941 matches
-
străvechi, ale cărui semnificații s-au atrofiat de-a lungul timpului, fie, dimpotrivă, este vorba de un element împrumutat relativ recent din alte sfere mito-rituale (împrumut care nu a apucat să se generalizeze). Potrivit informațiilor folclorice privind rolul magic atribuit toacei solomonarului, aceasta nu poate fi considerată decât forțat ca fiind un posibil echivalent al tobei șamanului. Sunetele produse de toaca solomonarului pun în mișcare sau opresc „duhurile”, dar exclusiv pe cele cu caracter meteorologic (137). Toaca poate declanșa sau opri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
recent din alte sfere mito-rituale (împrumut care nu a apucat să se generalizeze). Potrivit informațiilor folclorice privind rolul magic atribuit toacei solomonarului, aceasta nu poate fi considerată decât forțat ca fiind un posibil echivalent al tobei șamanului. Sunetele produse de toaca solomonarului pun în mișcare sau opresc „duhurile”, dar exclusiv pe cele cu caracter meteorologic (137). Toaca poate declanșa sau opri ploile (furtunile, vânturile etc.), așa cum rezultă din unele legende populare solomonărești (3, p. 45) sau din descântece folosite de ex-solomonari
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
privind rolul magic atribuit toacei solomonarului, aceasta nu poate fi considerată decât forțat ca fiind un posibil echivalent al tobei șamanului. Sunetele produse de toaca solomonarului pun în mișcare sau opresc „duhurile”, dar exclusiv pe cele cu caracter meteorologic (137). Toaca poate declanșa sau opri ploile (furtunile, vânturile etc.), așa cum rezultă din unele legende populare solomonărești (3, p. 45) sau din descântece folosite de ex-solomonari : Cu toaca te opresc Dacă ești nor necurat, Să te duci peste munți, Dacă ești curat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pun în mișcare sau opresc „duhurile”, dar exclusiv pe cele cu caracter meteorologic (137). Toaca poate declanșa sau opri ploile (furtunile, vânturile etc.), așa cum rezultă din unele legende populare solomonărești (3, p. 45) sau din descântece folosite de ex-solomonari : Cu toaca te opresc Dacă ești nor necurat, Să te duci peste munți, Dacă ești curat Să vii peste sat (85, p. 425). Ca argument în favoarea ideii că o astfel de practică rituală cu caracter meteorologic este străveche în zona carpato-dunăreană și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ești nor necurat, Să te duci peste munți, Dacă ești curat Să vii peste sat (85, p. 425). Ca argument în favoarea ideii că o astfel de practică rituală cu caracter meteorologic este străveche în zona carpato-dunăreană și că, inițial, în locul toacei era folosită toba se poate cita un text scris înainte de secolul al III-lea e.n., cuprins în Paradoxograful lui Rohde : „Se spune că geții întâmpinau cu lovituri de tobă tunetele lui Zeus” (71, p. 635). Referitor la vrăjitorii populari români
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în toate direcțiile. „Tehnici asemănătoare, de pildă aruncarea securii sau a cioma- gului dintr-un punct central, se foloseau și pentru determinarea formei și mărimii gospodăriilor și prisăcilor”, iar „hotarele (satelor) se extindeau până în punctele unde nu se mai auzea toaca de lemn, special bătută în mijlocul vetrei satului” (9). Odată deter- minate centrul și raza satului, se putea stabili - de regulă prin tragerea unei brazde - perimetrul, hotarul „circular” al satului : ocolul, ocolnița, cum apar în vechi documente de hotărnicie, de la slav
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau se retrasează brazda hotarului pentru a apăra localitatea de demonii vreunei molime, de secetă, de cotropitori etc. (o astfel de ceremonie anticiumă este atestată într-un sat din Moldova la 1647 ; cf. 22), se înconjoară biserica, bătându-se în toacă. Un frumos și semnificativ ritual de circumambulațiune este cel care se bazează pe valențele apotropaice și purificatoare ale actului narativ. Culeasă la sfârșitul secolului al XIX-lea, o credință populară sună astfel : „Cu o poveste bine spusă și frumos încheiată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
demonului ..................................................... .... 54 7. Reinstaurarea ordinii cosmice ..................................................... ........... 61 Note ..................................................... ....................................... 64 II. Legenda românească a potopului 1. Masa de fier .............................................. 73 2. Arca, valențe semantice și simbolice ..................................................... .... 78 3. Ce ziua clădea, noaptea se surpa................................................ .............. 86 4. Legende ale construcțiilor ..................................................... .............. 91 5. Toaca lui Noe și Toaca lui Dumnezeu ..................................................... ..... 98 6. Rănirea Demiurgului ..................................................... .................... 111 7. Întemeietorii ..................................................... .......................... 115 Note ..................................................... ...................................... 121 III. Dendromitologie românească. Paltinul 1. Repere istorico-filologice ........................ 137 2. Paltinul cosmic ..................................................... ........................ 139 3. Paltinul consacrat ..................................................... ..................... 145 4. Paltinul magico-apotropaic ..................................................... ............. 155 5. Paltinul funerar ..................................................... ....................... 158
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ordinii cosmice ..................................................... ........... 61 Note ..................................................... ....................................... 64 II. Legenda românească a potopului 1. Masa de fier .............................................. 73 2. Arca, valențe semantice și simbolice ..................................................... .... 78 3. Ce ziua clădea, noaptea se surpa................................................ .............. 86 4. Legende ale construcțiilor ..................................................... .............. 91 5. Toaca lui Noe și Toaca lui Dumnezeu ..................................................... ..... 98 6. Rănirea Demiurgului ..................................................... .................... 111 7. Întemeietorii ..................................................... .......................... 115 Note ..................................................... ...................................... 121 III. Dendromitologie românească. Paltinul 1. Repere istorico-filologice ........................ 137 2. Paltinul cosmic ..................................................... ........................ 139 3. Paltinul consacrat ..................................................... ..................... 145 4. Paltinul magico-apotropaic ..................................................... ............. 155 5. Paltinul funerar ..................................................... ....................... 158 6. Paltinul psihopomp ..................................................... ..................... 174
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, București, 1691, reed. în BRV, I, 316-321; Verșuri politice 8 asupra stemei prea luminatului și înălțatului Domn Io Costandin Băsărab Voievod, Prea luminatului, prea înălțatului și prea slăvitului, den mila lui Dumnezău Domn și oblăduitori toatei Țărâi Rumânești Ioan Constandin B. Basarab Voievod și Cătră cititoriul pravoslavnic, în Petru Movilă, Pravoslavnica mărturisire a săborniceștii și apostoleștii beserecii Răsăritului, Buzău, 1691, reed. în BRV, I, 322-324; Stihuri politice 10 asupra stemei prea luminatului, slăvitului și blagocestivului Io
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
1962; Piese, Chișinău, 1962; Regăsirea, Chișinău, 1963; Țarină fără plugari, Chișinău, 1963; Buruieni de dragoste, Chișinău, 1964; Gângurel prinde la minte, Chișinău, 1964; La cântatul cucoșilor, Chișinău, 1966; Roata vieții, Chișinău, 1966; Moara copilăriei mele, Chișinău, 1967; Povestiri, Chișinău, 1969; Toaca iernii, Chișinău, 1970; Popas de-o noapte, Chișinău, 1975; Neagră-i floarea de cireș, pref. Eliza Botezatu, Chișinău, 1977; Scrieri alese, I-II, pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1981; Valencea, Chișinău, 1982; Bijuteriile bunicii, Chișinău, 1986; Vâltoarea, Chișinău, 1988; Povestiri, Chișinău
LUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
Caracteristice sunt prospețimea dicției, cu imagini exuberante și autentic lirice, portretizând o lume și decoruri străbătute, ca și evocarea permanentă a originilor: „Mâine vom fi trestia de zahar/lângă țeposul ananas/sau tic-tacul șopârlei în noapte/dialogul păsării, cioc roșu/[...]/ toaca de la Cozia,/atârnând soarele/ în fiecare picătură de roua...”. Cum nimic nu a dispărut din memorie, lumea este metamorfozata acum - remarcă Horia Stamatu - „într-un fel de «euharistie cosmică»”. Sentimentul nostalgiei, profund, si suferințele exilatului, relevate și în pagini de
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
este construit în jurul metaforei enunțate în titlu, ce simbolizează urmele străbunilor din Munții Apuseni, loc de legendă și istorie sângeroasă. Numeroase alte imagini sunt purtătoare de sens simbolic, metafora esențială fiind cea a muntelui, a urcușului sacru: „Biserici îngropate băteau toaca în munți”; „Într-o poiană frumoasă ca o pânză de in/Dorul meu moare lin/ca iarba de coasă” (Coasa de argint). Caracteristică e delicata cizelare a frazei, combinația vocabulelor ce sugerează palpitul, prospețimea tărâmului originar, cu un ușor aer
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
teatru”, „Teatru în provincie”. „Rubrica femeii”, „Sport”, „Note”, „Cronica modei”, „Cronica muzicală”, „Rubrica filmului”, „Viața în aer liber”, „Cronica mondenă”, „Vitrina cărții românești”, „Cronica zilei”, „Rampa în provincie” ș.a. Se publică versuri semnate de Octavian Goga (Atât de veche, Răsună toaca, Moș Crăciun, Coboară toamna), Tudor Arghezi (Peisaj, Monotonie creștină), Lucian Blaga (În marea trecere), Ion Barbu (Panteism), G. Bacovia, Ion Minulescu, Ion Pillat, Nichifor Crainic, V. Voiculescu, Adrian Maniu, Ștefan Petică (inedit, în numărul 2558/1926), Demostene Botez, B. Fundoianu
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
acum nici cel cultivat și în grășat, din care trei bucăți cântăresc o livră. Ce s-ar în tâmpla dacă și turmele ar refuza să se hrănească cu scaieții de pe câmp și ar pofti la niscaiva delicatețuri năstrușnice? Sărmanele dobi toace! Bine că nu știu că există ierburi care cresc doar pentru cei bogați. De câte ori nu i-a zis că roata se poate întoarce oricând să încerce să aducă egalitatea - fie ea iluzorie - între cei pe care banii îi despart. Vorbe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sate și câmpie c-un luciu văl îmbracă; Văzduhul scânteiază și ca unse cu var Lucesc zidiri, ruine pe câmpul solitar. Și țintirimul singur cu strâmbe cruci veghiază, O cucuvaie sură pe una se așează, Clopotnița trosnește, în stâlpi izbește toaca, Și străveziul demon prin aer când să treacă, Atinge-ncet arama cu zimți-aripei sale De-auzi din ea un vaier, un aiurit de jale. Biserica-n ruină Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână, Și prin ferestre sparte, prin uși țiuie
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
gânduri ți-e plină. Nourii curg, raze-a lor șiruri despică, Streșine vechi casele-n lună ridică, Scîrție-n vânt cumpăna de la fântână, Valea-i în fum, fluere murmură-n stână. Și osteniți oameni cu coasa-n spinare Vin de la câmp; toaca răsună mai tare, Clopotul vechiu împle cu glasul lui sara, Sufletul meu arde-n iubire ca para. Ah! în curând satul în vale-amuțește, Ah! în curând pasu-mi spre tine grăbește: Lăngă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă, Ore întregi spune-ți-voiu
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
le-a dat diferitelor stânci izolate sau grupurilor de stânci dovedesc aceeași părere, iar asemănarea din depărtare a siluetei lui cu acoperișul unei biserici, nelipsindu-i nici turnul, nu a scăpat observării adesea adânci a poporului, când a dat numele de Toaca vârfului celui mai înalt și de Panaghia, (...) monolitului alăturat, greu de cucerit chiar de îndrăzneți alpiniști. De la Detunata, stâlpi mereu sfărâmați de trăsnete, până la Duruitoarea, cascadă ca laptele, cu glas neogoit, din taina desișului de brazi, numirile sunt toate evocatoare
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
încruntată și mânioasă, când surâzătoare, fețe ale veșniciei vieții, distrugere și zămislire, fecunditate și podoabă, într-o ritmică alternanță, unitară prin continuitate. Munte, floare și om au aceeași soartă. Trăsnetul care dărâmă Detunata, gerul care macină bolovan cu bolovan din Toaca și Panaghia sunt semnele schimbării zilnice, care duc la distrugerea finală. E îmbătrânirea muntelui ca formă, declinul lui ca și al florii în zilele de toamnă, ca și al bradului căzut la pământ și prefăcut într-o mână de cenușă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
și prefăcut într-o mână de cenușă. Viața muntelui se îmbină cu moartea lui; ceea ce-l sfarmă bucățică cu bucățică dă farmec plasticii admirate, frumuseților sălbatice, văilor adânci și tainice, toate însă trecătoare, deși par veșnice față de scurtimea vieții noastre. Toaca semeață pe care crește nesupărată Floarea reginei, în jurul căreia însă încing hora vânturile, pe care o sapă noaptea și ziua dăltițele nevăzute ale negurei ce pătrunde adânc, va fi schimbată cu vremea în Sogul lui Albu, stâlp mai subțirel, iar
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
fantomele bourilor domnești pe lângă turma împietrită unde veghează stânca Dochiei. Aceeași amintire de basm leagă Călimanii de Ceahlău; șoapta amintirilor curge pe cetina codrilor venind din Călimani și din trecutul cel mai adânc. Aburii Bistriței fac popas în pisc învăluind Toaca și Panaghia; așa sufletul întregului popor din văi învăluie în taină tot ce-i legat de această cetate de stâncă a lui Dumnezeu și a neamului.” (Mihail Sadoveanu, Opere) Cerințe: 1. Găsiți cuvinte cu sens apropiat celor scrise cursiv în
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
taină tot ce-i legat de această cetate de stâncă a lui Dumnezeu și a neamului.” (Mihail Sadoveanu, Opere) Cerințe: 1. Găsiți cuvinte cu sens apropiat celor scrise cursiv în text. 2. Povestiți textul. Cum a apărut Ceahlăul? Dar vârful Toaca? Legenda spune că împăratul Traian a dat poruncă să se ridice un munte uriaș spre a sta în fața năvălitorilor. Cu multă trudă, în ani grei de muncă și așezând piatră peste piatră, robii daci au zidit muntele, până aproape de cer
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
năvălitorilor. Cu multă trudă, în ani grei de muncă și așezând piatră peste piatră, robii daci au zidit muntele, până aproape de cer... Când a fost totul gata împăratul Traian a dat poruncă ca pe vârful muntelui să fie așezată o toacă păzită de un străjer. De se va apropia dușmanul acesta să bată din toacă dând asfel de știre că se apropie ceasul de luptă. Legenda Dochiei (folclor) În ceea ce privește Stânca Dochiei, ea este, poate, locul cel mai învăluit în mister. Despre
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
robii daci au zidit muntele, până aproape de cer... Când a fost totul gata împăratul Traian a dat poruncă ca pe vârful muntelui să fie așezată o toacă păzită de un străjer. De se va apropia dușmanul acesta să bată din toacă dând asfel de știre că se apropie ceasul de luptă. Legenda Dochiei (folclor) În ceea ce privește Stânca Dochiei, ea este, poate, locul cel mai învăluit în mister. Despre această stâncă unii spun că ar fi pietrificarea unei bătrâne ciobănițe, care, înveșmântată cu
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
sub semnul planetei Marte și sub blestemul zodiei Fecioarei. Pe o panglică heraldică de piatră scria: AUDACES FORTUNA IUVAT. Bătrânul învârti o manivelă ce străbătea ușa grea din lemn masiv, punând în mișcare o cârâitoare grea ce răpăi ca o toacă, anunțându-i sosirea. Cineva dinăuntru acționă un mecanism și ușa se deschise încet, lăsându-l pe Bătrân suspendat între pardoseala și bolta unei uriașe săli gotice. Un tobogan cobora vertiginos în pantă, indicându-i drumul ce trebuia să-l urmeze
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]