547 matches
-
deci o organizare internă mai complexă decît cea a oricăruia dintre vecinii ei. Harta 12. Iugoslavia postbelică: înființarea federației Albania O situație similară cu cea din Iugoslavia exista și în Albania, unde, din noiembrie 1944, după ce forțele germane au evacuat Tirana, LNC, care avea să fie curînd rebotezată, primind numele de Frontul Democrat, deținea în întregime controlul asupra guvernului. Ca și în celelalte state, liderii comuniști, conduși de Hodja, au luat măsuri prompte de întărire a poziției lor și de eliminare
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
schimbările economice, sociale și politice pe care voiau să le introducă în țară, ei doreau în același timp să atingă anumite obiective teritoriale și țeluri legate de politica externă. Așa cum am văzut, partizanii iugoslavi dobîndiseră deja o poziție dominantă la Tirana. În afară de aceasta, cu toate că aveau controlul deplin al Macedoniei Vardarului, ei urmăreau unirea sectorului pirinean cu cel egeean sub conducerea guvernului de la Skopje. Această acțiune avea să fie dusă la bun sfîrșit prin negocieri cu guvernul bulgar și cu KKE și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fost făcute și cu Bulgaria și au fost discutate planurile în vederea constituirii unei federații a celor trei state. Între timp, relațiile cu puterile occidentale se înrăutățeau tot mai mult. În primăvara lui 1945, Statele Unite și Marea Britanie au trimis misiuni la Tirana, dar acestea au fost rechemate în urma unei serii de incidente, dintre care cel mai grav îi implica pe britanici. Guvernul albanez declarase că jurisdicția lui în Marea Adriatică se întindea pînă la trei mile (circa 5,5 kilometri n.t.) de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și a politicii lor semănau deci foarte mult cu reproșurile făcute de Belgrad sovieticilor pentru practicile economice ale acestora. Oficialli albanezi erau nemulțumiți și de acțiunile și atitudinea experților și tehnicienilor iugoslavi. Ca și în celelalte capitale comuniste, și la Tirana existau opinii contradictorii în privința căii pe care trebuia să meargă țara pe viitor. Unul dintre grupuri, moderații, era în favoarea unui curs independent și a unor relații mai bune cu Occidentul. Aceștia credeau că măsurile comuniste mai dure trebuiau amînate pînă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
septembrie, cînd a fost fondat Kominformul, Albania nu a fost invitată să devină membră a acestuia. În plus, așa cum menționam mai sus, Stalin i-a sfătuit pe reprezentanții iugoslavi să "înghită" aceată țară. Influența iugoslavă atinsese practic punctul culminant la Tirana în momentul în care se apropia ruptura cu Moscova. La ședințele de partid ținute în februarie și martie 1948, facțiunea pro-iugoslavă a reușit să excludă membri proeminenți, cum erau Kiri Belișova, văduva lui Spiru, și Mehmet Shehu, șeful Statului Major
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
După cum am văzut, Hodja a devenit prim-ministru în guvernul instalat în 1944. El a colaborat strîns cu Mehmet Shehu, care avea și el o experiență europeană la fel de vastă. Născut în 1913 într-o familie de musulmani, Shehu urmase la Tirana cursurile unei școli americane și apoi pe cele ale unui colegiu militar italian. Exmatriculat din acesta din urmă din cauza activității lui comuniste, el s-a întors în Albania și a intrat la o școală de ofițeri de aici. A participat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
relațiile au rămas foarte bune atît timp cît a trăit Stalin. Sistemele politice erau similare și exista o admirație autentică față de liderul sovietic în rîndul comuniștilor albanezi. După 1953, ca și în celelalte capitale socialiste, au fost exercitate și la Tirana mari presiuni în direcția copierii noilor curente revizioniste. Au fost realmente luate unele măsuri pentru instituirea unei conduceri colective. Hodja a renunțat la ministerul afacerilor externe și la cel al apărării, dar a continuat să fie atît prim-ministru, cît
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în fruntea facțiunii pro-iugoslave, ca un semn de bunăvoință față de Belgrad, deși s-au înregistrat unele îmbunătățiri reale ale relațiilor dintre cele două țări. Așa cum era de așteptat, înăbușirea de către sovietici a revoluției maghiare a fost extrem de favorabil primită la Tirana; evenimentele din Ungaria erau considerate ca un rezultat logic al ideilor revizioniste ale lui Tito. Relațiile cu Iugoslavia au cunoscut din nou un curs descendent, iar acuzațiile privind situația din Kosovo și-au făcut iar apariția. Această problemă, care este
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
chinez a reluat în 1970 relațiile cu Iugoslavia, măsură luată și de Albania peste un an. Și mai importante au fost negocierile cu Statele Unite, care au dus în 1972 la vizita în China a președintelui Nixon, eveniment criticat energic de Tirana. În acest timp Albania începuse și ea să-și lărgească contactele cu lumea din afară. Au fost inițiate negocieri comerciale și diplomatice cu Franța, Italia și Grecia, de pildă, precum și cu noile state din Asia și Africa. Relațiile albano-chineze au
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
principalii lui inamici; el nu dorea să stabilească relații strînse cu statele "revizioniste" și "imperialiste." Era firesc ca liderii Albaniei să se simtă trădați atunci cînd China a stabilit relații cu Statele Unite și a reluat legăturile cu Iugoslavia. Relațiile dintre Tirana și Beijing au devenit tot mai încordate pînă în iulie 1978, cînd chinezii a pus punct programului lor de asistență pentru Albania. Se poate deci deduce că, dintre toate statele socialiste, Albania a făcut cele mai puține schimbări în domeniul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
of the Balkan National States, 1804-1920, de Charles Jelavich și Barbara Jelavich, 1977; Vol. IX, East Central Europe between the Two World Wars, de Joseph Rothschild, 1974. ISTORII NAȚIONALE ȘI IMPERIALE Naționalitățile balcanice ALBANEZII Frasheri, Kristo. The History of Albania. Tirana: n.p., 1964. Logoreci, Anton. The Albanians: Europe's Forgotten Survivors. Boulder, Colo.: Westview Press, 1977. Marmullaku, Ramadan. Albania and the Albanians. Traducere de Margot Milosavljević și Boško Milosavljević. London : Hurst, 1975. Swire, Joseph. Albania: The Rise of a Kingdom. London
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
60 Talat, 120 Tanzimat, 82 Tempo, 247; 249 Tenedos, 120 Terazija, 51 Terezi, Eleni, 341 Terpeșev, Dobri, 298 Tesalia, 16; 45; 79 Tevfik, Pașa, 122; 125 Thessaloniki, 400; 402; 404; 407 Timișoara, vezi Banatul de Timișoara, 75 Timoc, rîul, 37 Tirana, 165; 166; 249; 250; 269; 285; 299; 300; 341; 343; 345; 400 Tirol, 58 Tirolul de Sud, 113 Tisa, rîul, 114; 117 Tisza, István, 67; 109 Tisza, Kálmán, 66; 67; 74 Tito, Josip Broz, 242; 244-246; 248; 249; 257; 260
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Paris, dar îi păstrează nostalgic pe cei din Moscova studenției sale. Prietenii de acasă, o gașcă voioasă însetată de povești despre fabuloasele aventuri erotice ale amicului călător în țări străine, rămân singurul reper ce îi motivează acestuia întoarcerea. Între Paris, Tirana și Moscova există rețele nevăzute prin care se transmit euforia libertății, neputința și deznădejdea, așa cum între două lumi se interpun infernuri și purgatorii. Narațiunea cuprinde șapte capitole, fiecare dintre ele fiind cercuri ale ieșirii din și revenirii în "lumea de
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
trecută de multișor de vârsta tinereții e surprinsă într-o poziție nu tocmai decentă. În text aceasta întrupează tot ce poate fi mai abject, mai abominabil, de la răutate bestială la vulgaritate extremă. Ieșită din țigănime, Marea Doamnă Dracula e o tirană arogantă, care tratează oamenii ca pe niște otrepe, le vorbește trivial, neevitând vorbele și expresiile nerușinate și înjurând ca la ușa cortului. Încă și mai necontrolat se exprimă maică-sa. Nonagenară cu picioarele scheletice, pline de gâlme, cu părul cărunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
de Th. Codreanu), Editura Minerva, București, 2000; Doina (Tatăl meu, Rusia), Editura Junimea, Iași, 2000; Poeme, Editura Cronica, Iași, 2001; La Baaad (In Baaad) (ediție bilingvă română-engleză), Iași, 2006; Loje Dashurie (Jeu d'Amour) (antologie de poeme în limba albaneză), Tirana, 2007; Poeme și proză, Bârlad, august 2008. Alte volume de autor: Pentru Marin Preda, București, 1996; Timpul asasinilor (în colaborare cu Stela Covaci), București, 1996. Traduce, în colaborare cu Maria Ivănescu: Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han (1980); Mircea Eliade
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
familiarele semnale rutiere, taxiuri (galbene la New York, inscripționate "tacsi" la București), reclame luminoase, mesaje cinetice, grafitti, afișe etc., ne-am simți frustrați, dezorientați, debusolați; întreaga noastră existență ar fi destabilizată, modificată, dinamitată. Îmi amintesc cu deosebită pregnanță o călătorie în Tirana postcomunistă în care am resimțit personal primejdia (de moarte) decurgînd din absența semnelor: într-o țară care pînă în 1989 nu cunoscuse automobilul (doar șeful statului poseda unul), unde nu existau semafoare la intersecții, nici agenți pentru a dirija circulația
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și trudă-n vânt să-ți ții în frâu nevasta:/ Mulți înțelepți ne-au dat povața asta.”1039 Scriitori analizați sunt umaniști profunzi nu doar pentru că aduc în prim plan condiția umană, dar manifestă o blândă înțelegere față de slăbiciunile acesteia: „Tirană-i pofta n orișice ființă,/ și surghiunește buna cuviință.”1040 Devin apărători ai 1036 Charles A. Owen, op. cit., p. 305. (trad. n.) 1037 Ibidem, p. 306. (trad. n.) 1038 Ibidem. 1039 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 494
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
economic 616 a declanșat reacția de teamă a Italiei, care va încerca să se opună, întrevăzând extinderea influenței germane în Balcani (Mussolini a aprobat interesele revizioniste ale Ungariei și Bulgariei, pe care a înțeles să le susțină. Prin Tratatele de la Tirana [1926 și 1927] își va extinde protecția asupra Albaniei). În martie 1931, Curtius, noul ministru de externe, și cancelarul austriac Schober semnau un proiect de Uniune vamală. În fața opoziției categorice a Franței, Austria va trebui să renunțe repede la acest
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
DIMÂNDAREA, publicație trimestriala care apare la București începând din martie 1994, ca supliment al revistelor „Frăția” din Tirana și „Deșteptarea” din București. Director a fost până în 1995 Nico Nicolla, apoi revista trece sub conducerea lui Hristu Cândroveanu, realizatorul de fapt al publicației. Din comitetul de redacție fac parte scriitori din țară, dar și de peste hotare, printre care Nico
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
o hârcă, o mișcare haotică, o sarabandă de duhuri, adică o "danse macabre", notată cu mare simț al sonurilor hîrjiite și repezi, al dinamicei colosale și noroase. Baba deschide seria blestemelor în poezia noastră: "Oriunde vei merge să calci, o, tirane, Să calci p-un cadavru și-n visu-ți să-l vezi! Să strângi tu în mînă-ți tot mâini diafane, Și orice ți-or spune tu toate să crezi, Să-ți arză plămânii d-o sete adâncă, Și apă, tirane, să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o, tirane, Să calci p-un cadavru și-n visu-ți să-l vezi! Să strângi tu în mînă-ți tot mâini diafane, Și orice ți-or spune tu toate să crezi, Să-ți arză plămânii d-o sete adâncă, Și apă, tirane, să nu poți să bei! Să simți totdauna asupră-ți o stîncă!" Se iscă un tumult de monștri, unde meritul lui Bolintineanu este de a fi încercat să dea o figură elementelor mitologiei infernale autohtone, folosind note ale animalelor celor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ambiție, provocare" față de Jupiter (= Augustus). E ciudat că, în ochii poetului, o asemenea atitudine de "temeritate, ambiție, provocare, orgoliu" nu reprezintă un păcat propriu-zis, o vină, ci aproape un act de virtute, de risc necesar față de o autoritate totalitară și tirană. Chiar cu ocazia unor asemenea exemple de virtute din partea eroinelor care și-au urmat fidele soții în nenorocire, Ovidiu inventează diverse aforisme de morală stoică (în maniera lui Augustus însuși), care trec dincolo de semnificația contingentă a fiecărui caz concret în
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
dezordinii. În Florile Bosforului universul este Închis, lucrurile parazitează. În Basme fantezia fabrică un univers „turburos”, demonic, stăpînit de forțe misterioase. Să cităm pe drept celebrul blestem al babei din balada Mihnea și baba: „Oriunde vei merge să calci, o, tirane, Să calci p-un cadaver și-n visu-ți să-l vezi, Să strîngi tu În mînă-ți tot mîini diafane, Și orice ți-o spune tu toate să crezi. Să-ți arză plămînii d-o sete adîncă Și apă, tirane, să
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o, tirane, Să calci p-un cadaver și-n visu-ți să-l vezi, Să strîngi tu În mînă-ți tot mîini diafane, Și orice ți-o spune tu toate să crezi. Să-ți arză plămînii d-o sete adîncă Și apă, tirane, să nu poți să bei, Să simți totdauna asupră-ți o stîncă, Să-nclini a ta frunte la cine nu vrei. Să nu se cunoască ce bine vei face! Să plîngi! Însă lacrimi să nu poți vărsa, Și orice dorință
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
asupră-ți o stîncă, Să-nclini a ta frunte la cine nu vrei. Să nu se cunoască ce bine vei face! Să plîngi! Însă lacrimi să nu poți vărsa, Și orice dorință, și orice-ți va place Să nu poți, tirane, să nu poți gusta! Să crezi că ești geniu, să ai zile multe Și toți ai tăi moară; iar tu să trăiești! Și vorba ta nimeni să nu o asculte, Nimic să-ți mai placă, nimic să dorești!” unde sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]