1,162 matches
-
-a-nchis". La fel și Borges: "nu putem admite că ar exista ceva întâmplător într-o carte dictată de o inteligență divină, nici chiar numărul de cuvinte sau ordinea semnelor" (Golemul). Cartea, labirintul, oglinda, visul nu sunt numai simple "figuri", toposuri comune, "felii" sau decupaje cu care putem aproxima universurile ideatice ale poeticii eminesciene sau, respectiv, ale lui J.L. Borges. Codurile lor rămân încă tentante pentru noi lecturi, pentru deschiderea unui "nou orizont comparatist".3 Cel mai aproape de sensul lor ni
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
piața gândirii filozofice". 44 M. Heidegger, Op.cit., p. 83. 45 G. Vattimo, Aventurile diferenței, Ed. Pontica, p. 214. 46 Jean Pierre Richard, Op.cit., pp. 68-69. De amintit: în Orient călătorește și D. Bolintineanu: La piramide, din ciclul Reverii, este un topos pre-eminescian, cu magistrale realizări pe tema ubi sunt: "Dar acolo pe hotarul deșertelor tăcute / Era odinioară acel vestit Memfis. / Luminile, știința și artele plăcute / Făcuseră acolo al lumii paradis. / Aici era cetatea cu magice palate, / Aici locuitorii trăiau ca-n
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
unitate mai abstractă și mai generală din punct de vedere semantic, manifestată sau reconstruită de un set de motive: dacă ochelarii sînt un motiv în Prințesa Brambilla, vederea e o temă în aceeași lucrare. Motivul ar trebui deosebit și de TOPOS, care este un complex specific de motive ce apare frecvent în texte (literare): nebunul înțelept, copilul bătrîncios, locus amoenus etc.. 2. O unitate narativă, minimală la nivelul sintactic; o ASERȚIUNE NARATIVĂ. Pentru Tomașevski, motivele pot fi statice (desemnînd o STARE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
degrabă un cadru-"idee" decît, de exemplu, un cadru-acțiune (INTRIGĂ), sau un cadru al existentului (PERSONAJ, MEDIU ÎNCONJURĂTOR). În plus, o temă ar trebui deosebită de MOTIV, acesta din urmă fiind o unitate mai specifică și mai concretă și de TOPOS, constituit (mai curînd decît ilustrat) de un complex specific de motive. În fine, tema unei lucrări ar putea fi deosebită de TEZA sa (doctrina pe care o susține). Spre deosebire de cea de-a doua, prima nu avansează un răspuns, ci contribuie
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
McHale 1978; Rimmon-Kenan 1983. ton [tone]. Atitudinea naratorului față de NARATAR și/sau situațiile și evenimentele prezentate, ca fiind transmise implicit sau explicit de narația sa. Se poate considera că tonul e o funcție a DISTANȚEI. ¶Brooks, Warren 1959; Richards 1950. topos. Orice dispoziție stabilă de MOTIVE care apar frecvent în textele (literare). Topoï ca nebunul înțelept, copilul bătrîncios și locus amoenus abundă în literatura apuseană. ¶Curtius 1973 [1970]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]. Vezi și TEMĂ. tramă. Vezi INTRIGĂ. transformare [transformation]. O
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
din România și al Societății "Kant" din România. A publicat numeroase articole în reviste de specialitate. A publicat volumele: Exerciții fenomenologice asupra filosofiei românești interbelice (1999; C. Rădulescu-Motru și proiectul antropologic kantian (2000); Căutarea de sine și chemările tradiției (2002); Topos-ul formal și istoric al silogisticii (2003); Fenomenul și nimicul. Vol. I Proiectul fenomenologic concept și aplicați (2005); Urechea tăcerii (Versuri. 2005); Răstiri către sine. Încercări de ideologie polifonică (2006); Situațiile existențiale (2007). La editura Institutul European, Iași, au apărut
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de cercetare pentru cei care se ocupă și se vor ocupa de filosofia lui C. Rădulescu-Motru și de problema modelelor filosofice de reconstrucție a umanului. Multe dintre temele demersului au fost revizuite între timp. Ele au fost regândite, reașezate în topos-uri filosofice noi, recumpănite în privința sensurilor proprii, chiar reformulate în contexte care se află la o anumită distanță față de orizontul stabilit, pentru ele, de ediția întâi a cărții. Unele dintre aceste reinvestiri hermeneutice se vor recunoaște însă în noua ediție
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Proiectul antropologic kantian nu este concentrat într-o parte a operei kantiene. Sensurile sale, dacă îl considerăm așa cum am propus aici, ca un fel de principiu de construcție a demersului critic, trebuie să se afle peste tot în orizontul acestuia. Topos-ul critic cel mai generos în privința sensurilor proiectului antropologic este a doua Critică. Omul apare în acest context ca subiect sensibil (impresionabil) și subiect inteligibil ("suport" al legii morale). De aceea, unitatea sa fie trebuie postulată, fie trebuie dedusă. Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
persoana oricui altuia totdeauna în același timp ca scop, iar niciodată numai ca mijloc", întemeiat pe principiul: "natura rațională există ca scop în sine"72, vorbește despre o condiționare esențială pentru "persoană" și indică, totodată, sensul limitei sale, mai bine-zis, toposul ce se deschide dincolo de ea. Pentru o sistematică a eticii kantiene, s-ar putea propune o ierarhie a conceptelor esențiale; totuși, conceptele în cauză conduc spre un singur înțeles, ele par a avea o semantică foarte apropiată, așa încât grupările, ordonările
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
asceza reprezintă folosind limbajul personalist energetic o energie care nu mai rămâne blocată înlăuntrul sufletului credinciosului (așa cum s-a întâmplat până în epoca modernă), ci iese în afară și se exersează prin muncă. Desigur, există multe negări ale tradiției, un întreg topos sufletesc, sau un ethos ce mijlocește relația dintre asceză și munca profesională. Dar lucrul demn de remarcat, raportat la contextul de față, este tocmai posibilitatea vocației de a lua forma unui complex psiho-social (asceză întrupată în muncă) și necesitatea istorică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
că se află în această poziție numai legiuitorul, pe când omul obișnuit, "mul resentimentului", fiind consumatorul "alorilor eterne", migrează când către un capăt, când către celălalt, nereușindu-i nici renunțarea la propria natură sau identificarea cu ea, nici deicidul. Prin acest topos antropologic, filosofia lui Nietzsche dezvăluie un model de reconstrucție a umanului diferit de cel din filosofia lui C. Rădulescu-Motru. Omul personalismului energetic se află la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat. Apropierea lui de unul dintre poli înseamnă apropiere și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ordinea existenței scapă conceptualizării, deși, dacă premisele demersului ar fi fost kantiene, tocmai la o imagine "cosmologică" a omului ar fi trebuit să se ajungă; altfel spus, ar fi trebuit precizate pozițiile omului față de cele două instanțe care mărginesc orice topos uman: condiționatul natural și Necondiționatul (Absolutul). Re-construcția lumii și omului pare a fi, la Renouvier, insuficientă sieși. Trebuie însă reținută ideea personalizării ca un fel de cale proprie recâștigării de către om a condiției "persoanei primitive", perfectă în situarea sa "cosmică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
am evocat multe probleme, de la instituția discipolatului, iubirea pedagogică, trecând prin unele contrarietăți și mirări formative, prin invocarea unor schimbări de paradigmă educațională, a unor situații atipice de formare, a educării prin sine, a edificării prin raportarea la timp și toposul cultural, și până la formarea prin experiența sacrului sau a unor Întâmplări cu caracter autobiografic. Unitatea cărții s-a conturat la sfârșit, prin structurarea unor câmpuri tematice congruente, În care ideile decurg unele din altele, se cheamă reciproc, se Întăresc ca
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
să creionăm un răspuns. Poate că cea mai profundă deosebire dintre cei doi stă În sorgintea, temeiul și „rațiunea” apariției lor În lume și pentru oameni. Socrate este un simplu om, un „accident” fericit, chiar dacă gândirea lui a plămădit un topos cultural care a străbătut epoci, dăinuind și azi. Isus are o origine divină, este Dumnezeu Întrupat, face parte dintr-un „plan” cosmic și a resuscitat spiritual Întreaga omenire. „Lecțiile” lui Socrate au primit numeroase amendamente, „lecția” lui Isus strălucește În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
care faptul religios se diluează și se transcodează, pierzându-și criptizarea inițială, până la un punct justificată și de-nțeles. La orice nivel ne-am plasa, e loc de o nouă stilistică, de o reconfigurare discursivă În raport cu evoluția limbajului și cu toposul cultural al vremii. Nu putem pretinde o rescriere a liturghiei deja fixată de sute de ani În privința secvențelor și a țesutului său discursiv; dar e de așteptat În perspectivă ca anumite entități minimale de discurs să fie aduse la zi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nici un caz nu putem „progresa” din anumite puncte de vedere (economic, social) pe seama unei „regresii” din punct de vedere spiritual. Spiritualul, oricât de „Înșurubat” În tradiție ar rămâne, are nevoie de o „aerisire”, de o revigorare, de o retraducere În toposul cultural al vremii. De aceea, religia unei comunități este inevitabil mereu „Înălțată” la nivelul socialului și al oamenilor ce-l compun. E important să ne Întrebăm de ce parte a baricadei se va situa viitorul Întâi-stătător al Bisericii noastre față de această
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a materiei poetice; operează contrageri, ruperi de ritm, pliază versul pe diferite formule, ca mai apoi să-l îndepărteze de o eventuală dicție previzibilă. Inserția biograficului, aluziile textuale, dizolvarea, pe alocuri, a lirismului și alunecarea spre proză, ironia, autoironia, definirea toposului „orașul meu colinar” încă din primul volum și păstrarea, augmentarea acestuia în cărțile ulterioare, totul prins într-o ecuație complexă, sunt elemente care, într-un dialog neinhibat cu postmodernismul, impun rostirea sigură a lui A., greu de încadrat într-o
ANDRIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285357_a_286686]
-
a lui Meinhold, Sidonia von Bork, die Klosterhexe (carte tradusă În engleză sub titlul Sidonia the Sorceress - „Sidonia vrăjitoarea” - chiar de către mama lui Oscar Wilde). Prea bun cunoscător al literaturii, Wilde nu-și face iluzia că a inventat un nou topos cultural. Dimpotrivă, admite că unica lui contribuție la acest mit „vechi de când lumea” al literaturii e găsirea unui context adecvat. „Contextul” Îi era la Îndemână și s-ar putea spune chiar că el Însuși fusese unul dintre protagoniștii și creatorii
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Cea mai apropiată de un asemenea ideal ar fi uriașa Enciclopedie a religiilor coordonată de Mircea Eliade și publicată În 1987. Evident, nu este o lectură pentru un neinițiat și, În ciuda tratării tuturor formelor majore de ritual și a tuturor toposurilor mitologice, logica tratatului enciclopedic nu permite o structurare accesibilă a materiei după un principiu integrator. Majoritatea zdrobitoare a lucrărilor de specialitate rămân prizoniere unei abordări savante, În care accentul este pus pe viziunea asupra mitologiilor și ceremoniilor proiectată de fiecare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Înseamnă că alături de mitologiile „clasice” se pot așeza și diverse mitologii moderne (de la cele consacrate unor vedete până la cele legate de anumite evenimente sau situații), care sunt, și unele, și altele, corpusuri construite, complexe, eterogene, ce sedimentează figuri, scheme epice, toposuri și simboluri din diferite discursuri sociale. Note constitutive ale mituluitc "Note constitutive ale mitului" Forma de exprimare Așa cum succint se exprimă J. Fontenrose (1971, p. 54), „pentru cercetătorul serios al mitului regula este următoarea: dacă nu există poveste, atunci nu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
munți/ Adă-mi dor de la părinți./ Bate vântu’ de prin flori/ Adă-mi dor de la surori./ Bate vântu’ de prin brazi/ Și-mi adă dor de la frați (M. Pop, 1976, pp. 145-146). Prima parte a acestui text prezintă ruperea de toposul simbolic care definește casa miresei (stratul de flori, de obicei Îngrijit de fete) și enumeră rudele dragi de care se va despărți (mama, frații mai mici, fetele de o vârstă cu mireasa). Apoi, cântecul prezintă Însemnele, specifice satului tradițional, ale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Întâi frânt În bucăți și abea după aceea diferitele sfărâmături sunt aruncate prin fântâni sau puțuri, prin bălți sau prin grâne (S.F. Marian, 1994, vol. II, p. 324). Ansamblul mitico-ceremonial al Caloianului sintetizează teme mitologice, scheme epice, figuri legendare și toposuri, pe care le activează cu ajutorul unor structuri rituale eteroclite, provenind din diferite sisteme specifice culturii folclorice. În jurul temei dominante a fertilității, el construiește cu ajutorul acestor elemente un „rit magic, având un caracter agrar și meteorologic” (I. Evseev, 1997, p. 66
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
răbdare,/ Ceasul de neînturnare./ Că el va sosi/ Și tu vei veni/ Dacă cerbii vor ara/ Ciutele vor semăna... (S.F. Marian, 1995, pp. 279-288) Acest text funerar dezvăluie o geografie chtoniană extrem de complexă: ea se bazează pe o sumă de toposuri, În care diferite ființe veghează vămile lumii de dincolo. Bocetul are valoarea unui text inițiatic, deoarece: a) descrie locurile sacre: trecătoarea apelor, cele șapte vămi, răscrucea marcată de o salcie mare, Înaltă și aplecată, mărul lui Sân Pătru, masa de sub
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
caute cu atenție printre răzoare pentru a găsi florile Raiului. El trebuie să aștepte cu răbdare intrarea În rai și să nu spere că va exista vreun drum de Întoarcere - imposibilitatea reîntoarcerii În lumea celor vii este marcată de două toposuri ale nefirescului, cerbii care ară și ciutele care seamănă cereale: așa cum natura nu poate căpăta și Îndeplini funcțiile culturii, nici sufletul ajuns la capătul călătoriei nu poate răsturna rânduiala sacră. Ideea principală a acestui text este aceea că integrarea În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pe care efebul atenian și le taie ca semn al vârstei virile Îi flutură Încă pe umeri. Iason e un adolescent Întârziat: nu suntem În miezul unei realități sociale, ci al mitului. (J.-P. Vidal-Naquet, 1985, p. 180) Dimpotrivă, alte toposuri ale acestor mituri trimit la anumite „concepte” mitologice, specifice funcției războinice. În esență acestea ar fi: a) furor sacer - războinicul nu Începe lupta Înainte de a atinge o stare de transă, de depășire a condiției sale umane și de transfigurare Într-
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]