206,418 matches
-
și nici nu mă prea uit la televizor, îmi petrec câteva minute pe zi discutând cu vecinii. Adevărul este că viața la bloc valorează cât studiul unei enciclopedii. Mai ales a unui bloc românesc, unde omogenizarea forțată a adus împreună tot spectrul social și, mai nou, politic: au trăit și continuă să trăiască laolaltă profesori universitari și muncitori, doctori și precupețe, ofițeri și zilieri, securiști și șomeri, activiști de partid de grad inferior și ingineri, turnători și foști deținuți politic, curve
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
Ioan Moldovan, redactorul-șef. În același context, Litere citează și altă Ceartă în familie, cînd editorialul României literare a polemizat cu cronicarii revistei. Aceste "certuri" nu sînt nici trucate, nici fără sens. Cronicarul vine și el cu o părere: dacă tot dorim transparență, haide să nu ne mai ascundem divergențele... sub covor! La urma urmelor, între indivizi și între generații pot fi nepotriviri de vederi. Ce e rău în asta? OGLINDA LITERARĂ de la Focșani (nr. 9) publică O scrisoare pierdută a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
CULTURAL (nr. 134), la, ca de obicei, bine-întocmita Revistă a presei, este reprodus din COTIDIANUL un text în care dl E. Simion protestează la cele scrise de dl Luca Pițu despre d-sa în Familia. Așa dar cearta ia amploare. Tot în Observator, de semnalat amplul fragment dintr-un studiu al dlui Adrian Marino despre Începuturile (deocamdată) raporturilor dintre libertatea și cenzura presei de la noi. După o cărțulie în care cenzura românească era succint descrisă de la origini pînă sub regimul comunist
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
Popescu se referea la meciul Dinamo-Rapid, despre care majoritatea comentatorilor consideră că a fost aranjat. Cronicarul se ambalează elogiindu-l pe fostul căpitan al echipei naționale. Ce om de caracter! Ce conștiință!! În ziua următoare ce citim în Evenimentul zilei, tot pe prima pagină, dar cu litere de zece ori mai mici: "Baciul susține că, atunci cînd a spus "mi-e milă" se referea la presă. Și nouă, dar nu de presă! Pe urmele Agenției Mediafax care citează o analiză din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
curentului european a fost și cel prin care România a afirmat că va sprijini acțiunile împotriva Irakului. Încît semnificația acestei vizite ar putea fi și aceea că America dorește să sugereze Uniunii Europene s-o lase mai ușor cu supărarea, tot mai fățișă, pentru indisciplina României ca țară candidată la U.E. Deocamdată însă, să ne vedem trecuți de momentul Praga. Se pare că PSD-ul, după ce a pus la rece șampania pentru NATO, vrea să-l pună la umbră și pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
că dispune și de veston, bine pitit sub cutele mantalei. Să stăm puțin și să cugetăm. Cînd unui om îmbrăcat în palton i se face cald, se descheie la palton. Dacă i se face și mai cald, leapădă paltonul. Dacă tot nu s-a răcorit, se descheie și la haină, lăsînd astfel să i se vadă vesta. A te descheia însă și la palton, și la haină, fără a-l fi lepădat mai întîi pe primul, nu se poate întîmpla decît
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
caz: atunci cînd vii nădușit de la chef și ai cam pierdut numărul paharelor. Boris Caragea l-a înfățișat pe Lenin într-o astfel de ținută, adică în strictă și elocventă conformitate cu viziunea caragialescă asupra revoluției: "Steaguri, muzici, chiote, tămbălău..." Tot din articolul menționat mai aflăm că Mihai Buculei este artistul cel mai potrivit spre a umple golul din Piața Scînteii: "Elev al lui Boris Caragea, al cărui atelier îl și folosește acum, el pare a fi mandatat să repare simbolic
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
această inițiativă, pe care Rectorul (de atunci) Marsio Strassoldo di Graffenberg a pus-o în aplicare. Toate aceste preliminarii au rolul de a sublinia o ultimă întâlnire colegială dintre româniști din Europa, care, între 11-14 septembrie 2002, s-au reunit - tot în Udine! - în cadrul unui colocviu sub titlul România și Romania: limba și cultura română cu fața spre Occident. Din păcate, lucrările au fost umbrite de dispariția marelui lingvist E. Coseriu, care urma să vorbească primul. De astă dată, participarea a
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
dacă așa e, dar un ziar de informație nu poate recurge la licențe de imagine de tip ACADEMIA CAȚAVENCU, înfățișînd pe Zoe Dumitrescu-Bușulenga în strai de călugăriță și explicînd cititorilor săi că imaginea cu pricina e un colaj al ziarului. Tot uriașul scandal provocat de faptul că România a semnat un acord bilateral cu Statele Unite privitor la Curtea Penală Internațională s-a fîsîit. Uniunea Europeană îngăduie, începînd de săptămîna trecută, ca țările membre să încheie acorduri asemănătoare aceluia încheiat de România cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
Țăranului Român. Abia în mașină îmi dau seama ce frig era în casă. Tot drumul soarele blînd mi-a mîngîiat obrazul și i-am simțit căldură prin par. Mormîntul îmbrăcat în piatră, sobru, rafinat și discret. Mă așez pe băncuța, tot de piatră, pusă acolo pentru popas. Flori de toamnă, lumînări. Crucea de lemn prinsă de copacul impunător ce păzește acest loc. La Muzeu, peste drum, de Ziua Crucii se pusese la cale un tîrg pe această temă. Traversînd, mă gîndeam
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
noi (neapărat poporul), difuz?! Mă refer la un scriitor care a rămas pe un peron de la care trenul mileniului trei a plecat cu gară cu tot, la un personaj care a plecat din Caracal și a ajuns (cu căruță cu tot) în același loc, la altcineva care are (acum) numai certitudini (ferice de el!) din cauză că pantalonii s-au rupt exact în locul responsabil de unele păreri de care nu mai are nimeni nevoie, precum și la un altul bântuit de accese catafazice (subiect
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
ale istoriei culturii, marchează primul eseu (Istoria unei întâlniri: C.G. Jung - K. Kerényi), iar efortul de a populariza, intenția de a face cunoscuți publicului mai larg scriitori că Konrad György sau Danilo Ki se manifestă în câteva dintre ultimele eseuri. Tot în perimetrul acestei fațete a cărții se incadreza eseurile dedicate dandysmului ori lui Cantemir, subiecte mai vechi de cercetare ale autoarei. Cele mai consistente pagini sunt însă dedicate lui Roland Barthes (De trei ori Barthes): pe lângă o examinare la lupă
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
Bildungsroman, Hyphologia nova etc.). Metodă utilizată de autoare în listarea acestor teme amintește de Julian Barnes din Papagalul lui Flaubert, iar analiza pare a conține ecouri din Maurice Blanchot (critică să la Mallarmé): Codul erotic (o erotică a limbajului) e tot mai puternic. Scriind texte "științifice", subiectul îndrăgostit se simte solidar, în mod ciudat, cu orice scriere al carei principiu e că Subiectul nu este decât un efect de limbaj (pag. 129). Acest stil, iubitor de paradoxuri, criptic și ușor poetizat
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
-și găsească primul exeget literar adevărat în Pompiliu Constantinescu, cel ce i-a definit genul proxim, calificând-o "o farsă pură" și a observat că lucrarea este "de o ingeniozitate extraordinară de situații, de o complexitate de intrigă rară". Și tot Pompiliu Constantinescu credea că înțelegerea acestei farse "presupune studiul întregului teatru caragialian". Ideea avea să fie reluată mulți ani mai târziu de Ion Constantinescu, în cartea Caragiale și începuturile teatrului european modern, unde putem citi că D'ale carnavalului e
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
pornind de la situațiile actuale, se lansează unele ipoteze asupra viitorului influenței engleze. în final, se prezintă stadiul cercetărilor în domeniu și bibliografia minimala pentru fiecare limbă (bibliografia detaliată și comentată formînd obiectul celui de al treilea volum al seriei, apărut tot în 2002 - An Annotated Bibliography of European Anglicisms). Articolul despre influență engleză în română - aparținînd autoarelor care au colaborat și la dicționar, Ilinca Constantinescu, Victoria Popovici și Ariadna Ștefănescu, - prezintă într-o formă sintetică, clară și densă, trăsăturile esențiale ale
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
parlamentare de azi, dacă ar trebui să le îndeplinească pe toate. Nu e prima oară cînd Parlamentul ticluiește legi ca și cum membrii celor două Camere s-ar fi încuiat pe dinăuntru și ar fi aruncat cheia. Actuala clasă politică dă semne tot mai primejdioase că vrea să se eternizeze și că în acest scop nu mai contează culoarea politică. Și cu cît sondajele de opinie vor arăta că alegătorii sînt tot mai puțin interesați de oferta partidelor existente, cu atît trebuie să
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]
-
dinăuntru și ar fi aruncat cheia. Actuala clasă politică dă semne tot mai primejdioase că vrea să se eternizeze și că în acest scop nu mai contează culoarea politică. Și cu cît sondajele de opinie vor arăta că alegătorii sînt tot mai puțin interesați de oferta partidelor existente, cu atît trebuie să ne așteptăm la încercări din ce în ce mai agresive de conservare a mecanismului actual din partea politicienilor care și-au văzut sacii în căruță. Protestele venite din partea asociațiilor pentru apărarea drepturilor omului, care
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]
-
merg pe neve, iar cei care le fac nici macar nu întreabă pe unde se zbîrcește asfaltul primăvară pe marile bulevarde. Așa că unde s-au zbîrcit ele pînă acum se vor zbîrci în continuare și pariez că reparațiile vor fi plătite tot din buzunarul contribuabilului, nu din cel al contractorului care își face treaba în bătaie de joc sub ochii și pe nervii noștri. Apropo, cu cîteva luni în urmă atrăgeam atenția că metroul ușor e o adevarată insultă la adresa bucureștenilor din
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
acestor 3 metri liniari de documente a avut inspirată idee de a le dona Institutului Român pentru Istorie Recentă, altfel am fi auzit despre ele cam cum am auzit despre arhivele din celelalte 40 de județe, unele dintre ele probabil tot în proprietatea salvatorilor lor revoluționari. Există în plus o comparație nefericită între binevoitorii care-au sustras acte oficiale profitînd de vidul instituțional și situația din Germania Democrată, unde o mină de oameni au intrat în clădirea STASI, preluind-o ca să împiedice
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
numărul relativ mare de filme care mi s-au întipărit în memorie. Ca și la Berlin, festivalul a debutat cu o producție Miramax: Frida, în regia Juliei Taymor, cunoscută pentru flamboaiantul Titus Andronicus, cu Anthony Hopkins în rolul titular. Și tot că la Berlin, debutul competiției a dezamăgit, chiar dacă Salma Hayek a investit 8 ani din viață pentru a ecraniza viața celei mai celebre compatrioate, pictorița mexicană Frida Kahlo. Cu o distribuție impresionantă - Alfred Molina, în rolul pictorului Diego Rivera, Antonio
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
Banderas - Siqueiros, Geoffrey Rush - Trotsky, Edward Norton - Nelson Rockefeller - filmul se împotmolește în detalii nu întotdeauna semnificative, iar momentele în care Julie Taymor reușește să comunice spectatorului esență operei picturale a Fridei Kahlo sînt prea rare. A doua zi însă, tot că la Berlin, unde s-a proiectat Bloody Sunday, a venit rîndul filmului care se va instala de la început ca principal favorit al competiției și care va fi într-adevăr încununat la final cu Leul de Aur - The Magdalene Sisters
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
lui Peter Mullan, cunoscut inițial ca actor - a obținut chiar Premiul de interpretare la Cannes în 1998, cu rolul din My Name Is Joe, în regia lui Ken Loach - si aflat la al doilea film că regizor, după Orfanii, realizat tot în 1998. Plasată în Dublin, în anul 1964, acțiunea filmului se centrează pe destinul a patru tinere, care ajung forțat într-o mănăstire catolică de maici ale Ordinului Sfintei Magdalena, păcătoasa pocăita. Care sînt păcatele pentru care cele patru tinere
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
logică e considerată vinovată de ce i s-a întîmplat, alta are un copil din flori, iar alta pur și simplu pentru că e prea frumoasă și atrage băieții într-un mod nepermis, vezi Doamne! În mănăstire întîlnesc pe o a patra, tot cu un copil din flori, al cărei destin va fi în final cel mai tragic. Mănăstirea respectivă e însă și o spălătorie foarte lucrativa pentru clerul catolic, fetele muncind practic ca niște sclave. Dacă adaug că acest gen de muncă
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
că speech-ul domnului Will Roberts a fost ținut în limba lui Shakespeare. Deci, pentru a fi înțeles de către participanți, scriitorul Will Roberts a apelat, paradox!, nu la limba galeză,- cum ar fi fost normal avînd în vedere mesajul, ci tot la limba engleză!... Globalizarea reprezintă, desigur, un pericol pentru culturile naționale. Avem toată admirația față de acești bravi galezi care au reușit să-și păstreze identitatea și sub ocupația romană și sub cea britanică. Dar acum trăim în epoca informațiilor în
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
așa se va întîmpla și cu engleza. Va veni momentul cînd și această limbă va muri, dînd naștere altor lăstare. Epoca globalizării abia a început. Dar schimbările, după cum am spus, au loc într-un ritm rapid și ireversibil. Ne îndepărtăm tot mai mult de culturile arhaice. Construim o nouă civilizație, care își va avea valorile ei. Vor apărea noi forme de exprimare artistică. Alte forme de artă. E greu de spus ce se va întîmpla cu poezia în această nouă lume
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]