1,843 matches
-
material și moral, când la ordinea zilei se găseau atâtea priorități, CC al PCUS a emis Hotărârea „Despre prezentarea poligrafică a cărților”. Este demn de remarcat Încă un fapt: În URSS exista un Institut Unional de Cercetări Științifice pentru Tehnica Tipografică și Editorială, În timp ce la noi meseria de editor nu putea fi Învățată nicăieri. Înainte de 1989, multe edituri din România aveau ca angajați În schema de personal redactori artistici, care se Îngrijeau de aspectul grafic al cărții. În cele ce urmează
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la fel ca și ziarele. Dar acest mod de aranjare În pagină atrage după sine alte aspecte de tehnoredactare, despre care vom vorbi ceva mai Încolo. 4. Alegerea corpului de literă În limbajul tipografilor, prin literă se Înțelege „orice material tipografic care servește la redarea textului, făcând posibilă transmiterea ideilor cărții către cititor” (***, Tehnoredactarea..., p. 26). Prin urmare, literele vor include semnele grafice propriu-zise ale alfabetului, cifrele, semnele de ortografie și de punctuație, precum și semnele convenționale (cum ar fi: @, $, simbolul telefonului
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Săptămâna, tipărită cu un corp 8, pentru a intra În paginile ei cât mai mult text. 5. Formatul de text Prin format de text se Înțelege lățimea și Înălțimea suprafeței dreptunghiulare tipărite a paginii. Pentru a respecta cerința ca rândurile tipografice să fie cât mai scurte, se optează pentru formatul „vertical”, puține fiind cărțile tipărite În format „orizontal”. În general, formatul ideal este dat de raportul 5/8, În care 5 reprezintă lățimea, iar 8 Înălțimea formatului unei cărți. 6. Formatul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
193). Așa a luat naștere arta de a vorbi În public, despre care s-au scris tratate În toată regula. Limba scrisă nu posedă un asemenea arsenal de mijloace. Semnele de punctuație, punerea În pagină, precum și alte procedee grafice sau tipografice - oricât de rafinate ar fi ele - nu pot suplini subtilitățile acustice ale vorbirii reale (Funeriu, 1995, p. 193). Cele câteva artificii pe care le folosim În scris (titluri, alineate, paragrafe, evidențieri de text, semne de ortografie și de punctuație etc.
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
comodității pe care ne-o oferă calculatorul. În mod semnificativ Însă, marcarea alineatului se face printr-un spațiu alb, ceea ce arată că valoarea lui rămâne Încă mare În textul scris. 7.2. Paragraful Dacă e să vorbim În termeni strict tipografici, paragraful reprezintă „textul scris Între două alineate consecutive”. De multe ori, prin paragraf se mai poate Înțelege o parte dintr-o lucrare ce tratează o anumită temă. Spațiul alb de la Începutul paragrafului (id est alineatul) și cel de la sfârșit au
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cetate, și câte o stea va vesteji pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. d) Alinierea la ambele extremități ale rândului tipografic este cea mai răspândită. Ea conferă paginii un aspect relativ Îngrijit, În ciuda faptului că spațiile dintre cuvintele diferitelor rânduri nu sunt egale Între ele. Această dublă aliniere prezintă dezavantaje mai ales În coloanele de ziar, cu rândurile foarte scurte. Echilibrarea
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a altui crin de tăria parfumurilor sale. I. Funeriu (1998) arăta că „studiile asupra lizibilității, precum și anumite exigențe care țin de estetica paginii impun câteva restricții, recomandând o limitare rezonabilă a numărului de despărțiri În silabe” (p. 217). În tradiția tipografică engleză, numărul despărțirilor În silabe de pe o pagină este limitat la trei (Ilovici, 1972, p. 129). 7.4. Evidențierile În text În general, citatele nu trebuie evidențiate de restul textului prin caractere speciale, fiindcă ghilimelele marchează oricum statutul de citat
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Reguli de paginație (după I. Funeriu) Tehnoredactarea paginilor inițiale Convențional, prin pagini inițiale Înțelegem „toate paginile de la Începutul capitolelor unei cărți”. În privința acestora, lucrările de specialitate recomandă respectarea următoarelor reguli, pe care le-a impus, de-a lungul timpului, tradiția tipografică: • Pagina inițială a capitolelor să fie pagină de dreapta (impară). Cercetările asupra lizibilității au arătat că această pagină e „mai importantă” pentru cititor. • La paginile inițiale nu se folosesc niciodată colontitluri (header-uri). • Paginile inițiale nu se numerotează În partea lor
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
mai puțin de 1/5, paginatorul reface ultimele două-trei pagini ale capitolului, astfel Încât această exigență să fie respectată. Observație În acest scop, dacă textul este tehnoredactat la computer, ar fi recomandabil să nu se apeleze la rarefierea sau Îndesirea rândurilor tipografice de pe paginile anterioare, prin apelul la comenzile specifice FORMAT, PARAGRAPH, SPACING LINE, EXACTLY (LI sau POINTS), ci mai bine să se recurgă la FORMAT, CHARACTER (EXPANDED sau CONDENSED, după Împrejurări). Evident, un bun operator se poate folosi și de alte
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
EXACTLY (LI sau POINTS), ci mai bine să se recurgă la FORMAT, CHARACTER (EXPANDED sau CONDENSED, după Împrejurări). Evident, un bun operator se poate folosi și de alte artificii tehnice pentru a respecta Întru totul această exigență impusă de tradiția tipografică. • Pe paginile finale nu se pun coloncifre la piciorul paginii (bottom of page), decât atunci când textul depășește o jumătate de pagină. Excepții se admit, din motive didactice, pentru manualele școlare sau pentru cursurile universitare. • Notele de subsol (footnotes) nu se
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
se recomandă: • Prefața care nu depășește 16 pagini se culege cu literă cursivă, cu același corp ca textul de bază. • Dacă prefața cuprinde mai mult de 16 pagini, aceasta se culege cu litere drepte, având un corp cu două puncte tipografice mai mic decât textul de bază. • Introducerile lucrărilor cu caracter tehnico-științific, atunci când fac parte integrantă din textul de bază, se culeg cu corpul de literă al textului principal.” Bibliografie specială Biriș, 2003. Funeriu, 1995, pp. 263-267. Mușatescu et al., 1954
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
titlul e însoțit de precizarea: „Oratoriu profan pentru soliști, coruri și orchestră. I. Texte după pretextul Bibliei”), semnat Marcel Bresliska și tipărit în 1938, în regia autorului, sub o înfățișare de rafinament cert (foiță aurie pe copertă, hârtie excelentă, caractere tipografice elegante, tipar deosebit de îngrijit), conținând poemele care suscitaseră exclamația argheziană din 1934 („un mare poet, și un poet complect”, care „a pus piciorul în lumea cealaltă și calcă pământul inconsistent al făgăduinței”), avea să-i aducă elogii peremptorii din partea criticii
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
o reflectare importantă a convergențelor de idei și de preocupări, culturalizarea țării depinzând și de felul în care oamenii pot și simt necesitatea comunicării, a instrucției reciproce, în beneficiul întregului. Blajul și tiparul românesc se ridică astfel la nivelul artei tipografice contemporane din Transilvania, valorificând experiența lui homo novus. „În realizarea acestui plan (din care nu lipsea cultivarea alianței cu romano-catolicii și împământenirea tiparului latin la români - n.n.) episcopul (Aron - n.n.) a fost sprijinit și materialicește de către tezaurarul Bornemisza Ignăc, protectorul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dintotdeauna un rol de primă mână în educarea și formarea tinerilor. Nu întâmplător descrie conținutul și destinația fondului de carte creat de Bethlen, invocă multiplele rațiuni urmând să concure la afirmarea unui univers spiritual european. Școlile primare, gimnaziile, colegiile, oficinele tipografice explică apariția primei biblioteci publice la Alba-Iulia, unde - și cancelarul știe prea bine acest lucru, căci, după cum se vede, a frecventat parte din bogăția de carte mutată (în urma unui incendiu) de la Alba-Iulia la Aiud - raritățile nu erau puține și, spre
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și din toate domeniile: retorică, filosofie, gramatică, matematică, drept canonic, mitologie, medicină, etică, geografie, economie, istorie, muzică, astronomie, artă militară, oratorie, teologie. Sunt aici multe dintre lucrările celebre editate în perioada cuprinsă între Renaștere și Iluminism, însă în principal capodoperele tipografice ale celei din urmă epoci, monografii și sinteze, enciclopedii, lexicoane și dicționare, atlase; de asemenea, manuscrise ale unor personalități politice, militare, culturale, cum este, de pildă, valorosul exemplar din opera lui Eugeniu de Savoia, de fapt o copie-manuscris realizată de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mediană a continentului. Un adevărat program de viață ne relevă destinul cărturăresc al lui Teleki. Valoarea documentară incontestabilă a cărților adunate de intelectualul transilvan în cursul șederii sau al peregrinărilor sale la Viena, unde se puteau procura multe dintre noutățile tipografice germane, franceze, engleze, italiene, trebuie pusă pe seama unui gust rafinat și a unei competențe de bibliofil. Este drept că în această mare întreprindere culturală i-au slujit averea și înalta sa demnitate publică, fără de care n-ar fi fost cu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Este drept că în această mare întreprindere culturală i-au slujit averea și înalta sa demnitate publică, fără de care n-ar fi fost cu putință un asemenea fenomen excepțional. Biografia cărții europene îi era deschisă, „putea să-și procure capodoperele tipografice ale lui Bodoni, vestitul tipograf din Parma, putea să-și cumpere codicele corvinian descoperit la Strasbourg, iar copoii cenzurii imperiale nu puteau să-l împiedice să-și înzestreze biblioteca și cu publicațiile prigonite ale Iluminismului și Revoluției Franceze”. Este exact
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Veneția, conservând, între altele, operele nu mai puțin vestiților: Aurelius Augustinus, Marsilio Ficino, Josephus Flavius, Guilelmus Ockam, Pico della Mirandola, Toma d’Aquino, Laurentius Valla. Aproape că se poate spune că tot ceea ce era piesă rară în materie de execuție tipografică sau reprezenta o tipologie culturală a Europei l-a atras pe Batthyăny și denotă translația, cunoașterea și comunicarea unui homo europaeus modern. Și ce altceva am putea să gândim despre savantul episcop care dorea, prin institutul astronomic și prin biblioteca
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
diverse ediții somptuoase, dar și sub formă de carte de citire destinată studiului în școli și colegii. Tipărite la Wittenberg, Dresda, Frankfurt, Jena, reeditate în prima jumătate a secolului al XVIII-lea în orașele Germaniei, dar și în alte centre tipografice ale Europei danubiene, între ele Buda și Brașov, cărțile reformatorului intră peste tot în mediile aulice iluministe, însemnările parcurse ne spun că avem de-a face cu o continuitate a intereselor pentru luteranism, iar cultul deține încă o pondere în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
celor semnate de Samuil Micu - sunt un rezultat al acelorași convergențe cu sistemul de valori culturale de pe continent; operele originale nu sunt nici ele mai puțin îndatorate experiențelor Secolului Luminilor. Apoi, Micu și Șincai au relații directe cu marea instituție tipografică din Buda (Typographia Universitatis Hungaricae Budae), unul activând acolo în calitate de cenzor, altul în calitate de corector. Nici Maior nu e mai prejos în acest sistem de mediere. Tipăriturile românești, dar și acelea în limbile maghiară, germană, sârbă le sunt foarte cunoscute, ceea ce
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sunt o excepție. Banatul este, prin excelență, o zonă de admirabile schimburi de valori și secolele XVIII-XIX aduc o sumedenie de dovezi incontestabile despre o Erweitenmg des Bewuβtseins. Intelectualitatea citește în continuare vechile cărți românești, își procură masiv din producția tipografică a Râmnicului, întreține legături de durată cu instituțiile de profil ale Blajului, oficina de aici fiind adeseori încurajată de solicitările bănățenilor. Cartea în limba română, la fel ca aceea în limbile germană, franceză, maghiară, sârbă venea și dinspre Viena ori
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Laurian. Excelentul catalog menționează titlurile tuturor scrierilor intrate în biblioteca Széchenyi la începutul secolului al XIX-lea. O organizare pe domenii: istorie, istoria culturii, istoria bisericilor, geografie, hermeneutică, literatură maghiară și literatură universală. Cărțile achiziționate sunt editate în marile case tipografice și în majoritatea limbilor europene, adeseori și în limbi orientale. Colecția este remarcabilă pentru acel timp, astfel că o mulțime de intelectuali din țările imperiului, dar și din afara lui, se vor sluji de serviciile acesteia pentru promovarea iluminismului în artă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
timp de două sute de ani tipografia fiind în serviciul Bisericii Catolice și a Universității din Buda fondată în anul 1635. De asemenea, o bibliotecă avea să-și facă simțită prezența în mediul universitar; viața ei este direct legată de munca tipografică, mai ales că ambele instituții se află sub același patronaj: senatul și cancelariatul Universității. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, Tipografia va reflecta cum nu se poate mai bine ideologia Luminilor. Utopia și reforma secolului vor influența activitatea de tipărire
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ar întâmpla dacă savanții, în sfârșit, ar descoperi misterul creării lumii. Ar trebui, nu-i așa, ca a doua zi, jurnalele să anunțe colosala descoperire. Este posibil ca cea mai mare știre din toate timpurile să încapă în câteva rânduri tipografice? De ce nu? Amuzamentul însă abia începe, atunci când ne imaginăm cum ar trata această știre diferite publicații. Un ziar economic (Les Echos) ar publica informația pe ultima pagină, rezervată știrilor non-economice, în plus, adăugând profesional că nu se cunosc încă implicațiile
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
domină asemănarea. Regăsim aici legea generală care dirijează funcționarea mass-media: proximitatea. (J.-M. Adam, M. Bonhomme, 2005, p. 110) Desigur, nu trebuie să restrângem iconul doar la imagine sau simbol. (7) În discuție intră și gestionarea figurilor stilistice, forma suportului tipografic, decupajul, titrarea, chenarele etc. Media se comunică pe ea însăși. Puterea presei stă în ea însăși și nu în conținutul textelor, spune McLuhan. Și are multă dreptate. În acest caz, apăsat iconic și lipsit de finalitate estetică, discursul jurnalistic iese
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]