1,605 matches
-
cu toponimele Sîncel, Sumat, Ascura și Călcaza, aflate pe Valea Tîrnavelor, respectiv în Caraș-Severin, care au fost, în finalul cercetării, dovedite ca fiind păstrate din epoca romană, în calitate de toponime, sau ca apelative toponimizate ulterior, în limba romînă. E drept că toponimele, îndeosebi cele din centrul Transilvaniei, se află într-o zonă străjuită de hidronime străvechi, autohtone: Mureș, Olt, Dunărița (diminutiv al numelui autohton, cel puțin în ceea ce privește formantul secund -re, al fluviului Dunărea). Astfel de investigații sunt încă rare, din cauza pregătirii lingvistice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vor fi finalizate și publicate Dicționarele/ Tezaurele toponimice regionale. A se vedea, pentru edificare, mul titudinea de informații și argumente din domeniul toponi miei, dialectologiei și lingvisticii romanice aduse de V. Frățilă în sprijinul reconstituirii drumului îndelungat și sinuos al toponimelor menționate (și al apelativelor de la care s-au format) din epoca latină pînă în limba romînă modernă. Stratul următor, cel slav vechi, este nu numai bine reprezentat cantitativ, dată fiind suprafața întinsă și durata lungă a conviețuirii slavilor cu romînii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
reprezentat cantitativ, dată fiind suprafața întinsă și durata lungă a conviețuirii slavilor cu romînii, pînă la asimilarea celor dintîi, dar, riguros analizat și interpretat, poate oferi informații importante pentru istoria acestor meleaguri. De pildă, tot V. Frățilă demonstrează că prezența toponimelor slave, Țeligrad (< sl. cělî, „întreg“ + grad, „cetate, oraș“) Belgrad (< sl. belŭ, „alb“ + grad, „oraș cetate“) poate fi o dovadă a existenței unui alt cnezat decît cele ale lui Gelu, Glad și Menumorut (consemnate de Anonimus) în teritoriul dintre Tîrnave, unde
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
oraș cetate“) poate fi o dovadă a existenței unui alt cnezat decît cele ale lui Gelu, Glad și Menumorut (consemnate de Anonimus) în teritoriul dintre Tîrnave, unde nu ajunseseră, în prima perioadă de cucerire, maghiarii, iar menținerea de către romîni a toponimelor slave Tîrnava (pe cînd maghiarii și sașii au preluat la venire, deci mai tîrziu, numele peceneg sinonim Küküllő, respectiv Kokel) confirmă continuitatea lor în teritoriu, indiferent de valurile de invadatori și stăpînitori temporari. Același fapt este mărturisit de alte nume
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
apelativul denumind, de fapt, și în limba romînă, obștile sătești tradiționale), Preslavul (omonim cu numele primei capitale a Bulgariei), Presaca (< v. sl. presĕka, „curătură, tăietură, poiană“, „loc de apărare“). Cernavoda (numele unei ape de lîngă Sibiu). Urmează, în aceeași regiune, toponimele care amintesc de pecenegi: Beșinău (< magh. besenő, „peceneg“), Hendorf (< săs. Hendraf < Hendorf = Heidendorf, „satul păgînilor“), Bezermen Szancsal (în săsește „Sîncelul peceneg“); de secui și de maghiari: Mănărada, Mănărăi, Mănirăuș, Măierău (cf. magh. *monyoró, *monyaró, *mangyaró > magyaró, „alun“); de sași: Șona
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
alun“); de sași: Șona (< germ. Schőnau, „lunca frumoasă“), Blèșubéș (< săs. bleschbesch, „pădurea romînilor“), Fuslaiher (< săs. Fuslehar, „găurile vulpii“); de schei (bulgari ulterior asimilați): Grobiște (< bg. grobiŝte, „cimitir“), Blagovița (< bg. blaga, „bogat, bun“ + -ovica), Usoi (< bg. osoj, „dos“). Marea majoritate a toponimelor, îndeosebi a celor minore, sunt formate în romînește, chiar dacă de multe ori numele așezării este străin, confirmînd principiul formulat de W. Meyer Lübke, după care, în acest caz, microtoponimele sunt mai vechi, iar macrotoponimul „dominant“ este provenit din limba unei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toponimizării. Emil Petrovici stabilește mai multe astfel de categorii: substantive și adjective romînești de origine slavă, care pot prezenta forme morfologice romînești (Dumbrava, Dealul, Rovine, Vidra, Mîndra, Bogata); apelative romînești care conțin sufixe funcționale în romînă (Dumbrăveaua, Slătioara, Dumbrăvița, Răchitișu); toponime slave diminutivate în romînește (Bistricioara, Cernișoara, Glîmbocelul, Doftănița); antroponime de origine slavă, funcționale în romînește (Bolomir, Novac, Preajba, Bolomireasa, Iscroni, Vlădoaia, Brătuleni, Drăgoteni); creații oficial-administrative (Dolj, „Jiul din vale“, Gorj, „Jiul din deal“, Grivița, Plevna, Rahova, Smîrdan). Problemele istoriei poporului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au marcat evoluția lor formală aparțin limbii romîne. Această dovadă este imposibil de respins de către cei care susțin că poporul romîn nu putea fi născut prin romanizarea populației indigene, din cauză că dacii ar fi fost exterminați în războaiele cu romanii. Păstrarea toponimelor autohtone în variante concordante cu normele limbii romîne arată, de asemenea, că populația romînească nu a fost evacuată „în totalitate“ de către Aurelian, la anul 271, cînd armata și administrația romană au părăsit teritoriul Daciei, cum susțin unii, ci masa populației
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de unde ar fi venit, nu înainte de „poposi rea“ unor migratori în fosta Dacie, cînd terenul ar fi trebuit să fie pustiu în concepția lor, ci după așezarea lor în aceste teritorii, ca ocupanți (prin cucerirea cui?) și stăpînitori (ai cui?). Toponimele vechi romînești nu sunt puține, dar pot fi dovedite anevoie, din cauza lipsei atestărilor în perioada „vidului“ documentar și a rigorilor drastice ale reconstrucției lingvistice fără bază originară de referință. Toponimele moștenite din latină, de exemplu, sunt greu de identificat, pe
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
teritorii, ca ocupanți (prin cucerirea cui?) și stăpînitori (ai cui?). Toponimele vechi romînești nu sunt puține, dar pot fi dovedite anevoie, din cauza lipsei atestărilor în perioada „vidului“ documentar și a rigorilor drastice ale reconstrucției lingvistice fără bază originară de referință. Toponimele moștenite din latină, de exemplu, sunt greu de identificat, pe de o parte din cauză că nu pot denumi topice majore (comunitățile restrînse și coborîte la nivelul unei civilizații rurale locale nu aveau nevoie de astfel de repere denominative proeminente geografic, „strategia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
parte din cauză că nu pot denumi topice majore (comunitățile restrînse și coborîte la nivelul unei civilizații rurale locale nu aveau nevoie de astfel de repere denominative proeminente geografic, „strategia“ lor fiind redusă la orizontul local), iar pe de altă parte pentru că toponimele minore, între care există cu siguranță nume moștenite din latină sau formate în romîna străveche, sunt greu de particularizat, prin diferențiere de entopicele geografice sau sociale, care, în majoritate, probabil că funcționează în paralel și ca apelative. Cum să demonstrezi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
între care există cu siguranță nume moștenite din latină sau formate în romîna străveche, sunt greu de particularizat, prin diferențiere de entopicele geografice sau sociale, care, în majoritate, probabil că funcționează în paralel și ca apelative. Cum să demonstrezi că toponime ca Apa, Cîmpulungul, Muncelul, Muscelul, Săcelul, Valea etc. sunt străvechi, cînd ele sunt înțelese încă la nivel apelativ și puteau fi deci, „botezate“ abia acum cîteva sute de ani? O atestare cît mai veche ar fi marcat un punct de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ele sunt înțelese încă la nivel apelativ și puteau fi deci, „botezate“ abia acum cîteva sute de ani? O atestare cît mai veche ar fi marcat un punct de pornire sau de raportare al traseului etimologic al unor astfel de toponime. La noi, documentele medievale au început să apară (și atunci în proporție foarte mică) prin secolul XIII, după ce populațiile migratoare, asimilate sau rămase să conviețuiască în teritoriile romînești, s-au așezat și au creat toponime proprii sau le-au preluat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
etimologic al unor astfel de toponime. La noi, documentele medievale au început să apară (și atunci în proporție foarte mică) prin secolul XIII, după ce populațiile migratoare, asimilate sau rămase să conviețuiască în teritoriile romînești, s-au așezat și au creat toponime proprii sau le-au preluat și le-au adoptat pe cele existente (inclusiv prin traducere), toponime sau forme care, de multe ori, prin mijloace administrative sau prin prestigiul populației dominante, au înlocuit numele anterioare, de regulă romînești. De altfel, așa cum
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în proporție foarte mică) prin secolul XIII, după ce populațiile migratoare, asimilate sau rămase să conviețuiască în teritoriile romînești, s-au așezat și au creat toponime proprii sau le-au preluat și le-au adoptat pe cele existente (inclusiv prin traducere), toponime sau forme care, de multe ori, prin mijloace administrative sau prin prestigiul populației dominante, au înlocuit numele anterioare, de regulă romînești. De altfel, așa cum a arătat S. Pușcariu, (referitor la SohodolValea Seacă), toponimele (sau formele) străine funcționau mai bine ca
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
adoptat pe cele existente (inclusiv prin traducere), toponime sau forme care, de multe ori, prin mijloace administrative sau prin prestigiul populației dominante, au înlocuit numele anterioare, de regulă romînești. De altfel, așa cum a arătat S. Pușcariu, (referitor la SohodolValea Seacă), toponimele (sau formele) străine funcționau mai bine ca repere denominative, pentru că nu mai erau înțelese de populația majoritară, care era cea romînească, și ca apelative, ne provocînd deci ambiguități. Printre puținele nume cu sorginte latinească sau veche romînească „expuse“ devoalării ca
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
latină în romînă: flore(m), pane(m), ponte(m), masculine în latină, au devenit feminine în limba romînă: floare, pîine, punte. Onomasiologic, autenticitatea toponimizării unui astfel de apelativ este susținută de existența în diferite părți ale teritoriului romînesc a unor toponime formate de la „sinonimul“ de origine slavă strajă (Dicționarul geografic consemnează șaisprezece topice denumite Straja). Alte cîteva exemple, de aceeași factură, pe care nu le mai analizăm în detaliu, pot fi: Leamna (sat vecin cu Sărbătoarea, posibil provenit din lat. ligna
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este mai puțin numeroasă decît cea romînească, chiar dacă a beneficiat de intervenția administrației și cancelariilor emitente ale documentelor de proprietate și de „prelucrarea“ activă a numelor de locuri de către populația străină do mi nantă. Asta înseamnă că foarte multe dintre toponimele cu bază și structură romînească sunt anterioare straturilor slav și maghiar, altfel „golul“ ar fi fost umplut de o sumedenie de nume date de aceștia, care, pe deasupra, ar fi fost mai eficiente ca nume proprii, inclusiv pentru romîni, care nu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
maghiar, altfel „golul“ ar fi fost umplut de o sumedenie de nume date de aceștia, care, pe deasupra, ar fi fost mai eficiente ca nume proprii, inclusiv pentru romîni, care nu le puteau suprapune semantic apelativelor originare. De altfel, multe dintre toponimele care par, la o „observare“ nespecializată sau „insuficient de riguroasă“, slave sau maghiare pot fi date de romîni, în perioada bilingvismului, prin traducerea sau acceptarea traducerii numelor proprii, confundabile cu bazele lor apelative și neacceptate de autorități, dar mai ales
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fi date de romîni, în perioada bilingvismului, prin traducerea sau acceptarea traducerii numelor proprii, confundabile cu bazele lor apelative și neacceptate de autorități, dar mai ales prin folosirea apelativelor romînești împrumutate anterior din slavă sau din maghiară. Este vorba de toponimele pseudoslave ori pseu domaghiare, despre care a scris de atîtea ori Emil Petrovici. Așadar, vechimea toponimiei romînești este susținută de predominanța ei cantitativă covîrșitoare (care i-a împiedicat pe nou-veniți să-i „copleșească“ denominativ pe autohtonii „înrădăcinați“ toponimic înainte de venirea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
scris de atîtea ori Emil Petrovici. Așadar, vechimea toponimiei romînești este susținută de predominanța ei cantitativă covîrșitoare (care i-a împiedicat pe nou-veniți să-i „copleșească“ denominativ pe autohtonii „înrădăcinați“ toponimic înainte de venirea lor). Chiar păstrarea de către romîni a unor toponime slave (Tîrnava, Belgrad), spre deosebire de maghiari și de sași, care au preluat traducerea turcică (Küküllő, respectiv Kokel) sau le-au tradus ei înșiși (Fehérvár, Weissenburg) demonstrează că romînii au fost prezenți sau chiar au participat la crearea toponimelor slave, poate în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romîni a unor toponime slave (Tîrnava, Belgrad), spre deosebire de maghiari și de sași, care au preluat traducerea turcică (Küküllő, respectiv Kokel) sau le-au tradus ei înșiși (Fehérvár, Weissenburg) demonstrează că romînii au fost prezenți sau chiar au participat la crearea toponimelor slave, poate în perioada bilingvismului, pe cînd nou-veniții le-au considerat „străine“ și le-au tradus în consecință. Formarea și persistența, în insule din ce în ce mai mici, a poporului romîn și la sudul Dunării este susținută de prezența astăzi, în aceste părți
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în perioada bilingvismului, pe cînd nou-veniții le-au considerat „străine“ și le-au tradus în consecință. Formarea și persistența, în insule din ce în ce mai mici, a poporului romîn și la sudul Dunării este susținută de prezența astăzi, în aceste părți, a numeroase toponime folosite și de romani (Timoc < Timacus, Lom < Almus, Cibrica < Cebrus, Ogost < Augustus, Iskăr < Oescus, Vid < Utus, Osăm < Asimus, Iantra < Iantras, Vidin < Bidin < Bononia, Arčar < Ratiaria, Silistra < Dristra, Nikup < Nicopolis) și de existența, chiar în zone mai îndepărtate, unde se află
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Almus, Cibrica < Cebrus, Ogost < Augustus, Iskăr < Oescus, Vid < Utus, Osăm < Asimus, Iantra < Iantras, Vidin < Bidin < Bononia, Arčar < Ratiaria, Silistra < Dristra, Nikup < Nicopolis) și de existența, chiar în zone mai îndepărtate, unde se află insule străvechi de romîni sud-dunăreni, a unor toponime provenite din latină, marcate uneori de reflexe romînești (Calvomuntis, cu on > un; Amourion, Valetsicon, Verdicousia, Vigla, Domenicon, Kleisoura, Konkoulion, Milogusta, Praitorion, Velvento, Kaisarea, Gratsiani, Galliani), sau a unor forme transmise de populația aromînă (Sărună < lat. Salona = Saloniki; Lăsun < gr. Elason
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cîmpulung?). În Macedonia există numele în care cel puțin un formant este romînesc: Valevoda, Karatzovale, Bisani (Visani), Kopatsi, Luncari, Saita, Sonlovon, Spatovo, Mera. În Bulgaria este de notorietate muntele Vakarel. N. Drăganu a identificat în documentele medievale latinești sau maghiare toponime probabil romînești în Panonia: Urda, Bacs, Chonta, Csut, Gyála, Kajasza, Kapusa, Kopacs, Vaja, Bovár, Keczel, Szor, Tolna, Kelba, Furkó, Murga, Pula, Szak, Szaka, Bóly, Karacsond, Ruppa, Valenovez, Szemenye, Bonnya, Csicsal, Kornisevcz, Mosayfolna, Radulfalva, Rosincz, Usuricz, Vlach, Marcoczel, Moninchel, Mosa, Muszt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]