1,417 matches
-
și altor scriitori o scrisoare deschisă, publicată în Contemporanul 20: „În primul rând scriem tov. Nina Cassian. În anul 1950 ați venit la Buzău împreună cu tov. Veronica Porumbacu, Nicolae Tăutu, Eusebiu Camilar și alții. Ne-am bucurat mult pentru toți tovarășii care au venit și fiecare dintre noi s-a bucurat mai mult de prezența câte unuia din dvs. Simpatia aceasta era ceva firesc. Era la noi, la cenaclu, o tânără începătoare în ale scrisului - poate vă mai amintiți de ea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu trecea an aproape ca să nu publice câte un volum. Este adevărat că acești ani de stagnare coincid, în parte, cu anii de lupte grele care au fost duse de partid în universități, lupte în care, ca rectori și decani, tovarășii numiți mai sus au fost în primele rânduri. Dar explicația aceasta nu este întru totul satisfăcătoare. Adevărata explicație a acestei stagnări trebuie căutată fără nici o ezitare în lipsa deosebit de gravă a lingviștilor noștri în vârstă sau mai tineri, în direcția cunoașterii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
alții dau atenție sporită studiului științei marxist-leniniste pentru că-și dau seama că fără aceasta nu se poate merge înainte. Este însă cazul să ne întrebăm: câți ani de la eliberarea țării noastre trebuie să mai treacă pentru ca să înțeleagă acest lucru și tovarășii Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Aurel Baranga, N. Jianu? În ce privește pe cei doi tovarăși citați la urmă, atitudinea lor de dispreț față de învățătură este de-a dreptul îngrijorătoare (...) Trebuie să cerem criticilor literari să abordeze și să dezbată sistematic problemele fundamentale
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a dat un prețios ajutor critic conducerii Uniunii Scriitorilor. Conducerea Uniunii Scriitorilor trebuie să rupă cu metodele sectare de muncă, cu discutarea problemelor de creație într-un cerc îngust, cu înlocuirea dezbaterilor largi prin discuții de cabinet (...) Secretariatul Uniunii Scriitorilor, tovarășii: M. Beniuc, T. Șelmaru și E. Frunză au datoria să contribuie la ridicarea muncii Uniunii la un înalt nivel teoretic potrivit cu cerințele actuale ale frontului nostru literar”. Ce-ar mai fi de adăugat? S-ar părea că, mai estompat, fenomenul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
I al Genezei, care afirmă egalitatea Între crearea bărbatului și a femeii, nu capitolul 2, unde se vorbește despre plăsmuirea Evei din coasta lui Adam (exact, din bucata de carne din dreptul coastelor). În acest sens, koinonia trebuie Înțeleasă ca „tovărășie spirituală”, complementaritate În lucrarea mântuitoare a cuplului, sens mult mai „tare” decât sensul erotic. Sărutul pe gură, scos În prim-plan și răstălmăcit de toți neognosticizanții tantrici actuali, se Înscrie În același context semantic, fiind semnul intimității spirituale Între un
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
o unitate organică Între gândirea patristică și aceea care trebuie să aducă răspunsuri la problemele de astăzi. Gândirea Părinților este Într-adevăr nemuritoare”. Din tinerețe și până la moartea sa, teologul român avea să petreacă mii și mii de ore În tovărășia Părinților. La Început, Între anii 1930-1940, abordarea sa e mai științifică, ba chiar aproape impersonală. El Își Înzestrează fiecare traducere cu o introducere (prefață) solidă, adăugând notele filologice și istorice necesare. Cunoaște edițiile de calitate și lucrează În câteva rânduri
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
este tot sinceritatea. Soțul fabrică o istorie cu o fată transformată în broscuță și, ascultând-o, soția are la sfârșit lacrimi de recunoștință în ochi (Broscuța). În altă parte (Liber), soțul vine mai devreme acasă și își descoperă nevasta în tovărășia unui bărbat. Culpabilii aduc, și aici, argumentul sincerității sentimentului. Soțul legitim este deposedat de locuință, mașină, de bunurile casnice, sub presiunea unui puternic sentiment de onoare („Dragă, zise soția către amant, dânsul nu este cine îți închipui tu. E un
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
unde va funcționa ca regizor și nu o dată ca actor și autor. În timpul războiului, B. dezertează din armata austro-ungară, trece munții și se înrolează voluntar în armata română, încercând să-și fructifice și acum aptitudinile artistice, în spectacole organizate cu tovarășii de arme. Fără să fie tentat de profesia de avocat (era înscris în Baroul Ilfov și ulterior în cel din Oradea), a schimbat, cu o mobilitate ce nu va fi fost doar a zodiei politice sub care se afla la
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
și preot paroh (din 1894) în comuna vâlceană Ștefănești. Împreună cu C. S. Nicolăescu-Plopșor, G. F. Ciaușanu, N. I. Dumitrașcu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, I. N. Popescu, C. Ciobanu-Plenița, I. I. Buligan-Delagorj și Gh. Gh. Fierăscu a pus, la 3-5 ianuarie 1927, bazele Tovărășiei folcloriștilor olteni, care a editat, timp de un an, revista „Suflet oltenesc”. Având șansa de a locui într-o bogată zonă folclorică, în apropiere de Valea Mamului (lângă Drăgășani), loc vestit pentru lăutarii mămuleni, organizați și în „bande”, care au
BALASEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
la el o adeverință de la conducerea partidului, scrisă cu creionul chimic pe o bucată de hârtie cerată, adeverință În care se spunea că e un tovarăș care a avut mult de suferit sub albi, În Budapesta, și În care toți tovarășii erau rugați să Îl ajute cum pot. Folosea adverința În loc de bilet. Era foarte timid și tânăr, și conductorii Îl pasau de la un tren la altul. N-avea nici un ban, așa că-i dădeau să mănânce după tejghea În localurile din gări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cu niște bucăți din soare pe care bunicul, nu se știe cum, nu se știe când (s-ar putea să fie ăsta un mare secret de-al lui) le-a răsădit demult, tare demult, aici, în grădină, ca să le țină tovărășie, să le dea căldură și ocrotire somnoroșilor castraveți, copiii răsfățați ai gliei. Aceștia se ascund sub vrejuri ca sub niște umbrele verzi, ori de câte ori lumina soarelui e prea puternică și le stânjenește odihna cea dulce. Iar frații lor mai mari, dovlecii
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
o muzică tainică venită din nevăzutul adâncului de munți, cuprins de amurg. După ce te-ai scoborât din înălțimile înviorătoare, stând pe băncuța din fața gării Cîrța, privești la șiragul munților pe care l-ai părăsit, ca la niște prieteni dragi, în tovărășia cărora ai trăit clipe neșterse. În fața șesului ca de Bărăgan, zidul lor se ridică impunător, pierzând din asprimea amănuntului.. Se contopesc unii în alții, de numai vârfurile le urmărești până ce se stinge și ultimul sărut al soarelui dat celui mai
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
putea privi. Pe atunci știa numai să scâncească și se numea Scâncea-Voievod. A trecut multă vreme până când, cu mâinile și cu picioarele, a prins să meargă de-a bușelea prin molateca împărăție a covorului. Acolo a hoinărit, în voie, în tovărășia unui mielușel de lemn potcovit cu rotițe, bucălat și fumuriu la trup, ca un strugur de lână. Îl purta prin luncile de țesături și parcă mai degrabă mielușelul era păstorul, căci el privea doar, iar copilașul păștea covorul, mozolind. Acolo
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Într-un mod total greșit. Cumva lucrurile aveau să se rezolve, era convins de asta. Dragostea lor se baza pe Înțelegere, pe ideea de a trece cu vederea micile defecte și a se concentra pe ceea ce este important. Dragoste și tovărășie. Îi venea să se ia la palme pentru că fusese atât de orb. În trecut, căutase femei În care să se poate reflecta. Ochii femeilor, irișii lor care pulsau, fuseseră o oglindă pentru ce și-ar fi dorit ca ele să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de reproș adresat lui Arghezi că nu s-a lăsat ucis ca poet de zerourile literare ale vremii de atunci. Păi se știe, că după vreo opt ani de vândut cireșe cu străchinuța și de tras mâța de coadă alături de tovarășii de joacă a lui Zdreanță, Arghezi a bătut palma cu noul regim de atunci. Cel mai mare poet român în viață n-a făcut o simplă negociere personală, ci una de patrimoniu. El, marele poet Tudor Arghezi, a acceptat să
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
din care era privită. Irina era destul de mare ca să-și dea seama de actele comise și nu protestase în nici un fel. N-o mințisem niciodată asupra viitorului: voiam să-mi păstrez libertatea. Ca prieten îi făgăduisem totdeauna ajutorul. Eram în tovărășia ei pe cât puteam și nu mă gândeam să mă sustrag vreodată. Nu aveam nici o pretenție de nici un fel, și mărturisesc că nu fără plăcere am dat legăturii noastre o nouă putință de împrospătare. Dacă nu eram încă peste măsură de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
pe atunci, și tot îmi dădeam seama de farsa neîntreruptă a lui Bonbonel. Asta nu mă împiedeca să-l iau de model, dar nu-l salutam, căci înțelegeam că ar fi fost ridicol să-l saluți. Veșnic îl vedeam în tovărășia domnișoarelor, care, mi se spunea, nu-l luau niciodată în serios. Le oferea servicii. Astfel, o dată a promis să le facă fotografii. Le-a dat întîlnire în grădina publică, le-a aranjat în grupe și în parte, pe alei, pe
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
investigație, și care nu știu nimic! Astăzi am făcut noi descoperiri asupra mea, și absolut surprinzătoare. Un bleu: " Sosit ieri seara și plec azi la 5 spre Londra. Fii atunci la Gara de Nord. Radu". Radu era un prieten comun, deseori în tovărășia noastră. El trebuia să știe de tot ce se întîmplă în țară. Aveam, în sfârșit, posibilitatea să aflu adevărul. Și acum au pornit în mine niște sentimente extrem de stranii. Nici o bucurie la veste, nici o grabă ca să fiu exact la întîlnire
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
dar numai când este fericită. Ochii îi scânteie, fața se luminează, emoția îi inundă toată ființa. Oamenii au chipul frumos sau urât, indiferent de proporția perfectă, numai când oglindesc mistere venite din afund. Numai cei care au suferit sunt frumoși... Tovărășia noastră fu iute întreruptă: gazdele, doamna și domnul Axente. Amândoi spre 50 de ani. Doamna Zoe Axente, rotundă, galbenă, cu gropițe în obraz, cu gesturi mărunte, cu vocea subțire și vorbele îngrămădite. Domnul Costică Axente, mărunt, întunecat, cu mustățile atârnate
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
lasă să se înțeleagă că asta nu e decât o parte din lecturile ei. Cunoaște pe toți cei mai importanți de la Cavarna și chiar din Bazargic și vorbește despre toți fără umilință, deseori judecîndu-i. O vezi de multe ori în tovărășia domnului Jianu, dar nu se poate ști cât au mers lucrurile de departe, așa e el de lipsit de inițiative și ea fără răbdare și tact. Și dacă consider totuși tovărășia lor drept idilă, o fac numai ca să repet clevetirea
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
umilință, deseori judecîndu-i. O vezi de multe ori în tovărășia domnului Jianu, dar nu se poate ști cât au mers lucrurile de departe, așa e el de lipsit de inițiative și ea fără răbdare și tact. Și dacă consider totuși tovărășia lor drept idilă, o fac numai ca să repet clevetirea vecinilor și pentru că devine de o importanță considerabilă, în singurătatea locurilor, conversația lor. Îi întîlnesc uneori spre seară, când vagabondez pe coline, și e amuzant și duios în același timp văzând
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
mă adăpostesc și eu lângă ele. Iau câte o carte, creion și hârtie, dar nu pot citi decât câteva rânduri fără importanță. Curând, cartea, creionul și caietul se pierd pe jos, se acoperă cu nisip. Viky nu stă niciodată în tovărășia noastră. E o înotătoare pasionată și curând intră în apă. E foarte grațioasă, are corpul împlinit, grație la râs și la mers, pricepere cum să puie pe ea cea mai neînsemnată haină. În costumul ei de baie, bleumarin, cu câteva
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
că toate istoriile ce le povestește, inepuizabil, s-au întîmplat cu adevărat. Femeile, când voia el, nu-i puteau rezista; știa să le decidă imediat și să le lase apoi fără mari complicații. Era totdeauna periculos să rămâie singur în tovărășia unei fecioare, căci nu se putea conta pe el. Aceste lucruri puteau fi adevărate, dar puteau fi exagerate de Ioana, deoarece se potriveau perfect cu fantezia ei, ce știe să mărească până la grandios un fapt puțin însemnat. O altă certitudine
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
anunțe și pe noi și fără să fi vorbit cu comandantul pentru ei. Și când am certat-o pe Viky explicîndu-i că nu avea dreptul să facă invitații unde era ea însăși invitată, și că aveam teroare văzând străini în tovărășia noastră, a replicat: - N-o să spuie nimeni nimic, lasă că vorbesc eu. Erau două grupe distincte și Viky făcea naveta între ale, la fel de zâmbitoare. Hacik era încurcat simțindu-se iresponsabil, dar râdea ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
am mai priceput nimic din Parsifal. Cum simțeam prezența doamnei Ghiga în apropierea mea, am plecat la mijlocul actului. Pe drum, mergând în neștire, mi-am dat seama ce epavă omenească devenisem. În lipsa mea, Ioana a fost de multe ori în tovărășia acestei doamne superficiale și insuportabile. Nu era nici o potrivire între ele. Ioana mi-a dat explicații: - Îți dai seama cât eram de nenorocită? O distracție a mea în portul Cavarna e să-mi țin echilibrul pe una din șinele vagonetului
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]