1,082 matches
-
simt picioarele. Mă dizolv...” Îndârjirea de a se abstrage din realul concentraționar, ingeniozitatea de a se separa de el n-o ajută pe deținută să scape totuși de agresivitatea mizeriilor în avalanșă, dozate când savant, progresiv, când grosolan, brutal de torționari. Paginile cărții se precipită, se contorsionează, se zbat, respiră în sincope, sunt o biciuire neîntreruptă a nervilor. O disperare fără întoarcere: „Dimineața, la orele cinci, scularea. Hai! Bruftuluiește-ți trupul. Dă-te jos din pat, obligă-l să lase căldura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
găsit o privind pe fereastră, doctorul credea că murise de cel puțin o zi”// p. 149) - nemărturisire, pecetluire în păcat. „Privirea pierdută pe geam” a căOăului, posibil, în căutarea victimelor lor sau a iertării, naște întrebarea: au regretat vreodată turnătorii, torționarii sau securiștii gesturile și faptele lor? Au căutat cumva salvarea sufletelor lor? și dac-am afla, ne-am liniști sufletul?! Posibil, dacă s-ar mai naște un episcop cum a fost dr. Elie Miron Cristea (1868-1939) care, în fața poporului dreptcredincios
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
mai puțin glosarea pe marginea acestora, fără însă a nega importanța acestei perspective. Făcând referire la aceeași sensibilitate a subiectului, vom spune că am acordat o importanță deosebită terminologiei folosite pe parcursul volumului. Precizăm din start că suntem împotriva denumirilor de „torționar” ori „călău” pentru cei care erau forțați să își lovească colegii de suferință, întrucât ele implică automat o sentință pe care - suntem convinși - nu este nici permis, nici cuviincios să o emitem. Mai mult decât atât, acești termeni au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de persoane interesate, cât și - din păcate - chiar de victime, care nu au reușit să depășească traumele prin care au trecut și să îi ierte pe cei care au acționat asupra lor la comanda unor păpușari ascunși. Acuzele nejustificate de „torționar” și „călău” sunt încă de actualitate, deși credem că nu îi putem pune pe picior de egalitate pe deținuții care au fost obligați să lovească, după ce luni de zile au îndurat torturi de tot felul, cu un Alexandru Nicolschi ori
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Statele Unite ale Americii, care îi acordaseră cetățenia de onoare. Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa a slujit la biserica ortodoxă română „Sfânta Cruce” din Alexandria, Washington. Datorită faptului că s-a menținut permanent pe poziții anticomuniste, a fost deseori acuzat că a fost torționar la Pitești, fapt departe de adevăr. Gheorghe Calciu nu a făcut parte din „comitetul” nici unei camere în care s-a torturat și nici măcar nu există surse care să ateste că ar fi bătut pe cineva. Chiar dacă acest lucru nu înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nu a fost obligat să o facă, întrucât, în general, există un vid de informații despre Pitești, simpla lovire a unui coleg deținut nu transforma victima în membru al echipei de agresori. Pe de altă parte, repetăm că termenul de „torționar” nu poate fi aplicat decât, eventual, celor, foarte puțini la număr, care au torturat fără să fie bătuți înainte; or, Gheorghe Calciu fusese schingiuit în Pitești. Calciu a murit la 21 noiembrie 2006 în Statele Unite, dar a fost înhumat în
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
luna august la sediul Securității și la Ministerul de Interne. Transferat la penitenciarul Galata din Iași împreună cu lotul său, susține că în închisoare a fost bătut, tras de păr și electrocutat. Cu toate că se scăpa pe el și avea convulsii insuportabile, torționarii nu se opreau. Leonida afirmă că, în urma torturilor și a amenințărilor cu moartea, a cedat psihic și a devenit schizofrenic, fapt declarat, după eliberare, de către părinții săi. De asemenea, susține că inclusiv colegii din lot, văzându-i condiția, l-au
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acțiune în ochii opiniei publice a izbutit în mare măsură, inclusiv cu ajutorul (voluntar sau accidental) istoricilor și chiar al victimelor: dacă primii s-au grăbit să formuleze acuzații nefondate, să generalizeze în mod nedrept și să propună termeni calomnioși precum „torționar” ori „asasin”, victimele însele fac jocul adevăraților organizatori și responsabili ai mișcării atunci când se acuză între ele pentru bătăi și atitudini din acea perioadă 1, fără a cunoaște întregul context al suferințelor îndurate de fiecare. Un alt element important îl
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
To a nunnery - go! William Shakespeare, Hamlet, actul III, scena 1 Tabloul confuzieitc "Tabloul confuziei" Ne-am obișnuit cu amestecul de indiferență, clemență pasivă și libertinaj drapat al tranziției. Avem, prin urmare, o stranie moștenire. România n-a demascat marii torționari, iar edilii Bucureștiului n-au construit un muzeu al victimelor Securității - precum Stasimuseum din Berlin -, deși am înregistrat cele mai multe în toată Europa de Est. În schimb, Silviu Brucan a fost, până la moarte, starul nenumăratelor emisiuni de analiză politică televizată. Vechiul instigator al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pe o vastă documentație - În special din arhivele S.R.I. -, autoarea ne conduce În camerele de anchetă ale temutei instituții ce a fost Securitatea, În Încăperile factorului de decizie care a regizat marele spectacol al procesului, În lumea victimelor și a torționarilor. Autoarea nu e lipsită de talent literar; unele tablouri descrise rămân memorabile. Personal am reținut, ca emblematic, tabloul „torționarului la pensie” Ioan xe "Șoltuțiu"Șoltuțiu, transformat În „respectabil universitar” - un domn cu baston, elegant și rasat, deprins să fie chemat
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
rasat, deprins să fie chemat „domn’ profesor de către concitadini, ce se plimbă senin sub soarele amiezii de iarnă”2. O imagine-avertisment ce nu poate să nu alarmeze, să nu reclame dreptul la memorie și la adevăr. Căci unii dintre foștii torționari, sub Înfățișarea unor bunici nevinovați, Încă mai poluează mediul Înconjurător. Există apoi o serie de referiri la conexiunile „evreiești” ale procesului, În special cele legate de Emil xe "Calmanovici"Calmanovici, xe "Berman"Berman și xe "Kofler"Kofler. Putem spune că
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
au ajuns la comunism din pricina antifascismului. Nu puțini au aderat la noua direcție din carierism și sete de putere, Înțelegând să obțină avantaje personale de la noua Putere, alții, intrați În Partid din afinități ideologice, au fost corupți de Putere, ajungând torționari. O problemă care s-a discutat a fost numărul de evrei În cadrul Partidului Comunist Român. Pe acest subiect s-au prezentat cifre fanteziste, fără legătură cu realitatea. Este greu de stabilit exact compoziția națională a Partidului Comunist. Pe de-o
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Aligo) sau Dan Dumitrescu, „reeducați” de la Pitești, au murit de ciroză hepatică. Pentru a oferi cititorului o imagine mai clară a scopului pe care l-a avut barbaria de la Cazimcă, trebuie să-i mai furnizăm câteva informații și anume: Procesul torționarilor de la Pitești și Gherla, în frunte cu Țurcanu Eugen s-a judecat la Tribunalul Militar București, în 1954. El a fost provocat, nu de dorința regimului comunist de a pedepsi pe cei vinovați de crimele „Reeducării”, căci adevărații vinovați erau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
oamenii ajunși la limita rezistenței, supravegheați cu strășnicie să nu-și pună capăt zilelor, erau programați ca mai devreme sau mai târziu să cedeze voinței inchizitorilor. La Pitești tortura continuă, luni și luni de zile a fost aplicată violent de torționarii, torționați ei în prealabil, până deveniseră niște roboți, fără voință proprie, ascultând numai de vocea torționarului șef Țurcanu, iar acesta de ordinul Ministrului de Interne. La Cazimcă tortura de fiecare clipă era administrată de Securitate prin intermediul gardienilor, unelte oarbe alese
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ca mai devreme sau mai târziu să cedeze voinței inchizitorilor. La Pitești tortura continuă, luni și luni de zile a fost aplicată violent de torționarii, torționați ei în prealabil, până deveniseră niște roboți, fără voință proprie, ascultând numai de vocea torționarului șef Țurcanu, iar acesta de ordinul Ministrului de Interne. La Cazimcă tortura de fiecare clipă era administrată de Securitate prin intermediul gardienilor, unelte oarbe alese pe sprânceană, dintre cei cu înclinare spre crimă sadică, recrutați și instruiți în școala ei. Aceștia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
este vorba de condamnații la moarte din primul proces al reeducării și neexecutați. Diferența este că în timp ce la Pitești regimul a încercat să se disculpe printr-un simulacru de proces, în care să-i pună sub acuzare pe așa-zișii torționari, oameni cu voința anihilată, deveniți niște automate ale crimei în mâna organelor Ministerului teroarei și crimei, la cazimcă nu au mai făcut acest proces, în care ar fi trebuit să și acuze personalul executant și cei care concepuseră sistemul, care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
apoi spectaculos. El avea obiceiul, fiind mai vorbăreț, să converseze la cazimcă cu gardienii, cărora să le spună ce întâmpinase la Pitești și cum după aceea se făcuse un proces, în care chiar directorul închisorii fusese implicat alături de Țurcanu, principalul torționar și o parte din gardieni. El gândea că odată și odată acești oameni simpli vor putea depune mărturie de cele auzite. Dar în loc de aceste mărturii îndepărtate, ei l-au raportat imediat superiorilor lor. Astfel, l-au scos pe Voinea din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care îl doborâ la pământ pe Tavi. îl lovi cu picioarele să se scoale, urlând la el: „Scoală-te banditule, criminalule!” Voinea se făcuse cocoloș jos acoperindu-și cu brațele ficatul și pieptul pentru a para loviturile de cizmă ale torționarului. Acesta continuă să-l lovească în neștire când cu vârful cizmei, când cu călcâiul, urlând și făcând în jurul lui un fel de dans macabru de sălbatici. O clipă îi trecu lui Tavi prin cap ca un fulger gândul luptătorului: „E
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să facă publică neexecutarea lui Nuti pentru a se demonstra umanitarismul regimului. Efectul acestei știri în închisori trebuia să producă timorarea tuturor că, „reeducarea” poate reîncepe, căci dacă Nuti e în viață, s ar fi putut ca toată garnitura de torționari să fie în viață și să stea, cu arma la picior, undeva, pentru a porni la ordin, o nouă ediție a groaznicei acțiuni. în camera de la subsolul Internelor, Nuti și cu Hanu se îmbolnăviseră de viermi intestinali. Medicul le-a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la alta. Fiecare schimbare însemnând și schimbare a condițiilor de viață precum și a climatului intim de conviețuire. într-o celulă, de exemplu, știai sigur că este un informator, care va raporta tot ce aude, în alta te întâlneai cu un torționar, care era gata să sară să te sfâșie, în alta un om bun, care căzuse fără să se știe sau care după un timp va cădea și va declara cele aflate de la Nicolae Petrașcu. În fața atâtor curse, care i se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
apoi erau discutate și completate. Eliberările „pe sprânceană”, hotărâte de foarte sus. Tot procesul acesta se desfășura sub umbra amenințătoare a Piteștiului; când efectuarea unei autoanalize nu era pe placul lui Crăciun din sală se auzea vocea tunătoare a unui torționar: „Dați-l pe mâna mea, domnule colonel!” întregul proces de reeducare din Aiud trena, căci Crăciun vroia neapărat ca și Petrașcu să treacă prin el. În 5 iulie 1961 el se găsește încă la Jilava, căci există un document în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Călugărul Arsenie Papacioc venea alături de Naidim. Doi sfinți ai închisorilor comuniste, unul călugăr preot, celălalt frate de cruce. Virgil Maxim împreună cu frații lui de cruce Aurel Obreja, Ioan Ismană, Constantin Lupoaie, Dumitru Neagu și Marcu Aurelian Stoica înfruntaseră la Gherla torționarii cei mai sadici în frunte cu Eugen Țurcanu și au ieșit biruitori, aici în Aiud înverșunați într-o rezistența pasivă, care exaspera bruta de Crăciun, treceau senini prin toate încercările. Poetul Fane Vlădoianu aproape orb, care compunea poeziile fără creion
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
două războaie. Acest fapt l-a costat pe Nuti viața, dar crima pe care trebuia s-o facă împotriva lui Nicolae Petrașcu nu a făcut-o și poate că în intimitatea lui îi păruse rău și de ce făcuse înainte ca torționar al bolnavilor T.B.C. de la Tg. Ocna. Desigur că acest regret și mai ales ultima lui manifestare corectă față de șeful mișcării legionare din țară, va fi tras mult în balanța judecății lui din urmă. Nea Pătru cum îi spuneau toți care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe chinuirea psihică a deținuților. În acest scop, printre deținuții politici, dar nerecunoscuți ca atare de către regimul de la București, sunt amestecați deținuți de drept comun gata oricând, pentru avantaje minime, să producă neplăceri celor în cauză. Aceștia au parțial rolul torționarilor din perioada neagră imediat după acapararea puterii de către comuniști în România. Prin decretul de grațiere din 29.11.1982, 11 dintre cei 12 au fost eliberați. În penitenciarul Rahova a mai rămas doar Constantin Ion, reținut în mod abuziv sub
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
le iei, să-ți hrănească morbul orgoliului și al infatuării cu urale și ovații, cu sacadate strigăte mecanizate, inconștiente și contagioase, care le umflă palmele și le dilată coardele vocale, ca într-un coșmar colectiv demn de cei mai temuți torționari ai închisorilor comuniste. în zilele acestui congres, e bine să nu ieși din casă decât mânat de nevoi absolute. E bine să ocolești și privirile uniformelor indigo, ca și pe cele ale civililor prea calmi de pe marginea străzilor, care fumează
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]