2,344 matches
-
temă prioritară în literatura occidentală. Și cum despărțiți (și bine faceți!) poezia de literatură, nici poezia actuală nu se deschide „credinței” pentru a ieși din impasul postmodernității. Cred că este firesc. Numai în Răsărit, unde religiosul a fost surghiunit de totalitarismul comunist, redescoperirea credinței se impune ca o exigență trăitoare. M.I.: În lumea de azi, omul computerelor va mai simți nevoia să iasă în natură și să se reculeagă la umbra unui vers? În context, există o criză de cultură, o
„Am ratat ceea ce cehii au numit lustrația ...“ un dialog din anul 1995 cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca () [Corola-journal/Journalistic/5558_a_6883]
-
lettre. În adaosurile grafice la structuri care le acceptă, în contorsiunile lor cîteodată aluzive, Bogdan Lascăr nu se revendică de la vreun crez de politică manifestă. Ecou la ritmul și rima evenimentelor, ele sunt întrucîtva, întro țară din Est, încercată de totalitarism, unde ne-au dat apoi tîrcoale iluzii numeroase, crescînd dintr-o revoluție controversată. Frîngeri și dezorientări morale, ce s-au produs în situații vehement răsturnate, suspinul legitim după o normalitate nostalgic întrevăzută, - n-ar fi total nedrept să invocăm, pentru
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
Goldman și cărora el le întoarce vizita: „Sâc, sâc, sâc, fascistul ești chiar tu!” Nici măcar dacă obiectivul ar fi mai puțin meschin, bagatelizarea fascismului n-ar deveni acceptabilă. Semnele distinctive ale regimului fascist (le regăsim și în celalaltă ipostază a totalitarismului contemporan, comunismul) sunt supremația statului, a rasei, a castei conducătorilor, silnicia, violența criminală, înăbușirea oricărei forme de democrație, reprimarea crudă a opozanților, militarizarea societății, asumarea dreptului discreționar de a dispune de libertatea și de viața oamenilor, lagărele de concentrare, pedepsele
Bagatelizarea fascismului by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5805_a_7130]
-
Raymond Aron, din care nu lipsesc portretele unor contemporani, între care Jean- Paul Sartre. Colegi la École Normale, au fost despărțiți toată viața printr-un abis ideologic. Refuzând deopotrivă comunismul și fascismul, Aron n-a căzut pradă nici uneia dintre sirenele totalitarismului la modă în secolul XX. Sartre a cochetat cu amândouă. Și a scris contra lui Aron câteva pamflete oribile. La Aron se referă, vai, faimosul rechizitoriu : „Un anticomunist este un câine”. Stilul nu este, în acest caz, omul, ci gândirea
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
Să știi când și cum și de unde să apuci din cadavru”. Un foarte sugestiv tablou, nu încape îndoială, al situației comunismului de după comunism, și poate că e interesant a vedea, pornind de la el, ce s-a întâmplat și cu alte totalitarisme, după ce au murit, dacă fascistologii au prosperat la rândul lor, trăgând de cadavrul fascismului înainte de îngropare. Un subiect de cercetare și reflecție. Aceeași perspectivă a lui atunci și acum adoptă Mircea Iorgulescu în privința literaturii care s-a scris în comunism
Atunci și Acum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5812_a_7137]
-
și de fapt să fie atât de puțin cunoscute, înțelese), ca în România. Smulsă din 1940 până în 1990 din lumea cu partide, doctrine, opțiuni și alte atribute ale vieții politice și izolată în țarcul sterp și lipsit de orizont al totalitarismelor, țara noastră s-a trezit brusc trasă în toate direcțiile de zeci, sute (țineți minte circul CPUN-ului?) de partide, partidulețe, formațiuni și mișcări care dădeau din coate pentru a-și face loc cât mai în față și cât mai
Ca musca-n lapte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5817_a_7142]
-
de seamă. Cum adică fascism liberal? Ce va să zică fascism? Puriștii politologiei (prietenul meu din Elveția se numără printre ei) se revoltă atunci când un profan care folosește noțiunea fără rigoarea considerată obligatorie de ei îi califică drept fasciști pe adepții unor totalitarisme, fundamentalisme, extremisme, nelegate organic de regimul mussolinian sau când spune „X e un rasist și un fascist” sau „fascistul de Bin Laden (numele poate fi înlocuit cu Kim Jong-il, polițist brutal, sectant, birocrat încuiat, sexist, administrator de bloc, etc)”. Acest
Ca musca-n lapte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5817_a_7142]
-
tranziție nu au schimbat nimic, că revoluțiile care nu sunt validate de forul interior al unui popor nu produc o schimbare de profunzime. Proiectului inițial i-am mai adăugat în acest an o treaptă, aceea a unei alte fețe a totalitarismului, nazismul, cu consecința sa imediată, holocaustul. Filmul lui Dennis Gansel, Valul (2008), pornește dintr-o sală de clasă ca experiment și demonstrează în fața noastră componentele mașinii de spălat creiere a totalitarismului oferind totdată și motivațiile elementare care fac dintr-un
Caravana cinematografică – 2011. O perspectivă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5563_a_6888]
-
an o treaptă, aceea a unei alte fețe a totalitarismului, nazismul, cu consecința sa imediată, holocaustul. Filmul lui Dennis Gansel, Valul (2008), pornește dintr-o sală de clasă ca experiment și demonstrează în fața noastră componentele mașinii de spălat creiere a totalitarismului oferind totdată și motivațiile elementare care fac dintr-un tânăr un monstru fără a prinde chiar de veste. Un alt film ales a fost Călătoria lui Gruber (2009) al lui Radu Gabrea, care nu documentează propriu-zis progromul din Iași din
Caravana cinematografică – 2011. O perspectivă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5563_a_6888]
-
care fâlfâitul burqcăi murdare îți aduce aminte că, totuși, în lume există și fâlfâit de aripi de rândunele. Și atunci, cum de a fost posibil? Cum de este posibil? Care este resortul acela intim care ne face vulnerabili la promisiunile totalitarismelor? Khadra, Yasmina. Les hirondelles de Kaboul [Rândunelele din Kabul]. Paris: Julliard, 2002. Mihaela Mudure 1 Toate fragmentele sunt traduse din limba franceză de autoarea textului.
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
conștiință a noastră ignoră alte dimensiuni, mai fine, mai adînci ale existenței și se mulțumește cu „tentativa vană de a înmulți fără sfîrșit numărul de bunuri” și cu „creșterea isterică a dorințelor”3, adică o altă formă, mai subtilă, de totalitarism, de data asta economic? Dar ce opune Fondane acestei „conștiințe nefericite”, acestui „rău al fantomelor”, ca să reluăm expresiile sale diseminate între ghilimele pe tot parcursul acestui text, ce anume opune el acestor deviații aberante ale rațiunii la vîrsta ei modernă
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
dă la săraci”. Semnificativ, Valko nu va trece frontiera spre Mongolia, libertatea îi provoacă anxietate, sensul libertății cere o conștiință a ei. Toate celelalte personaje au dobândit-o în forma traumatică a întâlnirii cu istoria. Pe toți îi unește refuzul totalitarismului, al stalinismului. Odată astâmpărate cerințele vitale minimale, aceste conștiințe se trezesc dureros. Preot fiind, Voss a ucis un tânăr soldat sovietic după ce acesta și camarazii săi i-au ars biserica, lui Smith i-a fost ucis fiul etc. Valko reprezintă
Odiseea siberiană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5606_a_6931]
-
de inteligent, pe atât de savuros. Nu stric plăcerea cititorului de a le descoperi, rezumându-mă la a observa că Negrici e unul dintre puținii noștri literați conștienți, la foarte scurt timp după Revoluție, de pomparea artificială a culturii în timpul totalitarismului. În loc să se plângă, ca majoritatea confraților de generație, de pierderea statutului scriitorului sau de reculul literaturii cu majusculă, criticul preferă să descompună cu detașare noua realitate. Mare parte din aceste observații au fost sistematizate ulterior. Căci, deși pare scrisă în
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
Alex Goldiș Norman Manea, Despre Clovni: Dictatorul și Artistul, ediția a III-a, Polirom, Iași, 2013, 282 pag. Originalitatea reflecțiilor lui Norman Manea despre totalitarismele românești (și nu numai) a putut trece neobservată datorită stilului sobru și plin de scrupule cu care ne-a obișnuit autorul. E evident, încă de la primele pagini ale eseurilor cu teme ideologice, că scriitorul își ia întotdeauna o mie de
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
la un bilanț al raportului proiect-realitate; un sistem care s-a impus prin forță și a obligat masele largi să-l urmeze”. Mai surprinzător e, însă, faptul că Norman Manea nu face nici apologia democrației americane (deși, poate, în comparație cu experimentarea totalitarismelor românești ar fi avut tot dreptul s-o facă!), preferând să-și păstreze scepticismul. Ceea ce înseamnă că, mai mult decât să-l îndepărteze de ideologiile lor, fascismul sau comunismul au erodat scriitorului entuziasmul pentru orice fel de proiect social și
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
kitsch-ul politic” de pretutindeni. E și motivul pentru care triumfalismul, „vivacitatea victoriei și bucuria eliberării nu abundă în aceste pagini”. În ce constă însă originalitatea reflecțiilor lui Norman Manea? În primul rând, în această insistență asupra caracterului carnavalesc al totalitarismului. Din perspectiva scriitorului româno-american, ceea ce individualizează totalitarismele de secol XX n-a fost atât dogmatismul ideologic, cât mai degrabă caracterul grotesc: complicitatea dintre cruzime și spectacol, dintre ferocitate și artificiu, reunite în metafora Dictatorului-Clovn (preluată de la Federico Fellini). Dictatura ultimelor
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
motivul pentru care triumfalismul, „vivacitatea victoriei și bucuria eliberării nu abundă în aceste pagini”. În ce constă însă originalitatea reflecțiilor lui Norman Manea? În primul rând, în această insistență asupra caracterului carnavalesc al totalitarismului. Din perspectiva scriitorului româno-american, ceea ce individualizează totalitarismele de secol XX n-a fost atât dogmatismul ideologic, cât mai degrabă caracterul grotesc: complicitatea dintre cruzime și spectacol, dintre ferocitate și artificiu, reunite în metafora Dictatorului-Clovn (preluată de la Federico Fellini). Dictatura ultimelor decenii a fost „un pitoresc amestec de
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
dintre cruzime și spectacol, dintre ferocitate și artificiu, reunite în metafora Dictatorului-Clovn (preluată de la Federico Fellini). Dictatura ultimelor decenii a fost „un pitoresc amestec de brutalitate și farsă, de oportunism și ideologie”. Ambiguitatea la toate nivelele este Răul fondator al totalitarismului, periculoasă tocmai din cauza caracterului său spectacular. De aceea, mai importantă decât colecționarea atrocităților sau chemarea la ordine a victimelor i se pare autorului vânarea acestor bizarerii de circ ale Sistemului. Ciudățeniile, paradoxurile, anomaliile grotești trec înaintea arheologiei suferinței. Norman Manea
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
sa, în capitolul „Trădarea cărturarilor în Germania: o atât de blândă colaborare”, unde adjectivul „blând” e catifeaua menită să indice slaba capacitate de rezistență, lipsa de caracter a intelighenției germane în perioada nazismului și a comunismului. Cine vrea să înțeleagă totalitarismul european nu poate decât să facă apel la istoria obscură a obedienței intelectualilor germani într-o țară tăiată, după 1945, în două de Aliați. Simpla studiere a economiei nu ajunge. Mai târziu, în apusul vieții, Benn va primi ordine de
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
reeditare integrală a operelor unui critic postbelic (ceea ce înseamnă că abia acum șaizeciștii încep să se clasicizeze „cu acte în regulă”), va fi extrem de interesant de urmărit metamorfoza occidentală a unui intelectual român format în cea mai dură perioadă a totalitarismului. Din acest punct de vedere, nu știu cât de nimerită e inițiativa lui Luigi Bambulea, coordonatorul proiectului editorial, de „a interveni discret, acolo unde lexicul sau topica riscau să fie stridente cititorului de azi și de mâine al textului, dar și acolo
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
epoci totalitare de facturi diferite, dar în esență la fel. Făcând, cu bune intenții, această echivalare Gabriel Liiceanu a stârnit dezaprobarea unor spirite pentru care alăturarea era de neconceput (Norman Manea, Michael Finkenthal), ei susținând că fiecare dintre cele două totalitarisme trebuie considerat în regim propriu, ca practici și ca efecte. Cartea întocmită de Iordan Chimet în 2001 (Dosar Mihail Sebastian, Editura Universal Dalsi) edifică asupra unei dispute care nu a fost numai de termeni și nici privitoare numai la Sebastian
Posteritatea lui Sebastian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3690_a_5015]
-
omului, respectiv înființarea Institutului Român de Istorie Recentă). O lungă tradiție a olandezilor îndrăzneți și aventurieri se confirmă prin portretul său, conturat în paginile volumului realizat de Cătălin Strat (n. 1973). Editorul, istoric specializat în studiul propagandei comuniste și al totalitarismului, are meritul de a fi selectat cele mai interesante documente din dosarele de urmărire, de a fi îndreptat tacit greșelile de exprimare și dactilografiere ale „surselor”, explicând în note referirile la acte normative etc. Volumul închegat prin strădania sa e
Un ambasador neobișnuit by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3490_a_4815]
-
nu-l „interesează”. Dar se retrage și din redacția „României libere”, siderat de conformismul lui Alexandru Graur și al „bandei lui” pe care nu-l percepuse din capul locului. Ochii i se deschid rapid, pătrunzător, inclemenți asupra cruntelor realități ale totalitarismului incipient. Ajunge adversarul „regimului de comitete secrete” și de „imbecilitate îndoctrinată”. Sînt vorbe salutare, în favoarea conștiinței oscilante o vreme, dar nu în condiții de oportunism, de căpătuială, ci de reală frămîntare într-un context existențial ce-i impunea o luptă
Mihail Sebastian mîntuit? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3646_a_4971]
-
nu sunt scutiți nici măcar copiii; fetițele se prostituează de la vârstele cele mai fragede, angelicul Tihomir, băiețașul Lolitei, încearcă, mai mult sau mai puțin intenționat, să-l otrăvească pe Sandi. Astfel încât romanul Mioarei Cremene se va transforma dintr-o critică a totalitarismului într-o critică a naturii umane, percepută prin lentila dezabuzată a unui mizantrop. Autoarea lăsând să se înțeleagă că totalitarismul nu este posibil decât acolo unde principiile morale au încetat să mai funcționeze sau, poate, și mai exact, că abdicarea
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
sau mai puțin intenționat, să-l otrăvească pe Sandi. Astfel încât romanul Mioarei Cremene se va transforma dintr-o critică a totalitarismului într-o critică a naturii umane, percepută prin lentila dezabuzată a unui mizantrop. Autoarea lăsând să se înțeleagă că totalitarismul nu este posibil decât acolo unde principiile morale au încetat să mai funcționeze sau, poate, și mai exact, că abdicarea de la morală duce la totalitarism, iar totalitarismul, la rândul său, parcă în virtutea unui cerc vicios, nu poate să genereze decât
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]