1,191 matches
-
reținere și această percheziție s-a iscat... (Radio România Actualități, 2.IV.2009) la fiecare sfârșit de mandat un parlamentar sau mai mulți parlamentari a încercat să promoveze o lege prin care... (A. Crețulescu, Realitatea TV, 14.III.2008) (ii) topica subiect - predicat Când subiectul multiplu este postpus, pe lângă interpretarea ca o unitate semantică a sintagmei coordonate, acordul la singular este favorizat și de neanticiparea mesajului (acordul se face cu cel mai apropiat conjunct): (55) Se va legaliza prostituția și consumul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
suma unor entități atomice (o denotație de tip +plural). Prin urmare, acordul la plural al sintagmelor partitive cu N2 plural se justifică semantic. Totodată, acordul la plural are și o justificare formală, deoarece N2 este marcat morfologic pentru plural. În topica subiect - predicat, acordul la plural este și un acord prin atracție. Acest tip de denotație ne explică și acordul la plural al sintagmei partitive cu un substantiv colectiv, acceptat de mulți vorbitori chestionați (O parte din guvern au demisionat). În
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fiind la plural). În capitolul dedicat sintagmelor coordonate, am ajuns la concluzia că acordul cu sintagmele coordonate (SCoord) este semantic oricând este posibil: acordul în număr este întotdeauna semantic, întrucât doi conjuncți la singular se acordă întotdeauna la plural, în topica subiect - predicat. Acordul în gen este semantic cu nominalele [+Animat]. Prin urmare, putem presupune că SCoord este dominată de un centru Index, care conține trăsăturile interpretabile, referențiale, asociate nominalelor. Nominalele [-Animat] nu au trăsături de gen interpretabile, astfel încât acest centru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în 1979). 84 Exemplele sunt preluate din GALR (II: 269-270). 85 Sunt și alte argumente care se pot aduce în chestiunea analizei pozițiilor sintactice de subiect și nume predicativ în astfel de structuri. M. Avram (2001) aduce în discuție argumentul topicii, afirmând că de obicei subiectul este plasat înaintea verbului, dar arată că aceasta este doar o convenție și că este dificil de analizat o structură precum cea discutată de noi. 86 Vezi Declerck (1988, cap. 3) pentru excepții de la încadrarea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sau contextual reciproce - drag, înțelegător, prietenos), adverbe (aidoma, aproape, asemenea) sau substantive (frate, cumnat, coleg). În lingvistica engleză, acest tip de predicate sunt numite simetrice (având același sens indiferent de ordinea argumentelor, însă cu diferențe de structurare a informației în funcție de topică, cf. Allan, 1986: 177-178): Ion se înrudește cu Gheorghe - Gheorghe se înrudește cu Ion, Ion s-a căsătorit cu Maria - Maria s-a căsătorit cu Ion. Aceste predicate se pot construi cu ambii actanți în poziția de subiect (sub forma
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
102 Trăsăturile +concret, +numărabil etc. sunt inerente, spre deosebire de +proprietate, +individ, care sunt trăsături contextuale, depinzând de folosirea (ne)articulată sau de tipul de eveniment/predicație cu care sunt puse în relație. 103 La acest subpunct se dau câteva exemple cu topica VSO (În lume-i veselie, amor, sperare, viață - V. Alecsandri; Era și aur și argint - "România literară"; Era în aceste cugetări pătrundere și logică - G. Ibrăileanu; Pentru că-n toată a ei făptură / E-un nu știu cum ș-un nu știu ce - M. Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
-i veselie, amor, sperare, viață - V. Alecsandri; Era și aur și argint - "România literară"; Era în aceste cugetări pătrundere și logică - G. Ibrăileanu; Pentru că-n toată a ei făptură / E-un nu știu cum ș-un nu știu ce - M. Eminescu) și unul cu topica SVO (Și sănătate și fericire este! - I. Agârbiceanu). 104 La acest subpunct se dau trei exemple cu topica VSO (La casa unde este fecior și fată - E. Petrovici, Texte dialectale; La Movileni nu este nici arendaș, nici proprietar - M. Sadoveanu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pătrundere și logică - G. Ibrăileanu; Pentru că-n toată a ei făptură / E-un nu știu cum ș-un nu știu ce - M. Eminescu) și unul cu topica SVO (Și sănătate și fericire este! - I. Agârbiceanu). 104 La acest subpunct se dau trei exemple cu topica VSO (La casa unde este fecior și fată - E. Petrovici, Texte dialectale; La Movileni nu este nici arendaș, nici proprietar - M. Sadoveanu; În căruță nu era nici scaun, nici fân - I. Slavici) și unul cu topica SVO (Fag și stejari
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dau trei exemple cu topica VSO (La casa unde este fecior și fată - E. Petrovici, Texte dialectale; La Movileni nu este nici arendaș, nici proprietar - M. Sadoveanu; În căruță nu era nici scaun, nici fân - I. Slavici) și unul cu topica SVO (Fag și stejari e numai la boieri - "Graiul nostru"). 105 Acordul la singular cu GN abstracte coordonate se întâlnește și în alte limbi, cum ar fi ceha (Skrabalova, 2005). 106 Exemplele din GALR sunt cu verbele a fi și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordul se face fie cu nominalul în ergativ, fie cu "subiectul" convențional. 3.1.2. Alte aspecte care influențează încadrarea tipologică a unei limbi Pentru încadrarea tipologică a unei limbi, Dixon consideră că trebuie avute în vedere și alte aspecte: topica, importanța factorului semantic, semnificația lipsei marcării. (a) Dacă se consideră că ordinea cuvintelor este importantă pentru stabilirea specificului tipologic al unei limbi, fiind în strânsă relație cu funcțiile sintactice, se pot contura două posibilități: ● în unele limbi, ordinea cuvintelor indică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
semnificația lipsei marcării. (a) Dacă se consideră că ordinea cuvintelor este importantă pentru stabilirea specificului tipologic al unei limbi, fiind în strânsă relație cu funcțiile sintactice, se pot contura două posibilități: ● în unele limbi, ordinea cuvintelor indică funcțiile sintactice; dacă topica este SV pentru intranzitive și AVO pentru tranzitive sau VS pentru intranzitive și OVA pentru tranzitive, limba este considerată acuzativă (de exemplu, engleza); dacă topica este SV pentru intranzitive și OVA pentru tranzitive sau VS pentru intranzitive și AVO pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sintactice, se pot contura două posibilități: ● în unele limbi, ordinea cuvintelor indică funcțiile sintactice; dacă topica este SV pentru intranzitive și AVO pentru tranzitive sau VS pentru intranzitive și OVA pentru tranzitive, limba este considerată acuzativă (de exemplu, engleza); dacă topica este SV pentru intranzitive și OVA pentru tranzitive sau VS pentru intranzitive și AVO pentru tranzitive, limba este considerată ergativă 16 (de exemplu, päri, kuikúro, nadëb, huastec); ● în limbi ca dyirbal, există alte mecanisme care indică funcțiile sintactice, topica fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dacă topica este SV pentru intranzitive și OVA pentru tranzitive sau VS pentru intranzitive și AVO pentru tranzitive, limba este considerată ergativă 16 (de exemplu, päri, kuikúro, nadëb, huastec); ● în limbi ca dyirbal, există alte mecanisme care indică funcțiile sintactice, topica fiind relevantă numai din punctul de vedere al organizării informaționale, "dat" vs "nou", dar fără a se încălca regulile morfosintactice ale limbii. Tchekhoff (1978: 32) atrage atenția că marcarea exclusiv prin topică este potrivită pentru sistemele acuzative, în care cei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dyirbal, există alte mecanisme care indică funcțiile sintactice, topica fiind relevantă numai din punctul de vedere al organizării informaționale, "dat" vs "nou", dar fără a se încălca regulile morfosintactice ale limbii. Tchekhoff (1978: 32) atrage atenția că marcarea exclusiv prin topică este potrivită pentru sistemele acuzative, în care cei doi participanți au o poziție simetrică față de predicat, însă nu sunt cunoscute limbi ergative în care agentul să fie marcat numai prin poziție, pentru că participanții nu au o poziție simetrică față de predicat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este potrivită pentru sistemele acuzative, în care cei doi participanți au o poziție simetrică față de predicat, însă nu sunt cunoscute limbi ergative în care agentul să fie marcat numai prin poziție, pentru că participanții nu au o poziție simetrică față de predicat. Topica nu poate funcționa însă drept criteriu unic pentru separarea acuzativ/ergativ și pentru că este un parametru condiționat geografic și genetic (Siewierska 1998: 6): limbile indigenilor din Caucaz − fără să aibă un comportament unitar din punctul de vedere al distincției acuzativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
genetic (Siewierska 1998: 6): limbile indigenilor din Caucaz − fără să aibă un comportament unitar din punctul de vedere al distincției acuzativ/ergativ − tind să fie head-final (Siewierska 1998: 2), însă limbile nord-caucaziene sunt mai permisive din punctul de vedere al topicii, libertatea de topică asociindu-se cu marcarea morfologică și cu prezența acordului (Siewierska 1998: 7); limbile din extremitățile estice și sudice ale Europei (familia nakh, kartvelian, limbile nord-vest caucaziene, altaice și unele limbi uralice) sunt SOV; limbile celtice și cele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
6): limbile indigenilor din Caucaz − fără să aibă un comportament unitar din punctul de vedere al distincției acuzativ/ergativ − tind să fie head-final (Siewierska 1998: 2), însă limbile nord-caucaziene sunt mai permisive din punctul de vedere al topicii, libertatea de topică asociindu-se cu marcarea morfologică și cu prezența acordului (Siewierska 1998: 7); limbile din extremitățile estice și sudice ale Europei (familia nakh, kartvelian, limbile nord-vest caucaziene, altaice și unele limbi uralice) sunt SOV; limbile celtice și cele din vestul Europei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
actanților. Criteriile primare nu sunt departe de cele folosite de Dixon pentru definirea ergativității morfologice: constrângeri de ocurență și/sau de formă impuse nominalelor, corelarea cu indici actanțiali intra- sau paraverbali, jocul relatorilor (prin care Lazard înțelege afixe și adpoziții), topica. Criteriile secundare identificate de Lazard sunt, în linii mari, tot cele folosite de Dixon pentru definirea ergativității sintactice: jocul pronumelor reflexive și reciproce 54, elipsa prin coreferință în frază, construcția propozițiilor relative. Observația lui Dixon că există numeroase limbi care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
trebuie să aibă un comportament dual: pe de o parte, trebuie să existe fenomene orientate spre subiect (precum controlul), care caracterizează relația convențională de subiect, pe de altă parte, fenomene orientate spre nominativ (cum sunt, în dyirbal, relativizarea, schimbarea de topică). Într-o limbă cu morfologie ergativă, ambele argumente ale unui verb tranzitiv sunt legitimate in situ, în S-Structură, acest lucru fiind posibil pentru că întreaga structură este accesibilă pentru guvernare. În limbile sintactic ergative, VP este opac pentru guvernare în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Nash (1997: 137) arată că pronumele de dialog (de persoanele 1 și 2) sunt legitimate mai sus decât alte argumente nominale, la un nivel la care distincția ergativ−absolutiv e blocată. Autoarea (Nash 1997: 137) corelează existența partiției cu parametrul topicii: numeroase limbi SOV au partiție personală, iar limbile VSO nu au, de obicei, partiție personală. Nash (1997: 137) formulează următoarea generalizare: Generalizarea persoană−timp: Partiția personală este atestată în limbile ergative în care subiectul proiecției VP poate fi asociat local
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
actanțial (terminologia este preluată de la Lazard). Levin și Rappaport-Hovav (2005: 24, 50) observă că Agentul și Pacientul nu sunt singurele noțiuni asociate cu subiectul și cu obiectul. Fiecare limbă are o realizare morfosintactică prototipică pentru subiect și obiect, determinată de topică, de cazul morfologic, de acordul verbului sau de o combinație a acestor elemente, dar există în limbi subiecte și obiecte care nu se suprapun realizării prototipice. În încercarea de a demonstra, folosind date din nez perce, că acordul obiectului este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rolurilor tematice, pe baza cărora au fost formulate anumite generalizări, sub forma unor ierarhii. Problema ierarhiilor este discutată de Levin și Rappaport Hovav (2005: 154, 156, 158, 159). Autoarele arată că ierarhiile sunt folosite pentru diverse domenii: realizare a argumentelor, topică nemarcată, acord, marcare inversă, marcare cazuală. Pentru realizarea argumentelor nu pot fi ignorate interacțiunile dintre argumente, deci ierarhiile sunt dependente de context: opțiunile pentru realizarea sintactică a unui argument nu sunt determinate numai de lista de roluri, ci și de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în poziția de subiect sau de obiect direct, care, aici, depinde de mai mulți factori − tipul de nominal, tipul de verb, tipul de citire; ● româna este o limbă pro-drop, deci inserția unui subiect expletiv este lipsită de sens; ● româna are topică liberă: poziția subiectului (în VP sau în afara acestuia) este foarte greu de dovedit; inversiunea locativă este posibilă în orice fel de propoziții; ● româna nu are structuri specializate pentru exprimarea rezultativului; ● româna nu are particule aspectuale − dacă ar avea, probabil că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acordul în gen și număr și apare numai la anumite timpuri. Acordul în gen și număr este independent de timp−aspect−mod. Marcarea cazuală și acordul în gen și număr urmează tiparul ergativ. Acordul în persoană funcționează conform partiției intranzitive. Topică flexibilă. ALSEA Mică familie de limbi de pe Coasta Oregon, dispărută, aparținând grupului de limbi penutian. Două dialecte: yaquina (vorbit până în jur de 1900) și alsea (ultimul vorbitor a murit în 1951). Marcare cazuală ergativă. Folosire frecventă a pasivului, care dispune
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
izolată, indo-europeană, vorbită în Armenia și în alte 29 de țări. 9 milioane de vorbitori. Asemănări cu greaca. Armeana clasică manifesta partiție morfologică acuzativ/ergativ determinată de timp/aspect: sistemul absolutiv−ergativ apărea numai la anumite forme compuse de perfect. Topica SOV, adjectiv − substantiv. AVAR Familia caucaziană, ramura estică, grupul avar-andian. Limbă vorbită în nord-estul Caucazului, în partea muntoasă a Daghestanului. 200 000 de vorbitori. Aproximativ 30 de dialecte. Dialectul care stă la baza limbii literare: XUNZA. Opoziție verb/nume. Flexiune
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]