1,438 matches
-
însă ca pe frontispiciul cărții să fie scris Settimontano Squilla, iar nu numele meu, spuse Tommaso. Nu ar fi același lucru, căci cititorii vor opere cu numele tău, cumpără lucrări ce-ți poartă numele... E-atât de greu pentru un tipograf important să dea de-nțeles că sub un nume se ascunde un altul? După cum știți, am probleme cu Biserica și ar fi nevoie fie de autorizația ordinului monahal (chiar dacă aceia par să mă fi uitat) fie de autorizația papală. În
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și slinoasă. Da, văd pe chipurile voastre că v-a îngrozit, este oleacă mai realistă decât celelalte, dar am vrut să rezum în ea torturile și batjocura și poate că am exprimat și cruzimea. Foarte impresionant, plină de forță murmura tipograful răsfoind hârtiile. Am presupus că era mult prea personală, dar durerea poetului știe să se transforme, odată cu trecerea timpului, în durerea tuturor, știe să purifice cititorul zugrăvindu-i tristețea și răul, fărădelegea și moartea. Cu siguranță. Acestea din urmă nu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și oamenilor". A fost chemat de un cardinal însărcinat să verifice dacă acuzațiile lui Tommaso erau adevărate și dacă, într-adevăr, nu mai dăduse la tipar cărți după cele publicate în Germania, Olanda și Belgia: Eu n-am autorizat niciodată tipograful pentru cele șase cărți din Astrologicum și pentru De fato siderali vitando; fără știința mea, se fac manipulări spre a mi se face rău și se continuă defăimarea mea, ca josnic slujitor al lui Dumnezeu și nelegiuit conspirator în contra regulilor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
risipesc banii contribuabililor, spune că fostul primar d. Gane, patronând Tipografia națională, la care este asociat, i-a dat toate imprimatele câte emanau de la autoritate fără formă legală de licitațiune și cu prețuri binecuvântate de D-zeu, și că un tipograf evreu, d. Goldner - revoltat desigur de această precedare a primăriei - și-au permis a o ruga ca să nu mai patroneze esclusiv Tipografia națională. Înesactitățile de detaliu ale "contribuabilului" le vom reflecta una câte una, dar mai Întâi premitem oarecari date
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au permis a o ruga ca să nu mai patroneze esclusiv Tipografia națională. Înesactitățile de detaliu ale "contribuabilului" le vom reflecta una câte una, dar mai Întâi premitem oarecari date istorice, spre a caracteriza interesul ce poate să-l aibă numitul tipograf pentru averea publică. D-l Goldner este acela care, pe calea protegiuirei personale și fără licitație, a răpit pe la anul 1862 publicitatea oficială din mână bătrânului Gheorghi Asachi, o publicicitate care a fost creația acestui om venerabil. Sub teascurile tipografiei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Bârlad, cu învățătură la New -York. În Aurora ționistă, săptămânală, din iulie 1899 spune profesorul Grigore Crețu, se anunța bârlădenilor ștampilele ce săpa Sol(omon) B. Forstein în cauciuc și metal. Se înțelege că și C.S. Lețcae era nu numai tipograf ci și săpător de litere. Dintr-o scrisoare a lui Lețcae este redat citatul: „Pentru progresul economic al acestei tipografii am fost nevoit a mă îndeletnici cu săparea literelor necesare pentru afișe, în timpul când nu aveam de lucru. Astfel am
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
românești”: „Red. Lascar Costin în 1881. Fondator: St. Neagoe și G. Cațafay, 48x32 cm, anual 12 lei. De la 2 iulie 1892 când reapare, se suprimă subtitlul „odată pe săptămână”, 48x33 cm., anual 6 lei, 10 bani numărul. Editor, proprietar și tipograf G. Cațafany. De la 4 august 1905 apare cu subtitlul „Organ al Societății Studenților Tutoveni”, pe care îl schimbă de la 29 septembrie 1905 în „Organ al intereselor generale.” De la 1 ianuarie 1899, anual 3 lei și de la 9 mai 1906, anual
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a consacrat până la ieșirea la pensie, în 1893. Avântat în lupta politică a fost la Bârlad ctitorul ziarului Semănătorul prin care a servit cu credință Partidul Liberal. La 5 martie 1881 a fondat ziarul Paloda, recunoscând de proprie tar pe tipograful George Cațafany, propagând iubirea de patrie. În ultimii ani de viață, cei pentru care militase, i-au trădat aspirațiile, refuzându-i un loc în parlamentul țării, în cele din urmă s-a înscris ca membru în Partidul Constituțional, dar decepția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
un generos cu gazeta Rulmentul. Este păcat că și în cazul Rulmentul s‐ a mai pierdut un ziar, un prilej de a avea permanent o cronică pentru cititori. Durata în timp a ziarului se leagă neîndoios de străduința unor 145 tipografi ca Haim Leibovici, Ion Contoman, Necu lai Dănilă sau Todirașcu, Pintilie nedespărțiți de literele care au dat viață bilunarului bârlădean. La capătul a 17 ani, răsfoind colecția ziarului Rulmentul, știind și revăzând ce a făcut el pentru educarea și formarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Alexandru Jugănaru, dr. Weinfeld, Vasilescu etc. Al doilea ziar se numea „Ideea românească”... Când împrejurările politice au devenit tulburi și foarte grele din cauza intervențiilor legionare, ziarele și‐ au încetat apariția. Nu se găsesc la Biblioteca Academiei R.S.R. din neglijența 160 tipografului 3, care n‐ a trimis acesteia nici un exemplar.” Gheorghe Ioniță,membru al Academiei Bârlădene - din articolul „De la Academia Bârlădeană”. Confirmându‐i spusele, un alt membru al „Academiei Bârlădene” - Romulus Boteanu, sub redacția căruia au apărut volumele „Bârladul odinioară și astăzi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
30 de bani numărul. Tipografia Asociației “Unirea”. De la 3 ianuarie 1871 (48x33 cm.), de la 14 februarie 1871 (50x33 cm.) și de la 14 ianuarie 1873 (47x32 cm.). La 14 ianuarie 1873 costa 10 bani numărul și de la 21 3 Din „neglijența tipografului” ori a autorului de a trimite publicația celui care arhivează sau constituie fondul de documentare pentru cititori, dar și acestora din urmă care n‐au servicii asigurate să cunoască piața publicisticii și să o ceară este Boala veche nu numai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ziarului: P. Ionescu. Vasluiul, spune I. Antonovici, apare la tipografia Cațafany până la 23 iunie 1886. Faptul că în tipografiile de la Bârlad tipăreau scriitori sau autoritățile limitrofe din Vaslui, Fălciu, Tecuci și chiar din Târgu-Ocna cu informații din ultima localitate de la tipografii B.H. Margulies din Bacău, A. Hoessohn (în 1907 rentier) și Iancu Flachs chiar din Târgul Ocna până și după ce în localitățile respective se înființaseră 207 tipografii, dovedește că Bârladul avea „ascendență culturală în partea sud-estică a Moldovei" scrie Antonovici („Tipografiile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în vederea alegerilor comunale, când, săptămânalul de duminică, apoi de joi „va spune cine sunt adversarii noștri și ce voim no i.” Girant responsabil este Ion Șeibulescu, tipărit la Tipografia George V. Munteanu Bârlad, apoi la George Cațafany, tipografia ”Comercială”, la Tipografi a Lupașcu. În ziarul liberalilor de la Bârlad au mai semnat: Al Pallady, C. Th. Moroșanu, N. Simionescu, Gh. Diamandy, Const. Geană, V.C. Nicolau, N.D. Sveștian, Al. Cazaban, dar și G. Ionescu - Quintus, care la 17 ianuarie 1916, sub semnătu ra
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
condeile folosite s-a dovedit a fi fost o publicație de calitate. * „Acta Moldaviae Meridionalis”/2007/p. 9, opinie față de care noi 223 Vocea Tutovei Vocea Tutovei apare în luna mai 1891, sub conducerea unui comitet, ca organ personal al tipografului G. V. Munteanu, scris în majoritate de lucrătorii lui, care erau animați de simțământul naționalismului dar și de soarta românilor din Ardeal (43 x 27 cm., anual 10 lei),probleme car e fuseseră tratate și de ziarele bârlădene anterioare - Semănătorul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revista „Crucea” își avea redacția în Bârlad în strada Ștefan cel Mare nr.161 și îl avea ca director pe George D. Grosu, dar se realizează la tipografia G. Cațafany. Direcția revistei o avea la l aprilie 1906 lucrătorul 303 tipograf G.D. Grosu care, de unul singur, compila materialul din alte reviste și realiza publicația. Redacția și administrația revistei „Crucea" dar și a bibliotecii culturale cu același nume era în strada Ștefan cel Mare nr.16. În această revistă au scris
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
compila materialul din alte reviste și realiza publicația. Redacția și administrația revistei „Crucea" dar și a bibliotecii culturale cu același nume era în strada Ștefan cel Mare nr.16. În această revistă au scris proză: G.D.Grosu, Zanet Corlățeanu (lucrător tipograf și el și pe care îl vom regăsi la Huși), dr.(în teologie) Elefterescu, econom V. Pocitan. În revistă s-a reprodus din Cartea de aur a directorilor Casei școalelor, partida lui Stroe Belloescu și ceva din Ecoul Moldovei. De
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și 1 martie - 1 aprilie 1909), o revistă a grupului G. Tutoveanu, Emil Gârleanu, D. Nanu și a mai tinerilor C. Moldoveanu și A. Mândru colaboratori harnici de la „Paloda” la care o contribuție materială și de suflet a adăugat‐o tipograful și literatul G. Cațafany. În revistă au mai semnat: M. Sadoveanu, N. Iorga, E. Lovinescu, G. Vâlsan, A. Gorovei, D. Anghel, El . Farago, Ilarie Chendi ș.a. ...” La Făt‐ Frumos au scris - spune G. Tutoveanu în Discuții literare cu V.D. Damaschin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
publicate a avut mai mult un caracter moral-religios dar a difuzat și multă poezie. 373 Tipografia C.D.Lupașcu, strada Ștefan cel Mare nr.6 Bârlad. Uneori li se cerea cititorilor scuze că revista apare cu întârziere, fie din lipsa lucrătorilor tipografi, fie a hârtiei... datorită evenimentelor. Biblioteca municipală Bârlad are în custodie numerele pe anii 1941 și 1942. * Monografiile Liceului „Gh. Roșca Codreanu” Realizate de profesorul Traian Nicola sunt subs tanțiale și deosebit de interesante pentru cei care doresc să cunoască în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Manolache - Holda, Adolf Axelrad 407 ș.a. Apare din iulie la 2 septembrie 1896: 35x25 cm., anual 7 lei, 15 bani numărul. Se imprimă la tipografia „Gutenberg”, Stein și Segal. („Lumea nouă”, București, 4 august 1896). * Condusă de autodidactul frate al tipografului Solomon Segal, sub pseudonimul Săveneanu, care venea de la Săveni, din nordul Moldovei, locul de unde venise la Bârlad, deși se născuse la Ștefănești Botoșani - ne spune profesorul Gr. Crețu, și înființase la 1896 tipografia „Modernă Gutenberg", în care „a scos în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
secvențe distincte, înainte și după 1917. Despre 1 decembrie 1918 nu se amintea nimic, ba mai mult, era inventat un eveniment-substitut, dintr-un episod aproape complet ignorat de istoriografia interbelică, dar povestit acum pe larg, în două pagini pătimașe: greva tipografilor, din 13 decembrie 1918. În logica "democrat-populară", nu putea fi vorba decât despre un alt martiraj, pus de această dată sub numele lui I. C. Frimu, care binemerita înaintea lui Nicolae Ceaușescu titlul de "conducător iubit"314. Basarabia dispărea complet din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
era reabilitată, amintirea zilei de 1 decembrie 1918 rămânea inoportună. Istoria războiului se fragmenta din nou, pentru a face loc "Marii Revoluții Socialiste din Octombrie". După încheierea primei conflagrații mondiale, primul eveniment important pentru români era, în continuare, greva muncitorilor tipografi din București, de la 13 decembrie 1918. Grevele justificau și înființarea P.C.R. care, la rândul său, explica, prin propria existență, cursul ulterior al istoriei românilor. Manualul se încheia cu o învățătură, menită să îndulcească toate luptele, jertfele și "viața grea" din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mușchilor în aceleași locuri, unde există și deficitul motor. Sunt cauzate de boli: difteria, febra tifoidă, gripă, diabet zaharat, uremie, tumori benigne și maligne, intoxicații prin consum de băuturi alcoolice (la etanoolicii cronici), prin ingerare de arsenic, taliu, plumb (la tipografi, vopsitori etc.), prin alimentație deficitară (avitaminoza B, PP) și datorită unor tulburări de metabolism. Paralizii și pareze ale nervilor periferici Paraliziile se caracterizează prin impotența funcțională totală în teritoriul unui mușchi sau segment din corp. Cauzele, care pot produce paralizia
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
istorie cum ar face-o cel mai competent istoric profesionist. Pietrele de construcție ale cazului ei vin de la principalele personalități eretice ale epocii: Paracelsus, Campanella, Leonardo da Vinci, Servetus, Giordano Bruno, chirurgul Ambroise Paré, anatomistul Vesalius, botanistul Cesalpino, Nicholas Flamel, tipograful Etienne Dolet, Erasmus și alți căutători ai adevărului din Renaștere 77. Ea a urmărit să realizeze în felul ei propriu ceea ce Marlowe și Goethe și alții care scriseseră despre legenda lui Faust făcuseră pentru eroul lor excepțional: o explorare a
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
pretins scrisă de un oarecare Amerigo Vespucci, în care autorul vorbea despre descoperirea unui paradis pe glob, în urma celor patru călătorii ale sale. În cărticică nici nu era amintit numele lui Columb. Ce era, de fapt? Astăzi cunoaștem că un tipograf anonim a publicat broșura, făcând un fals, fără știrea navigatorului Amerigo Vespucci (marinar italian aflat în serviciul spaniol și portughez). Iscusitul tipograf pornise de la scrisoarea particulară a acestuia, adăugând o prezentare a călătoriei portughezului Cabral, care în 1500 descoperise Brazilia
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
sale. În cărticică nici nu era amintit numele lui Columb. Ce era, de fapt? Astăzi cunoaștem că un tipograf anonim a publicat broșura, făcând un fals, fără știrea navigatorului Amerigo Vespucci (marinar italian aflat în serviciul spaniol și portughez). Iscusitul tipograf pornise de la scrisoarea particulară a acestuia, adăugând o prezentare a călătoriei portughezului Cabral, care în 1500 descoperise Brazilia. Cărțulia de succes a ajuns în 1507 la doi geografi germani, M. Waldseemuller și M. Ringmann, care au numit noul continent America
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]