828 matches
-
surorii soarelui, ca expresie hiperbolică, totalizantă a abilităților creatoare. Puterile fetei din argea sunt supreme. Ultimul vers citat poate contraria, dacă nu facem legătura cu Ursitoarele, ca model sacru pentru mânuirea firului fatidic. Puternic legate de activitatea lunară, țesutul și torsul fac și desfac viața însăși. „Instrumentele și produsele țesutului și torsului simbolizează în mod universal devenirea”. M. Eliade observa că fetele, în timpul recluziunii, învață mai ales torsul și țesutul, obiceiuri care „explică lumea”. Toate precauțiile legate de tors implică puterea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din argea sunt supreme. Ultimul vers citat poate contraria, dacă nu facem legătura cu Ursitoarele, ca model sacru pentru mânuirea firului fatidic. Puternic legate de activitatea lunară, țesutul și torsul fac și desfac viața însăși. „Instrumentele și produsele țesutului și torsului simbolizează în mod universal devenirea”. M. Eliade observa că fetele, în timpul recluziunii, învață mai ales torsul și țesutul, obiceiuri care „explică lumea”. Toate precauțiile legate de tors implică puterea lui magică: nu este bine să torci noaptea, torcătoarele nu trebuie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
model sacru pentru mânuirea firului fatidic. Puternic legate de activitatea lunară, țesutul și torsul fac și desfac viața însăși. „Instrumentele și produsele țesutului și torsului simbolizează în mod universal devenirea”. M. Eliade observa că fetele, în timpul recluziunii, învață mai ales torsul și țesutul, obiceiuri care „explică lumea”. Toate precauțiile legate de tors implică puterea lui magică: nu este bine să torci noaptea, torcătoarele nu trebuie să se apropie primăvara de stâne ca să nu se stranguleze mieii în pântecele oilor, iar „pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
țesutul și torsul fac și desfac viața însăși. „Instrumentele și produsele țesutului și torsului simbolizează în mod universal devenirea”. M. Eliade observa că fetele, în timpul recluziunii, învață mai ales torsul și țesutul, obiceiuri care „explică lumea”. Toate precauțiile legate de tors implică puterea lui magică: nu este bine să torci noaptea, torcătoarele nu trebuie să se apropie primăvara de stâne ca să nu se stranguleze mieii în pântecele oilor, iar „pentru femeile unor sate din Basarabia torsul simboliza destinul propriei vieți, fusul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lumea”. Toate precauțiile legate de tors implică puterea lui magică: nu este bine să torci noaptea, torcătoarele nu trebuie să se apropie primăvara de stâne ca să nu se stranguleze mieii în pântecele oilor, iar „pentru femeile unor sate din Basarabia torsul simboliza destinul propriei vieți, fusul încărcat înseamnă viață lungă”. Basmele păstrează coordonatele rituale pentru ocupația feminină. Fiicele izolate ale împăratului „...coseau de nouă ani la o floare p-o basma fără să fi ieșit vreodată din casă, că nu le
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
întâi o mutație ontologică. În absența cufundării în mit, fecioarele nu pot crea o lume bine legată și palma de pânză nețesută va fi completată odată cu recunoașterea statutului superior. Pentru Ileana din basmul Toarceți, fete, c-a murit Baba Cloanța torsul seamănă cu o probă imposibilă care crește exponențial, în decursul celor trei încercări. Cânepa și inul din saci vor fi prelucrate de însăși Baba Cloanța, al cărei ajutor năzdrăvan duce la căsătoria fetei cu fiul de împărat. Similitudinea cu încercările
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
imposibilă care crește exponențial, în decursul celor trei încercări. Cânepa și inul din saci vor fi prelucrate de însăși Baba Cloanța, al cărei ajutor năzdrăvan duce la căsătoria fetei cu fiul de împărat. Similitudinea cu încercările vitejești este vizibilă; aici torsul reprezintă o legitimare socială, care demonstrează comunității că fecioara are calități gospodărești ce respectă tiparul sacru, creator de lume. Ocupația simbolică este caracteristică fecioarelor de orice rang, fiind proprie feminității fertile, nu nevoilor practice. Ea premerge căsătoria, fiind un gest
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fecioarei și prin prefacerea unor rugi de aur în furcă și fus. Obiectele oferite în schimbul globilor oculari țin de ocupațiile rituale, dar sunt încărcate suplimentar cu ideea de ofrandă a spiritului și cu noblețea superlativă a metalului prețios. Furca de tors este emblema fetei inițiate, care știe și poate ordona forțele nestăvilite ale sacrului. Fiica geamănă cu totul și cu totul de aur, născută de fata supusă inițierii, revine la viață, în urma metamorfozelor succesive, ținând în mână un fus, în timp ce băiatul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
uscatul se separa de ape. Repetiția care creează sinonimia cântec cu jalecântec frumos accentuează în plan poetic capacitatea demiurgică a muzicii create de fecioară. Și Cântecul de Lioară, în care recluziunea dezvăluie „instituția” feminină a șezătorii, revelează un plâns asociat torsului. „Șed în șir și joc/ Și fetele torc./ Numai fica me/ Firu-și firuie/ Sta și lăcrima” (Valea-de-Jos - Bihor). Opoziția neofit - grupul fetelor integrate social augmentează drama inițiatică, în care forțele născătoare de lumi se conjugă cu energiile fecunde ale viitoarei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bourul sau cerbul devin meniul ritual, folosește comensualitatea pentru resuscitarea puterii magice aflate în animalul totemic. La cules magic de plante Dinamicul incursiunii în necunoscut, dat de ritualul arhaic de culegere a florilor, se opune staticului caracterizat de țesutul și torsul care pot schimba „tot ce ține de soartă, de ritmurile vieții” prin puterea lor. În acest context, „vânătoarea (îndeletnicire bărbătească) are aceeași însemnătate în viața tribului ca și culesul plantelor sălbatice (îndeletnicire femeiască)”. Ambele scenarii valorifică ocupațiile istorice ale fiecărui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru sosirea concomitentă a florilor și a neofiților. Cele dintâi constituie glasul vegetal al pământului regenerat prin potop, iar fetele sunt direct legate de floră și vin într-un spațiu cu rol premarital. Culesul, o funcție ordonatoare, asemenea țesutului și torsului, mâinile dalbe ale fetelor așezând florile gradual în buchete. Cele trei sinonime, mănunchi, vârstă, chită subliniază la nivel poetic gestul de ordonare socială a forțelor germinative, caracterizate de o dominantă estetică. Anteriori¬tatea potopului redat prin perfectul compus indicativ marchează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ai nimerit calea, că prin părțile locului nu calcă nici pasăre măiastră”. Culesul constituie, așadar, scenariul inițiatic acordat puterilor feminine prin care neofitul pătrunde pe tărâmul fertilității nestăvilite. Promisiunea maritală ce conține conștientizarea capacităților intime este făcută de fete la tors sau la cules, adică în momentele activării puterilor magice. Gradarea promisiunilor ce culminează cu cea a mezinei născătoare de prunci minunați se face la cules de in sau cânepă, plante cu valorificare textilă ce implică un complex de acțiuni dificile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
descântece, ca sugestie a evoluției inițiatice ce implică suferința rituală. În cântecul de Lioară, variantă a tipului Mă luai, luai, mutilarea inițiatică (pe care am întâlnit-o și în basme sub forma degetului mic retezat) este asociată ritualului culegerii și torsului: „Luni dimineața,/ Luai furchița/ Și secere-n brău./ Tare mă purtai,/ Dejetu-mi tăiei;/ Cursă sânge, cursă,/ Doru mă d-ajunsă,/ De maică, de taică,/ De frați de surori,/ Grădina cu flori” (Valea-deJos - Bihor). Despărțirea dureroasă de familie nu poate fi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
asupra valorii simbolice, a morții prefigurate prin sângerarea plăgii. Versul Tare mă purtai din cântecul de Lioară citat conține dramatismul solicitant, specific ritualului inițiatic, în decursul căruia acțiunile semnificative sunt marcate prin valoarea atemporală a imperfectului: plecarea cu furca de tors, suportarea evenimentelor și însemnarea trupului. Toate celelalte acțiuni țin de ființa umană vulnerabilă care trebuie să sângereze și să resimtă afectiv mutațiile ontologice. Perfectul simplu prin care sunt redate reacțiile la scenariul inițiatic limitează gravitatea lor, printr-o înscriere în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și înviind astfel, neofiții căpătau calități magice” ce vor fi puse la temelia lumii rezidite prin sacrificiu. Maternitatea fabuloasă Momentul ritual al cumulării forțelor sacre fertile deschide totodată etapa integrării rituale în comunitate prin gesturi maritale. La cules ori în timpul torsului izolant, fecioarele fac promisiuni maritale, în concordanță cu puterile lăuntrice dobândite. Mezina supralicitează de fiecare dată miza maritală, având convingerea că poate aduce pe lume prunci mirifici: „- De m-ar lua pe mine feciorul acela de boier ce trece p-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
el”, doamnelor și domnilor?! Oare nu a găsit el o cale, În sfârșit o cale, de a ieși din existență, o cale mai onorabilă decât sinuciderea? Și... mai presus de orice, un fel de „a ieși rămânând”, așa cum sunt formidabilele torsuri de sclavi ale lui Michelangelo, o „fugă Împietrită”! Și abia acum, după decenii de când am compus acea „simfonie epică” pe care am botezat-o, cu un titlu echivoc, Animale bolnave, și l-am „Întronat” pe „bietul Paul” drept ax al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să te îmbăiezi dacă participai la procesul tehnologic organizat, și nu în toate cătunele era apa necesară, din belșug, pe măsura trebuințelor. În timp ce făcutul caierelor, cu folosirea raghil ei și a pieptenilor pentru desprinderea fibrelor în bucăți cât mai fine, torsul a ceea ce rezulta, erau muncă specifică părții feminine, deci a mamei, ca și a sculurilor cu firele toarse, realizate prin folosirea vârtelniței. Făcutul țăghiilor la țucală, pe care erau puse firele prin depănarea lor din sculuri, îmi reveneau aproape în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
la această întrebare oedipiană! De oriunde venim, cu toții vom voi, la un moment sau altul al existenței noastre lucide, să intrăm în acea „Tebă a spiritului” și cu necesitate vom fi opriți, întâmpinați de acel Animal hibrid, cu cap și tors de femeie, ce ne va pune întrebarea: de ce, Domnule sau Doamnă, bărbat, femeie, tânăr sau ins obosit de propriile eșecuri și victorii, de ce omului i s-a dăruit frumoasa, miraculoasa rațiune pentru toate treburile și calculele sale multiple și necesare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ceată. Plata gazdei cetei se va face în anul agricol care urma, prin prestarea de către fiecare fecior a uneia sau a două zile de coasă, iar de către fete a unei zile de seceră, de strâns fân sau o seară de tors la lînă sau la cânepă, pentru că și ele au participat în toată seara la joc în casa gazdei. Despărțirea feciorilor la spartul Cetei se făcea, după ce toate conturile erau închise, tot la un pahar de beutură, aceștia urânduși ca și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ilustrată de statuete antropomorfe și figurine zoomorfe, vase de cult, altărașe, amulete, obiecte de podoabă etc. Sunt expuse de asemenea obiecte de os, piatră și silex cu ajutorul cărora sunt ilustrate principalele ocupații ale purtătorilor culturii Cucuteni: agricultura, creșterea animalelor, olăritul, torsul și țesutul (lame de silex, topoare de piatră perforate, săpăligi din os și corn, fusaiole, greutăți pentru războiul de țesut și plasa de pescuit, râșnițe, percutoare etc. Vârfurile de săgeți și de sulițe, precum și topoarele din piatră erau folosite ca
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
industrială. Sălile ce expun piese istorico-arheologie sunt axate pe istorie locală, din zona orașului Buhuși. În celelalte săli sunt reprezentate aspecte privind istoria țesutului și postăvăritului, fiind expuse: darac de scărmănat lână, mici subansamble, război de țesut, meliță, roți de tors, cataloage cu mostre de stofe, costume naționale, ștergare, o reconstituire a unui război de țesut neolitic etc. Această expoziție valorifică tradiția industriei țesutului și postăvăritului din Buhuși, unde există unul din cele mai vechi centre industriale din Moldova. Primele lucrări
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
lupta lui Heracle cu centaurul. O altă operă cu aceeași temă a fost realizată de pictorul Silvestre. Arată apoi că la Ermitaj în Leningrad se găsește o statuie a lui Heracle matur, iar la Belvedere în Roma se află un tors care-l reprezintă pe Heracle în repaos, din a cărui ținută se degajă un simțământ de liniște și pace, simțământ născut din conștiința puterii fără seamăn. Se crede că Heracle este înfățișat în momentul întoarcerii cu merele de aur la
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
pregătirea și îi formează capacitatea de a judeca și de a-i conduce pe ceilalți. Toate aceste forme de învățământ erau rezervate doar băieților, fetele beneficiind de o educație minimală, exclusiv în familie, unde se învățau deprinderile activităților casnice, de tors și de țesut. Abia mai târziu, în perioada elenistică, femeia va putea accede la instrucție și cultură. În epoca clasică, orice femeie care ar fi urmărit să-și înfiripe o educație culturală și artistică ar fi fost bănuită că este
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
văzut-o stând, fără să lucreze. Era absolventă a șapte clase primare. Îmbrăcămintea ei era cât se poate de modestă, dar nu sărăcăcioasă. Lenjeria, pentru toți ai casei era lucrată de dânsa, pornind de la semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. În lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cu cele mai înalte funcții în stat, cărora noi le-am dat investitura să ne reprezinte, se pot coborî la nivelul de țață ideologico-electorală, care, cu furca-n brâu, pleacă în sat, pe la surate, mai mult pentru bârfă decât pentru tors. Comparația cu doi câini comunitari, răi și colțoși, nu-i avantajează pe câini; sunt mult mai răi oamenii, pentru că, nu-i așa, vă amintiți: „Un câine i-a mușcat mâinile / Și-a murit turbat câinele!”. Cei care asistă de pe lături
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]