistei, nu apar, în cele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Nicolae Vermont, Kimon Loghi, Arthur Verona, Ipolit Strâmbu, Constantin Artachino, Ludovic Bassarab, Ștefan Popescu etc., dar și sculptorii Frederic Storck și Oscar Spaethe. Avem în principal pictorii și sculptorii care constituiseră Salonul Independenților și care se vor regăsi și în cadrul Tinerimii artistice după dispariția revistei, continuând astfel proiectul. Prezența pictorilor străini în revistă are semnificația efortului de sincronizare cu direcțiile noi în pictura europeană. Printre ei regăsim nume mari ale Art-Nouveau-ului (Jiri Mucha), ale simbolismului belgian, cu o mulțime de teme
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezintă o anumită direcție simbolistă, care face loc unui anumit lirism corelat sensibilității religioase și unei simbolistici specifice. Fără îndoială, Maximilien Luce este reprezentativ pentru pointilism și, în speță, pentru o altă direcție care se face remarcată în cadrul viitoarei societăți Tinerimea artistică, impresionismul. Cât despre Jiri Mucha, reprezentativ pentru curentul Art Nouveau, ecourile artei sale se vor găsi cu prisosință la pictori precum Ștefan Popescu sau Apcar Baltazar, în încercarea de a găsi o formulă proprie artei decorative moderne prin contaminare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
A. Mucha, toți parizieni, a belgianului Fernand Khnopff (Bruxelles) și a britanicului Walter Crane (Londra). În numărul 2, din septembrie 1900, se adaugă colaboratorilor români în materie de arte plastice, Glaser și Nicolae Mantu, care va deveni membru al societății Tinerimea artistică în 1911, caricaturistul N.S. Petrescu (Găină), Sonia Roguska, Eugen Voinescu, iar printre colaboratorii străini, A. Mucha și Alexandre Séon. Revista anunță din nou colaborări străine la fel de prestigioase, cu "ilustrații originale făcute special pentru Ileana": Paul Renouard, recunoscut probabil și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Salomeea și Irod, și real incestuoase, dintre Irod și Herodiada. Nicolae Vermont atacă încă odată tema femeii fatale sub masca aceluiași personaj fascinant, Salomeea, expunând un alt tablou cu acest titlu, în 1913, la a XII-a expoziție a Societății "Tinerimea Artistică". T.A Teodoru, care semnează "Cronica artistică" în Ilustrațiunea Română, subliniază efectul climactic pe care-l regizează pictorul, care recurge la reprezentările în cheia sensibilității decadente, fie a sărutului mortifer, extrasul iconic omniprezent al dramei lui Oscar Wilde, fie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
biblic, rodul unei conștiințe estetice ce-și definește clar particularitățile. "Am mai lucrat o serie de pastele și picturi cu subiectul "Salomeea cu capul Sfântului Ioan", motiv de care eram urmărită de atunci. Într-un alt an, am expus la "Tinerimea" un panou de grup mare, de 1.20 pe 1 m. Și pictat în "encaustique", reprezentând o variantă a acestui subiect biblic: "Călăul aducând Salomeei capul Sfântului Ioan". I-am dat o atitudine de înduioșare căci, îmi plăcea să contrariez
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și patronul unui cenaclu de poezie, Alexandru Bogdan-Pitești, patron al artelor, la rândul său poet și unul dintre cei mai importanți colecționari de artă de la finele secolului al XIX-lea și pictorița Cecilia Cuțescu-Storck, printre puținele femei acceptate în societatea Tinerimea artistică pentru talentul său remarcabil. Cele trei personalități emblematice pentru finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea ilustrează și o viziune asupra rolului pe care arta și literatura îl joacă în circumscrierea unui spațiu specific. Interiorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de la Muzeul de Arte Frumoase din Bordeaux, 7 aprilie-7 iunie 2000). Există albume consacrate unor mișcări de artă care capitalizează o bună parte din lucrările simboliste, cum ar fi cele consacrate grupării Mir Iskusstva sau simbolismului ceh. Un album dedicat "Tinerimii artistice", poate cea mai longevivă grupare artistică alcătuită din "scizioniștii" români, o bună parte dintre ei marcați de sensibilitatea simbolistă, ar constitui o excelentă panoramare a devenirii artei plastice românești de la finele secolului XIX și începutul secolului XX. Toate aceste
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Molcuț, Editura Minerva, București, 1974, p. 214. 78 Ibidem, p. 212. 79 Adrian Maniu "Expoziția oficială a Ministerului de instrucție Publică", în Noua revistă română, nr. 6, 26 mai 1913, p. 93. 80 George Murnu, "A VIII-a expoziție a "Tinerimii artistice", în Luceafărul (revistă ilustrată pentru literatură și artă), nr. 10/1909, p. 221. 81 Patrick Bade, Edward Burne-Jones, Parkstone Press Ltd, New York, USA, 2004, p. 5. 82 Ibidem, p. 5. 83 Laurence Brogniez, Préraphaélisme et symbolisme. Peinture littéraire et
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Bucarest, 1903, p. 217. 212 Ibidem, p. 215. 213 George Dragomirescu și Ion Frunzetti, G. Demetrescu Mirea, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională, București, 1940, pp. 7-8. 214 T.A Teodoru, "Cronica artistică, a XII-a expozițiune a Societăței "Tinerimea Artistică"", în Ilustrațiunea Română, direcțiunea Jean Al. Steriadi și A. De Hertz, An. III, nr. 3, martie 1913, pp. 48-49. 215 Modernitatea lui Constantin Brâncuși originează în meșteșugul artei populare românești. 216 D. Karnabatt, "Basmele noastre în artă. Friza decorativă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vol. III, p. 102. 238 Constantin Prodan, Sculptura, pictura și gravura românească. Prelegeri ținute la Ateneul Român în zilele de 7, 14 și 28 martie 1936, București, Imprimieriile Independența, 1937, p. 44. 239 George Murnu, "A VIII-a expoziție a "Tinerimii artistice"", în Luceafărul (revistă ilustrată pentru literatură și artă), nr. 10/1909, p. 221. 240 "A IX-a Expoziție a Tinerimei Artistice", în Noua revistă română, nr. 2-3, duminică, 18 și 25 aprilie 1910 Noua revistă română, nr. 2-3, duminică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Vers și Poezie", (apărut în "Linia dreaptă", An. I, nr. 2, 1 mai 1904, pp. 18-23 și nr. 3, 15 mai 1904, pp. 41-43. datat: 24 februarie 1904), în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), p. 23. 336 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"", VI, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1172, 23 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), p. 783. 337 Constantin Prodan, op. cit., p. 16. 338 Ibidem, p. 16. 339 Hortensia Papadat-Bengescu își intitula
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Dimitrie, Kimon Loghi, Luchian, Petrașcu Gh., Artachino C., Aricescu Al., Mihăilescu D., Hârlescu D.", în Viața românească, aprilie 1908, reluat în Apcar Baltazar, Convorbiri artistice, prefață și antologie de Radu Ionescu, Editura Meridiane, București, 1974, p. 84. 411 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" I, apărut în "Facla", An. III, nr. 16, 21 aprilie 1912, p. 315-316, semnat T., Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
16, 21 aprilie 1912, p. 315-316, semnat T., Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, p. 408. 412 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" Luchian II, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1168, 19 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), p. 768. 413 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" V, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1171, 22 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică) publicat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, p. 408. 412 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" Luchian II, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1168, 19 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), p. 768. 413 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" V, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1171, 22 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică) publicat în Tudor Arghezi, Opere IV. Publicistică (1914-1918), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, pp. 780-781. 414 Linia dreaptă, An. I, nr. 2, 1 mai 1904, pp. 18-23 și nr. 3, 15 mai 1904, pp. 41-43, 24 februarie 1904. 415 Ibidem, p. 23. 416 "Expoziția "Tinerimii artistice"" în "Facla", An. II, nr. 21, 21 mai 1911, pp. 352-353, semnat T.A., p. 126. 417 "Expoziția "Tinerimea artistică". Vernisajul", în "Seara", An. IV, nr. 1153, 1 aprilie 1913, p. 1, semnat T.A., p. 734. 418 Ibidem
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1904, pp. 18-23 și nr. 3, 15 mai 1904, pp. 41-43, 24 februarie 1904. 415 Ibidem, p. 23. 416 "Expoziția "Tinerimii artistice"" în "Facla", An. II, nr. 21, 21 mai 1911, pp. 352-353, semnat T.A., p. 126. 417 "Expoziția "Tinerimea artistică". Vernisajul", în "Seara", An. IV, nr. 1153, 1 aprilie 1913, p. 1, semnat T.A., p. 734. 418 Ibidem, pp. 126-127. 419 L. Bachelin, R.C. "Palais de l'Athénée. Exposition Kimon Loghi", în L'Indépendance Roumaine, 28e Année, nr.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
443 Virgil Cioflec, Luchian, București, 1924. 444 Petru Comarnescu, Ștefan Luchian, (Biografie), Editura Tineretului, București, 1960. 445 Theodor Enescu, op. cit., nota 142, p. 300. 446 Ibidem, pp. 118, 140. 447 fr.wiktionary.org/wiki/mièvrerie 448 Tudor Arghezi "Expoziția societății "Tinerimea artistică"", N. Vermont IV, apărut în "Seara", An IV, nr. 1170, 21 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), p. 776. 449 Theodor Enescu, op. cit., p. 197 450 Ibidem, p. 201. 451 Ibidem, p. 201. 452 Ibidem, p. 141. 453 Cecilia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Emilian Lăzărescu. Un pictor poet", la rubrica "Impresii de artă", în Seara, An. I, nr. 358, luni 10 ianuarie 1911, p. 1. 551 Constantin Prodan, op.cit., p. 44. 552 T.A Teodoru, "Cronica artistică, A XII-a expozițiune a Societăței "Tinerimea Artistică"", în Ilustrațiunea Română, direcțiunea Jean Al. Steriadi și A. De Hertz, An III, nr. 3 martie 1913, p. 51. 553 Eva di Stefano, Gustav Klimt. L'Oro della Seduzione, Giunti, Firenze, 2006, p. 94. 554 Vezi Mariana Vida, "La
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în Ilustrațiunea Română, direcțiunea Jean Al. Steriadi și A. De Hertz, An III, nr. 3 martie 1913, p. 51. 553 Eva di Stefano, Gustav Klimt. L'Oro della Seduzione, Giunti, Firenze, 2006, p. 94. 554 Vezi Mariana Vida, "La Société Tinerimea Artistică de Bucarest et le symbolisme tardif entre 1902-1910", în Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts, Tome XLIII, Bucarest, 2007, p. 61. 555 Cecilia Cuțescu Storck, Fresca unei vieți, "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1943, p. 232. 556
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ar face nule și inutile orice comentarii: „...în ultima ședință din 25 iulie, am dat responsabilități unor membri ai P.C. (partidul comunist, n.n.), tineri elevi care nu sunt cunoscuți ca comuniști (sic!, cacofonia lui Russu și subl.ns.) în rândurile tinerimei (subl.ns.)”. Pentru a înțelege sensul frazei de mai sus, trebuie să apelăm, iarăși, măcar la o concluzie: tovarășii comuniști „lucrau” sub acoperire pentru a nu speria tineretul, urmând ca, nu peste mult timp, când ar fi fost prea târziu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cunoscut ca să mai fie nevoie de o prezentare înzorzonată. Dascăl de gardă veche, neobosit animator pe toate câmpurile de activitate socială, fost prefect al județului în atâtea rânduri, D. Gheorghe Rășcanu a rămas același iubitor al țărănimei, (...), același sprijinitor al tinerimei. Unchiașul cu tâmple de zăpadă, a rămas o minte ageră și o inimă deschisă. Tocmai d’aceea candidează în alegeri pe lista Blocului democrat (...)”. După acești intelectuali de marcă, urmau și cei doi indivizi aparținători ai „masselor de muncitori și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
introducerea în programa școlară - învățământul secundar și liceal - a orelor de gimnastică. Întrecerile sportive cu spectatori au intrat în cotidianul băcăuan abia în perioada interbelică, odată cu creșterea numărului asociațiilor și cercurilor de profil. Între acestea se remarcă și Cercul Sportiv „Tinerimea” - una dintre primele asociații sportive înființate în Bacău - condus de Dionisie Ionescu. Tenisul de câmp a fost, cu siguranță, unul dintre sporturile practicate de membrii acestui cer, fapt indicat de o cerere din mai 1924, în care șeful „Tinerimii” solicita
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Sportiv „Tinerimea” - una dintre primele asociații sportive înființate în Bacău - condus de Dionisie Ionescu. Tenisul de câmp a fost, cu siguranță, unul dintre sporturile practicate de membrii acestui cer, fapt indicat de o cerere din mai 1924, în care șeful „Tinerimii” solicita Primăriei Bacău „să-i închirieze pentru joc de tenis locul proprietatea comunei din strada Bacău-Piatra, colț cu strada Busuioc”. Printre cele mai dinamice asociații sportive băcăuane a fost și Societatea sportivă „Principele Mihai”, înființată în mai 1925. La mijlocul deceniului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce avea, potrivit proiectului inițial, o suprafață de 45 de hectare, a fost pus la dispoziția societății de Ministerul de Război. Deși delegații acestei societăți au reușit, din diferite donații și subvenții, să strângă o parte din bani - Cercul sportiv „Tinerimea”, 230.000 lei, Ministerul Domeniilor, 100.000 lei, Prefectura Bacău, 150.000 lei, Primăria Bacău, 30.000 lei -, proiectul a fost abandonat în anul 1926. În cele din urmă, cu ajutorul fondurilor primite din partea Federației Române de Fotbal, stadionul avea să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]