1,458 matches
-
subiect proeminent (contează relația subiect− predicat): limbile indo-europene, limbile din Niger-Congo, limbile fino-ugrice, semitice, dyirbal, limbile indoneziene, malgașa; (b) limbi cu topic proeminent (contează relația topic−comment): chineza, lahu și lisu (limbi lolo-birmaneze); (c) limbi cu subiect proeminent și cu topic proeminent (contează ambele relații): japoneză, coreeană; (d) limbi care nu au nici subiect proeminent, nici topic proeminent: tagalog, illocano. Li și Thompson (1976: 461) afirmă că, pentru stabilirea unei astfel de tipologii, nu pot fi folosite gramaticile de referință ale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
indoneziene, malgașa; (b) limbi cu topic proeminent (contează relația topic−comment): chineza, lahu și lisu (limbi lolo-birmaneze); (c) limbi cu subiect proeminent și cu topic proeminent (contează ambele relații): japoneză, coreeană; (d) limbi care nu au nici subiect proeminent, nici topic proeminent: tagalog, illocano. Li și Thompson (1976: 461) afirmă că, pentru stabilirea unei astfel de tipologii, nu pot fi folosite gramaticile de referință ale limbilor, care sunt concepute pornind de la relația subiect−predicat. Autorii (Li și Thompson 1976: 462−466
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
afirmă că, pentru stabilirea unei astfel de tipologii, nu pot fi folosite gramaticile de referință ale limbilor, care sunt concepute pornind de la relația subiect−predicat. Autorii (Li și Thompson 1976: 462−466) stabilesc o listă conținând diferențele dintre subiect și topic: ● topicul trebuie să fie definit; definitudinea include numele proprii și pe cele generice; subiectul nu trebuie să fie definit; ● topicul nu trebuie să aibă relații selecționale cu vreun verb din propoziție, nu trebuie să fie un argument al predicatului; subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că, pentru stabilirea unei astfel de tipologii, nu pot fi folosite gramaticile de referință ale limbilor, care sunt concepute pornind de la relația subiect−predicat. Autorii (Li și Thompson 1976: 462−466) stabilesc o listă conținând diferențele dintre subiect și topic: ● topicul trebuie să fie definit; definitudinea include numele proprii și pe cele generice; subiectul nu trebuie să fie definit; ● topicul nu trebuie să aibă relații selecționale cu vreun verb din propoziție, nu trebuie să fie un argument al predicatului; subiectul are
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pornind de la relația subiect−predicat. Autorii (Li și Thompson 1976: 462−466) stabilesc o listă conținând diferențele dintre subiect și topic: ● topicul trebuie să fie definit; definitudinea include numele proprii și pe cele generice; subiectul nu trebuie să fie definit; ● topicul nu trebuie să aibă relații selecționale cu vreun verb din propoziție, nu trebuie să fie un argument al predicatului; subiectul are întotdeauna relații selecționale cu predicatul: Neì-xie shùmu shù-shēn dà (mandarină) acei copaci trunchiul mare ' Acei copaci (topic), trunchiurile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fie definit; ● topicul nu trebuie să aibă relații selecționale cu vreun verb din propoziție, nu trebuie să fie un argument al predicatului; subiectul are întotdeauna relații selecționale cu predicatul: Neì-xie shùmu shù-shēn dà (mandarină) acei copaci trunchiul mare ' Acei copaci (topic), trunchiurile sunt mari'; ● verbul determină alegerea subiectului, dar nu și a topicului; se poate anticipa care este subiectul unui verb dat, dar selecția topicului nu este dependentă de verb (discursul poate avea însă un rol); ● topicul are un rol funcțional
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din propoziție, nu trebuie să fie un argument al predicatului; subiectul are întotdeauna relații selecționale cu predicatul: Neì-xie shùmu shù-shēn dà (mandarină) acei copaci trunchiul mare ' Acei copaci (topic), trunchiurile sunt mari'; ● verbul determină alegerea subiectului, dar nu și a topicului; se poate anticipa care este subiectul unui verb dat, dar selecția topicului nu este dependentă de verb (discursul poate avea însă un rol); ● topicul are un rol funcțional constant în propoziție, limitând aplicabilitatea predicatului la un domeniu restrâns; topicul este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
întotdeauna relații selecționale cu predicatul: Neì-xie shùmu shù-shēn dà (mandarină) acei copaci trunchiul mare ' Acei copaci (topic), trunchiurile sunt mari'; ● verbul determină alegerea subiectului, dar nu și a topicului; se poate anticipa care este subiectul unui verb dat, dar selecția topicului nu este dependentă de verb (discursul poate avea însă un rol); ● topicul are un rol funcțional constant în propoziție, limitând aplicabilitatea predicatului la un domeniu restrâns; topicul este centrul atenției, de aceea trebuie să fie definit; rolul funcțional al subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
trunchiul mare ' Acei copaci (topic), trunchiurile sunt mari'; ● verbul determină alegerea subiectului, dar nu și a topicului; se poate anticipa care este subiectul unui verb dat, dar selecția topicului nu este dependentă de verb (discursul poate avea însă un rol); ● topicul are un rol funcțional constant în propoziție, limitând aplicabilitatea predicatului la un domeniu restrâns; topicul este centrul atenției, de aceea trebuie să fie definit; rolul funcțional al subiectului se definește prin raportare la alte elemente ale propoziției, nu ale discursului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a topicului; se poate anticipa care este subiectul unui verb dat, dar selecția topicului nu este dependentă de verb (discursul poate avea însă un rol); ● topicul are un rol funcțional constant în propoziție, limitând aplicabilitatea predicatului la un domeniu restrâns; topicul este centrul atenției, de aceea trebuie să fie definit; rolul funcțional al subiectului se definește prin raportare la alte elemente ale propoziției, nu ale discursului; multe propoziții pot apărea fără subiect exprimat; ● în multe limbi, verbul se acordă obligatoriu cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aceea trebuie să fie definit; rolul funcțional al subiectului se definește prin raportare la alte elemente ale propoziției, nu ale discursului; multe propoziții pot apărea fără subiect exprimat; ● în multe limbi, verbul se acordă obligatoriu cu subiectul, în schimb, acordul topic−predicat este foarte rar; ● în ceea ce privește poziția inițială în propoziție, strategia discursivă cere ca topicul să fie primul întotdeauna; în lisu, japoneză și coreeană, topicul este codificat prin mărci morfologice; subiectul nu e legat de poziția inițială; ● în procesele gramaticale (reflexivizare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
alte elemente ale propoziției, nu ale discursului; multe propoziții pot apărea fără subiect exprimat; ● în multe limbi, verbul se acordă obligatoriu cu subiectul, în schimb, acordul topic−predicat este foarte rar; ● în ceea ce privește poziția inițială în propoziție, strategia discursivă cere ca topicul să fie primul întotdeauna; în lisu, japoneză și coreeană, topicul este codificat prin mărci morfologice; subiectul nu e legat de poziția inițială; ● în procesele gramaticale (reflexivizare, pasivizare, imperativ etc.) este implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
apărea fără subiect exprimat; ● în multe limbi, verbul se acordă obligatoriu cu subiectul, în schimb, acordul topic−predicat este foarte rar; ● în ceea ce privește poziția inițială în propoziție, strategia discursivă cere ca topicul să fie primul întotdeauna; în lisu, japoneză și coreeană, topicul este codificat prin mărci morfologice; subiectul nu e legat de poziția inițială; ● în procesele gramaticale (reflexivizare, pasivizare, imperativ etc.) este implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic de restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
strategia discursivă cere ca topicul să fie primul întotdeauna; în lisu, japoneză și coreeană, topicul este codificat prin mărci morfologice; subiectul nu e legat de poziția inițială; ● în procesele gramaticale (reflexivizare, pasivizare, imperativ etc.) este implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic de restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă, iar subiectul este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
discursivă cere ca topicul să fie primul întotdeauna; în lisu, japoneză și coreeană, topicul este codificat prin mărci morfologice; subiectul nu e legat de poziția inițială; ● în procesele gramaticale (reflexivizare, pasivizare, imperativ etc.) este implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic de restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă, iar subiectul este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lisu, japoneză și coreeană, topicul este codificat prin mărci morfologice; subiectul nu e legat de poziția inițială; ● în procesele gramaticale (reflexivizare, pasivizare, imperativ etc.) este implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic de restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă, iar subiectul este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă un continuum. Subiectul și topicul sunt două noțiuni care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic de restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă, iar subiectul este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă un continuum. Subiectul și topicul sunt două noțiuni care nu se suprapun; subiectul este un topic gramaticalizat în procesul de integrare în construcția verbală. Tipologia sincronică este rezultatul unui ciclu diacronic în care diferite
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă, iar subiectul este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă un continuum. Subiectul și topicul sunt două noțiuni care nu se suprapun; subiectul este un topic gramaticalizat în procesul de integrare în construcția verbală. Tipologia sincronică este rezultatul unui ciclu diacronic în care diferite limbi au urmat diferite strategii; tipologia reprezintă descrierea strategiilor pentru atingerea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă un continuum. Subiectul și topicul sunt două noțiuni care nu se suprapun; subiectul este un topic gramaticalizat în procesul de integrare în construcția verbală. Tipologia sincronică este rezultatul unui ciclu diacronic în care diferite limbi au urmat diferite strategii; tipologia reprezintă descrierea strategiilor pentru atingerea scopurilor comunicative (Li și Thompson 1976: 483−485). Și alți autori
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pe cele în care subiectul are același comportament sintactic; subiectul semantic se identifică, de obicei, sintactic. Aceeași distincție, dar formulată în alți termeni, apare și la Schachter (1976)47, care consideră că e nevoie de două noțiuni de subiect: (a) Topic − subiectul este termenul privilegiat într-un sistem de relații gramaticale de suprafață (aproximativ subiectul gramatical), stabilit după criterii sintactice, nu discursiv-pragmatice; (b) Actor − corespunde aproximativ subiectului de adâncime de la Dixon și subiectului logic al lui Jespersen; stabilit după criterii semantice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
despre A. ABHAZĂ Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-vest. 45 000 de vorbitori. Ergativitate morfologică. Singura limbă caucaziană care păstrează rudimente ale unui sistem de clase nominale. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. Topică SOV. ACEHNEZĂ Familia austroneziană, grupul indonezian. Limbă vorbită în Indonezia (insulele Aceh, Sumatra). 3 milioane/1 milion de vorbitori (surse diferite). Limbă care ilustrează principiul ergativului extins sau al nominativului marcat: dacă este marcată numai una dintre perechile A - Sactiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cazul ergativ numai dacă verbul tranzitiv este la un timp trecut. La celelalte timpuri, S, A și O au marcare Ø. A și O se deosebesc în funcție de topică și prin prefixe pronominale. Cazul oblic are aceeași flexiune cu a ergativului. Topică SOV. CAGA − Vezi ENGA. CARIB(AN) Familie de limbi vorbite în Insulele Caraibe și în nordul Americii de Sud. Partiție foarte complicată. CASHINAWA Limbă amerindiană din familia pano-tacana, grupul pano. Limbă vorbită la granița dintre Brazilia și Peru. 2 000 de vorbitori
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a controla acțiunea, pentru verbe de tipul 'a pleca'. Marcare prin acord. DAGESTANIAN/DAGHESTANEZ Grup de limbi vorbite în partea de nord-est a Munților Caucaz. DAGVA Limbă din familia DAGHESTANEZĂ, vorbită în Georgia. Flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului. Topică SOV. DAKOTA Limbă amerindiană din familia SIOUAN, vorbită în Canada și SUA. Împreună cu o limbă înrudită (LAKOTA), dakota este vorbită de 16 000 de oameni. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dublu obiect sunt în absolutiv. ESCHIMOSĂ − Vezi INUIT. EUSKARA − Vezi BASCĂ. FIJIANĂ Limbă din familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul melanezian, vorbită în Fiji. 350 000 de vorbitori, ca prima limbă, și încă 200 000, ca limba a doua. Topică VOS. Aproape orice verb poate fi folosit ca tranzitiv sau ca intranzitiv, în funcție de marcarea morfologică. FUTUNIANĂ DE EST Familia austroneziană, grupul polinezian. Limbă vorbită în Noua Caledonie. 3 000 de vorbitori (bilingvi, franceză). Cele mai multe verbe sunt orientate către o construcție specifică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sau de obiect pe care o ocupă. În vechea georgiană, sistemul ergativ apărea la toate timpurile și pentru toate valorile aspectuale. Există două tipuri de pasiv: pasivul de stare (care nu poate apărea la preterit) și pasivul dinamic/de proces. Topică SVO. GUAJAJARA Limbă indigenă din familia TUPI-GUARANI, vorbită în nord-estul Braziliei. 13 000 de vorbitori. Combinație specială de trăsături morfologice și sintactice. Două tipuri de acord nominal: acuzativ, în cazul cliticelor pronominale atașate la sfârșitul propoziției, și o combinație de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]